1 B ut King Solomon loved many foreign women, as well as the daughter of Pharaoh: women of the Moabites, Ammonites, Edomites, Sidonians, and Hittites—

Împăratul Solomon a iubit multe femei străine, afară de fata lui Faraon; Moabite, Amonite, Edomite, Sidoniene, Hetite,

2 f rom the nations of whom the Lord had said to the children of Israel, “You shall not intermarry with them, nor they with you. Surely they will turn away your hearts after their gods.” Solomon clung to these in love.

cari făceau parte din neamurile despre cari Domnul zisese copiilor lui Israel:,, Să nu intraţi la ele, şi nici ele să nu intre la voi; căci v'ar întoarce negreşit inimile înspre dumnezeii lor.`` De aceste neamuri s'a alipit Solomon, tîrît de iubire.

3 A nd he had seven hundred wives, princesses, and three hundred concubines; and his wives turned away his heart.

A avut de neveste şapte sute de crăiese împărăteşti şi trei sute de ţiitoare; şi nevestele i-au abătut inima.

4 F or it was so, when Solomon was old, that his wives turned his heart after other gods; and his heart was not loyal to the Lord his God, as was the heart of his father David.

Cînd a îmbătrînit Solomon, nevestele i-au plecat inima spre alţi dumnezei; şi inima nu i -a fost în totul a Domnului, Dumnezeului său, cum fusese inima tatălui său David.

5 F or Solomon went after Ashtoreth the goddess of the Sidonians, and after Milcom the abomination of the Ammonites.

Solomon s'a dus după Astartea, zeiţa Sidonienilor, şi după Milcom, urîciunea Amoniţilor.

6 S olomon did evil in the sight of the Lord, and did not fully follow the Lord, as did his father David.

Şi Solomon a făcut ce este rău înaintea Domnului, şi n'a urmat în totul pe Domnul, ca tatăl său David.

7 T hen Solomon built a high place for Chemosh the abomination of Moab, on the hill that is east of Jerusalem, and for Molech the abomination of the people of Ammon.

Atunci Solomon a zidit pe muntele din faţa Ierusalimului un loc înalt pentru Chemoş, urîciunea Moabului, pentru Moloc, urîciunea fiilor lui Amon.

8 A nd he did likewise for all his foreign wives, who burned incense and sacrificed to their gods.

Aşa a făcut pentru toate nevestele lui străine, cari aduceau tămîie şi jertfe dumnezeilor lor.

9 S o the Lord became angry with Solomon, because his heart had turned from the Lord God of Israel, who had appeared to him twice,

Domnul S'a mîniat pe Solomon, pentrucă îşi abătuse inima dela Domnul, Dumnezeul lui Israel, care i Se arătase de două ori.

10 a nd had commanded him concerning this thing, that he should not go after other gods; but he did not keep what the Lord had commanded.

În privinţa aceasta îi spusese să nu meargă după alţi dumnezei; dar Solomon n'a păzit poruncile Domnului.

11 T herefore the Lord said to Solomon, “Because you have done this, and have not kept My covenant and My statutes, which I have commanded you, I will surely tear the kingdom away from you and give it to your servant.

Şi Domnul a zis lui Solomon:,, Fiindcă ai făcut aşa, şi n'ai păzit legămîntul Meu şi legile Mele pe cari ţi le-am dat, voi rupe împărăţia dela tine şi o voi da slujitorului tău.

12 N evertheless I will not do it in your days, for the sake of your father David; I will tear it out of the hand of your son.

Numai, nu voi face lucrul acesta în timpul vieţii tale, pentru tatăl tău David. Ci din mîna fiului tău o voi rupe.

13 H owever I will not tear away the whole kingdom; I will give one tribe to your son for the sake of My servant David, and for the sake of Jerusalem which I have chosen.” Adversaries of Solomon

Nu voi rupe însă toată împărăţia; voi lăsa o seminţie fiului tău, din pricina robului Meu David, şi din pricina Ierusalimului, pe care l-am ales.

14 N ow the Lord raised up an adversary against Solomon, Hadad the Edomite; he was a descendant of the king in Edom.

Domnul a ridicat un vrăjmaş lui Solomon: pe Hadad, Edomitul, din neamul împărătesc al Edomului.

15 F or it happened, when David was in Edom, and Joab the commander of the army had gone up to bury the slain, after he had killed every male in Edom

Pe vremea cînd a bătut David Edomul, Ioab, căpetenia oştirii, suindu-se să îngroape morţii, a ucis toată partea bărbătească din Edom;

16 ( because for six months Joab remained there with all Israel, until he had cut down every male in Edom),

a rămas acolo şase luni cu tot Israelul, pînă ce a nimicit toată partea bărbătească.

