1 “ You shall not circulate a false report. Do not put your hand with the wicked to be an unrighteous witness.

Să nu răspîndeşti zvonuri neadevărate. Să nu te uneşti cu cel rău, ca să faci o mărturisire mincinoasă pentru el.

2 Y ou shall not follow a crowd to do evil; nor shall you testify in a dispute so as to turn aside after many to pervert justice.

Să nu te iei după mulţime ca să faci rău; şi la judecată să nu mărturiseşti trecînd de partea celor mulţi, ca să abaţi dreptatea.

3 Y ou shall not show partiality to a poor man in his dispute.

Să nu părtineşti pe sărac la judecată.

4 “ If you meet your enemy’s ox or his donkey going astray, you shall surely bring it back to him again.

Dacă întîlneşti boul vrăjmaşului tău sau măgarul lui rătăcit, să i -l aduci acasă.

5 I f you see the donkey of one who hates you lying under its burden, and you would refrain from helping it, you shall surely help him with it.

Dacă vezi măgarul vrăjmaşului tău căzut subt povara lui, să nu treci pe lîngă el, ci să -i ajuţi să ia povara de pe măgar.

6 “ You shall not pervert the judgment of your poor in his dispute.

La judecată, să nu te atingi de dreptul săracului.

7 K eep yourself far from a false matter; do not kill the innocent and righteous. For I will not justify the wicked.

Fereşte-te de o învinuire nedreaptă, şi să nu omori pe cel nevinovat şi pe cel drept; căci nu voi ierta pe cel vinovat.

8 A nd you shall take no bribe, for a bribe blinds the discerning and perverts the words of the righteous.

Să nu primeşti daruri; căci darurile orbesc pe ceice au ochii deschişi, şi sucesc hotărîrile celor drepţi.

9 “ Also you shall not oppress a stranger, for you know the heart of a stranger, because you were strangers in the land of Egypt. The Law of Sabbaths

Să nu asupreşti pe străin; ştiţi ce simte străinul, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului.

10 “ Six years you shall sow your land and gather in its produce,

Timp de şase ani, să sameni pămîntul, şi să -i strîngi rodul.

11 b ut the seventh year you shall let it rest and lie fallow, that the poor of your people may eat; and what they leave, the beasts of the field may eat. In like manner you shall do with your vineyard and your olive grove.

Dar în al şaptelea, să -i dai răgaz, şi să -l laşi să se odihnească; din rodul lui să mănînce săracii poporului tău, iar ce va mai rămînea, să mănînce fiarele depe cîmp. Tot aşa să faci cu via şi măslinii tăi.

12 S ix days you shall do your work, and on the seventh day you shall rest, that your ox and your donkey may rest, and the son of your female servant and the stranger may be refreshed.

Timp de şase zile, să-ţi faci lucrarea. Dar în ziua a şaptea să te odihneşti, pentru ca boul şi măgarul tău să aibă odihnă, pentruca fiul roabei tale şi străinul să aibă răgaz şi să răsufle.

13 “ And in all that I have said to you, be circumspect and make no mention of the name of other gods, nor let it be heard from your mouth. Three Annual Feasts

Să păziţi tot ce v'am spus, şi să nu rostiţi numele altor dumnezei: numele lor să nu se audă ieşind din gura voastră.

14 “ Three times you shall keep a feast to Me in the year:

De trei ori pe an, să prăznuieşti sărbători în cinstea Mea.

15 Y ou shall keep the Feast of Unleavened Bread (you shall eat unleavened bread seven days, as I commanded you, at the time appointed in the month of Abib, for in it you came out of Egypt; none shall appear before Me empty);

Să ţii sărbătoarea azimilor; timp de şapte zile, la vremea hotărîtă, în luna spicelor, să mănînci azimi, cum ţi-am poruncit; căci în luna aceasta ai ieşit din Egipt; şi să nu vii cu mînile goale înaintea Mea.

16 a nd the Feast of Harvest, the firstfruits of your labors which you have sown in the field; and the Feast of Ingathering at the end of the year, when you have gathered in the fruit of your labors from the field.

Să ţii sărbătoarea secerişului, a celor dintîi roade din munca ta, din ceeace vei sămăna pe cîmp; şi să ţii sărbătoarea strîngerii roadelor, la sfîrşitul anului, cînd vei strînge depe cîmp rodul muncii tale.

17 “ Three times in the year all your males shall appear before the Lord God.

De trei ori pe an toată partea bărbătească să se înfăţişeze înaintea Domnului, Dumnezeu.

18 “ You shall not offer the blood of My sacrifice with leavened bread; nor shall the fat of My sacrifice remain until morning.

