1 A good name is to be chosen rather than great riches, Loving favor rather than silver and gold.

Un nume bun este mai de dorit decît o bogăţie mare, şi a fi iubit preţuieşte mai mult decît argintul şi aurul. -

2 T he rich and the poor have this in common, The Lord is the maker of them all.

Bogatul şi săracul se întîlnesc: Domnul i -a făcut şi pe unul şi pe altul. -

3 A prudent man foresees evil and hides himself, But the simple pass on and are punished.

Omul chibzuit vede nenorocirea şi se ascunde, dar cei proşti merg înainte şi sînt pedepsiţi. -

4 B y humility and the fear of the Lord Are riches and honor and life.

Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăţia, slava şi viaţa. -

5 T horns and snares are in the way of the perverse; He who guards his soul will be far from them.

Spini şi curse sînt pe calea omului stricat: cel ce-şi păzeşte sufletul se depărtează de ele. -

6 T rain up a child in the way he should go, And when he is old he will not depart from it.

Învaţă pe copil calea pe care trebuie s'o urmeze, şi cînd va îmbătrîni, nu se va abate dela ea. -

7 T he rich rules over the poor, And the borrower is servant to the lender.

Bogatul stăpîneşte peste cei săraci, şi cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce -i dă cu împrumut. -

8 H e who sows iniquity will reap sorrow, And the rod of his anger will fail.

Cine samănă nelegiuire, nelegiuire va secera, şi nuiaua nelegiuirii lui este gata. -

9 H e who has a generous eye will be blessed, For he gives of his bread to the poor.

Omul milostiv va fi binecuvîntat, pentrucă dă săracului din pînea lui.

10 C ast out the scoffer, and contention will leave; Yes, strife and reproach will cease.

Izgoneşte pe batjocoritor, şi cearta se va sfîrşi, neînţelegerile şi ocările vor înceta. -

11 H e who loves purity of heart And has grace on his lips, The king will be his friend.

Cine iubeşte curăţia inimii, şi are bunăvoinţa pe buze, este prieten cu împăratul. -

12 T he eyes of the Lord preserve knowledge, But He overthrows the words of the faithless.

Ochii Domnului păzesc pe cel ce are ştiinţă, dar înfruntă cuvintele celui stricat.

13 T he lazy man says, “ There is a lion outside! I shall be slain in the streets!”

Leneşul zice:,, Afară este un leu, care m'ar putea ucide pe uliţă!`` -

14 T he mouth of an immoral woman is a deep pit; He who is abhorred by the Lord will fall there.

Gura curvelor este o groapă adîncă; pe cine vrea să -l pedepsească Domnul, acela cade în ea. -

15 F oolishness is bound up in the heart of a child; The rod of correction will drive it far from him.

Nebunia este lipită de inima copilului, dar nuiaua certării o va deslipi de el. -

16 H e who oppresses the poor to increase his riches, And he who gives to the rich, will surely come to poverty. Sayings of the Wise

Cine asupreşte pe sărac ca să-şi mărească avuţia, va trebui să dea şi el altuia mai bogat şi va duce lipsă. -

17 I ncline your ear and hear the words of the wise, And apply your heart to my knowledge;

Pleacă-ţi urechea, şi ascultă cuvintele înţelepţilor, şi ia învăţătura mea în inimă.

18 F or it is a pleasant thing if you keep them within you; Let them all be fixed upon your lips,

Căci este bine să le păstrezi înlăuntrul tău, şi să-ţi fie toate de odată pe buze. -

19 S o that your trust may be in the Lord; I have instructed you today, even you.

Pentru ca să-ţi pui încrederea în Domnul, vreau să te învăţ eu astăzi, da, pe tine.

20 H ave I not written to you excellent things Of counsels and knowledge,

N'am aşternut eu oare în scris pentru tine sfaturi şi cugetări,

21 T hat I may make you know the certainty of the words of truth, That you may answer words of truth To those who send to you?

ca să te învăţ lucruri temeinice, cuvinte adevărate, ca să răspunzi cu vorbe adevărate celui ce te trimete? -

22 D o not rob the poor because he is poor, Nor oppress the afflicted at the gate;

Nu despuia pe sărac, pentrucă este sărac, şi nu asupri pe nenorocitul care stă la poartă!

23 F or the Lord will plead their cause, And plunder the soul of those who plunder them.

Căci Domnul le va apăra pricina lor, şi va despuia viaţa celor ce -i despoaie. -

24 M ake no friendship with an angry man, And with a furious man do not go,

Nu te împrieteni cu omul mînios, şi nu te însoţi cu omul iute la mînie,

25 L est you learn his ways And set a snare for your soul.

ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui, şi să-ţi ajungă o cursă pentru suflet. -

26 D o not be one of those who shakes hands in a pledge, One of those who is surety for debts;

Nu fi printre cei ce pun chezăşii, printre cei ce dau zălog pentru datorii.

27 I f you have nothing with which to pay, Why should he take away your bed from under you?

Căci dacă n'ai cu ce să plăteşti, pentruce ai voi să ţi se ia patul de supt tine?

28 D o not remove the ancient landmark Which your fathers have set.

Nu muta hotarul cel vechi, pe care l-au aşezat părinţii tăi. -

29 D o you see a man who excels in his work? He will stand before kings; He will not stand before unknown men.

Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lîngă împăraţi, nu lîngă oamenii de rînd.