17 t hat Hadad fled to go to Egypt, he and certain Edomites of his father’s servants with him. Hadad was still a little child.

Atunci Hadad a fugit cu nişte Edomiţi, slujitori ai tatălui său, şi s'a dus în Egipt. Hadad era încă un băiat pe atunci.

18 T hen they arose from Midian and came to Paran; and they took men with them from Paran and came to Egypt, to Pharaoh king of Egypt, who gave him a house, apportioned food for him, and gave him land.

Plecînd din Madian, s'au dus la Paran, au luat cu ei nişte oameni din Paran, şi au ajuns în Egipt la Faraon, împăratul Egiptului. Faraon a dat o casă lui Hadad, i -a purtat grijă de mîncare, şi i -a dat moşii.

19 A nd Hadad found great favor in the sight of Pharaoh, so that he gave him as wife the sister of his own wife, that is, the sister of Queen Tahpenes.

Hadad a căpătat trecere înaintea lui Faraon, pînă acolo încît Faraon i -a dat de nevastă pe sora nevestei lui, sora împărătesei Tahpenes.

20 T hen the sister of Tahpenes bore him Genubath his son, whom Tahpenes weaned in Pharaoh’s house. And Genubath was in Pharaoh’s household among the sons of Pharaoh.

Sora Tahpenei i -a născut pe fiul său Ghenubat. Tahpenes l -a înţercat în casa lui Faraon; şi Ghenubat a fost în casa lui Faraon, în mijlocul copiilor lui Faraon.

21 S o when Hadad heard in Egypt that David rested with his fathers, and that Joab the commander of the army was dead, Hadad said to Pharaoh, “Let me depart, that I may go to my own country.”

Cînd a auzit Hadad în Egipt că David a adormit cu părinţii lui, şi că Ioab, căpetenia oştirii, murise, a zis lui Faraon:,, Lasă-mă să mă duc în ţara mea.``

22 T hen Pharaoh said to him, “But what have you lacked with me, that suddenly you seek to go to your own country?” So he answered, “Nothing, but do let me go anyway.”

Şi Faraon i -a zis:,, Ce-ţi lipseşte la mine, de doreşti să te duci în ţara ta?`` El a răspuns:,, Nimic, dar lasă-mă să plec.``

23 A nd God raised up another adversary against him, Rezon the son of Eliadah, who had fled from his lord, Hadadezer king of Zobah.

Dumnezeu a ridicat un alt vrăjmaş lui Solomon: pe Rezon, fiul lui Eliada, care fugise dela stăpînul său Hadadezer, împăratul din Ţoba.

24 S o he gathered men to him and became captain over a band of raiders, when David killed those of Zobah. And they went to Damascus and dwelt there, and reigned in Damascus.

El strînsese nişte oameni la el, şi se făcuse capul cetei, cînd a măcelărit David oştile stăpînului său. S'au dus la Damasc, şi s'au aşezat acolo şi au domnit la Damasc.

25 H e was an adversary of Israel all the days of Solomon (besides the trouble that Hadad caused ); and he abhorred Israel, and reigned over Syria. Jeroboam’s Rebellion

El a fost un vrăjmaş al lui Israel în tot timpul vieţii lui Solomon, în acelaşi timp cînd îi făcea rău Hadad, şi ura pe Israel. El a împărăţit peste Siria.

26 T hen Solomon’s servant, Jeroboam the son of Nebat, an Ephraimite from Zereda, whose mother’s name was Zeruah, a widow, also rebelled against the king.

Şi Ieroboam, slujitorul lui Solomon, a ridicat mîna împotriva împăratului. El era fiul lui Nebat, Efratit din Ţereda, şi avea ca mamă pe o văduvă numită Ţerua.

27 A nd this is what caused him to rebel against the king: Solomon had built the Millo and repaired the damages to the City of David his father.

Iată cu ce prilej a ridicat el mîna împotriva împăratului. Solomon zidea Milo, şi închidea spărturile cetăţii tatălui său David.

28 T he man Jeroboam was a mighty man of valor; and Solomon, seeing that the young man was industrious, made him the officer over all the labor force of the house of Joseph.

Ieroboam era tare şi viteaz; şi Solomon, văzînd pe tînărul acesta la lucru, i -a dat privigherea peste toţi oamenii de corvoadă din casa lui Iosif.

29 N ow it happened at that time, when Jeroboam went out of Jerusalem, that the prophet Ahijah the Shilonite met him on the way; and he had clothed himself with a new garment, and the two were alone in the field.

În vremea aceea, Ieroboam, ieşind din Ierusalim, a fost întîlnit pe drum de proorocul Ahia din Silo, îmbrăcat cu o haină nouă. Erau amîndoi singuri pe cîmp.