Să n'aduci cu pîne dospită sîngele jertfei Mele; şi grăsimea praznicului Meu să nu rămînă toată noaptea pînă dimineaţa.

19 T he first of the firstfruits of your land you shall bring into the house of the Lord your God. You shall not boil a young goat in its mother’s milk. The Angel and the Promises

Să aduci în casa Domnului, Dumnezeului tău, pîrga celor dintîi roade ale pămîntului.

20 “ Behold, I send an Angel before you to keep you in the way and to bring you into the place which I have prepared.

Iată, Eu trimet un Înger înaintea ta, ca să te ocrotească pe drum, şi să te ducă în locul, pe care l-am pregătit.

21 B eware of Him and obey His voice; do not provoke Him, for He will not pardon your transgressions; for My name is in Him.

Fii cu ochii în patru înaintea Lui, şi ascultă glasul Lui; să nu te împotriveşti Lui, pentrucă nu vă va ierta păcatele, căci Numele Meu este în El.

22 B ut if you indeed obey His voice and do all that I speak, then I will be an enemy to your enemies and an adversary to your adversaries.

Dar dacă vei asculta glasul Lui, şi dacă vei face tot ce-ţi voi spune, Eu voi fi vrăjmaşul vrăjmaşilor tăi şi protivnicul protivnicilor tăi.

23 F or My Angel will go before you and bring you in to the Amorites and the Hittites and the Perizzites and the Canaanites and the Hivites and the Jebusites; and I will cut them off.

Îngerul Meu va merge înaintea ta, şi te va duce la Amoriţi, Hetiţi, Fereziţi, Cananiţi, Heviţi şi Iebusiţi, şi -i voi nimici.

24 Y ou shall not bow down to their gods, nor serve them, nor do according to their works; but you shall utterly overthrow them and completely break down their sacred pillars.

Să nu te închini înaintea dumnezeilor lor, şi să nu le slujeşti; să nu te iei după popoarele acestea, în purtarea lor, ci să le nimiceşti cu desăvîrşire, şi să le dărîmi capiştele.

25 “ So you shall serve the Lord your God, and He will bless your bread and your water. And I will take sickness away from the midst of you.

Voi să slujiţi Domnului, Dumnezeului vostru, şi El vă va binecuvînta pînea şi apele, şi voi depărta boala din mijlocul tău.

26 N o one shall suffer miscarriage or be barren in your land; I will fulfill the number of your days.

Nu va fi în ţara ta nici femeie care să-şi lepede copilul, nici femeie stearpă. Numărul zilelor tale îl voi face să fie deplin.

27 “ I will send My fear before you, I will cause confusion among all the people to whom you come, and will make all your enemies turn their backs to you.

Voi trimete groaza Mea înaintea ta, voi pune pe fugă pe toate popoarele la cari vei ajunge, şi voi face ca toţi vrăjmaşii tăi să dea dosul înaintea ta.

28 A nd I will send hornets before you, which shall drive out the Hivite, the Canaanite, and the Hittite from before you.

Voi trimete viespile bondăreşti înaintea ta, şi vor izgoni dinaintea ta pe Heviţi, Cananiţi şi Hetiţi.

29 I will not drive them out from before you in one year, lest the land become desolate and the beasts of the field become too numerous for you.

Nu -i voi izgoni într'un singur an dinaintea ta, pentruca ţara să n'ajungă o pustie şi să nu se înmulţească împotriva ta fiarele de pe cîmp.

30 L ittle by little I will drive them out from before you, until you have increased, and you inherit the land.

Ci le voi izgoni încetul cu încetul dinaintea ta, pînă vei creşte la număr şi vei putea să intri în stăpînirea ţării.

31 A nd I will set your bounds from the Red Sea to the sea, Philistia, and from the desert to the River. For I will deliver the inhabitants of the land into your hand, and you shall drive them out before you.

Îţi voi întinde hotarele dela marea Roşie pînă la marea Filistenilor, şi dela pustie pînă la Rîu (Eufrat). Căci voi da în mînile voastre pe locuitorii ţării, şi -i vei izgoni dinaintea ta.

32 Y ou shall make no covenant with them, nor with their gods.

Să nu faci legămînt cu ei, nici cu dumnezeii lor.

33 T hey shall not dwell in your land, lest they make you sin against Me. For if you serve their gods, it will surely be a snare to you.”

Ei să nu locuiască în ţara ta, ca să nu te facă să păcătuieşti împotriva Mea; căci atunci ai slujii dumnezeilor lor, şi aceasta ar fi o cursă pentru tine.``