30 T hen Ahijah took hold of the new garment that was on him, and tore it into twelve pieces.

Ahia a apucat haina nouă pe care o avea pe el, a rupt -o în douăsprezece bucăţi,

31 A nd he said to Jeroboam, “Take for yourself ten pieces, for thus says the Lord, the God of Israel: ‘Behold, I will tear the kingdom out of the hand of Solomon and will give ten tribes to you

şi a zis lui Ieroboam:,, Ia-ţi zece bucăţi! Căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel:, Iată, voi rupe împărăţia din mîna lui Solomon, şi-ţi voi da zece seminţii.

32 ( but he shall have one tribe for the sake of My servant David, and for the sake of Jerusalem, the city which I have chosen out of all the tribes of Israel),

Dar el va avea o seminţie, din pricina robului Meu David, şi din pricina Ierusalimului, cetatea pe care am ales -o din toate seminţiile lui Israel.

33 b ecause they have forsaken Me, and worshiped Ashtoreth the goddess of the Sidonians, Chemosh the god of the Moabites, and Milcom the god of the people of Ammon, and have not walked in My ways to do what is right in My eyes and keep My statutes and My judgments, as did his father David.

Şi aceasta, pentrucă M'au părăsit, şi s'au închinat înaintea Astarteei, zeiţa Sidonienilor, înaintea lui Chemoş, dumnezeul Moabului, şi înaintea lui Milcom, dumnezeul fiilor lui Amon, şi pentrucă n'au umblat în căile Mele ca să facă ce este drept înaintea Mea, şi să păzească legile şi poruncile Mele, cum a făcut David, tatăl lui Solomon.

34 H owever I will not take the whole kingdom out of his hand, because I have made him ruler all the days of his life for the sake of My servant David, whom I chose because he kept My commandments and My statutes.

Nu voi lua din mîna lui toată împărăţia, căci îl voi ţinea domn în tot timpul vieţii lui, pentru robul Meu David, pe care l-am ales, şi care a păzit poruncile şi legile Mele.

35 B ut I will take the kingdom out of his son’s hand and give it to you—ten tribes.

Dar voi lua împărăţia din mîna fiului său, şi-ţi voi da zece seminţii din ea;

36 A nd to his son I will give one tribe, that My servant David may always have a lamp before Me in Jerusalem, the city which I have chosen for Myself, to put My name there.

voi lăsa o seminţie fiului său, pentruca robul Meu David să aibă totdeauna o lumină înaintea Mea la Ierusalim, cetatea pe care am ales -o să pun în ea Numele Meu.

37 S o I will take you, and you shall reign over all your heart desires, and you shall be king over Israel.

Pe tine te voi lua, şi vei domni peste tot ce-ţi va dori sufletul, vei fi împăratul lui Israel.

38 T hen it shall be, if you heed all that I command you, walk in My ways, and do what is right in My sight, to keep My statutes and My commandments, as My servant David did, then I will be with you and build for you an enduring house, as I built for David, and will give Israel to you.

Dacă vei asculta de tot ce-ţi voi porunci, dacă vei umbla în căile Mele, şi dacă vei face ce este drept înaintea Mea, păzind legile şi poruncile Mele, cum a făcut robul Meu David, voi fi cu tine, îţi voi zidi o casă trainică, aşa cum am zidit lui David, şi-ţi voi da ţie pe Israel.

39 A nd I will afflict the descendants of David because of this, but not forever.’”

Voi smeri prin aceasta sămînţa lui David, dar nu pentru totdeauna.``

40 S olomon therefore sought to kill Jeroboam. But Jeroboam arose and fled to Egypt, to Shishak king of Egypt, and was in Egypt until the death of Solomon. Death of Solomon

Solomon a căutat să omoare pe Ieroboam. Şi Ieroboam s'a sculat, şi a fugit în Egipt la Şişac, împăratul Egiptului; a locuit în Egipt pînă la moartea lui Solomon.

41 N ow the rest of the acts of Solomon, all that he did, and his wisdom, are they not written in the book of the acts of Solomon?

Celelalte fapte ale lui Solomon, tot ce a făcut el, şi înţelepciunea lui, nu sînt scrise oare în cartea faptelor lui Solomon?

42 A nd the period that Solomon reigned in Jerusalem over all Israel was forty years.

Solomon a domnit patruzeci de ani la Ierusalim peste tot Israelul.

43 T hen Solomon rested with his fathers, and was buried in the City of David his father. And Rehoboam his son reigned in his place.

Apoi Solomon a adormit cu părinţii lui, şi a fost îngropat în cetatea tatălui său David. În locul lui a domnit fiul său Roboam.