1 T he words of King Lemuel, the utterance which his mother taught him:

Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

2 W hat, my son? And what, son of my womb? And what, son of my vows?

Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

3 D o not give your strength to women, Nor your ways to that which destroys kings.

Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

4 I t is not for kings, O Lemuel, It is not for kings to drink wine, Nor for princes intoxicating drink;

Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

5 L est they drink and forget the law, And pervert the justice of all the afflicted.

ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

6 G ive strong drink to him who is perishing, And wine to those who are bitter of heart.

Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

7 L et him drink and forget his poverty, And remember his misery no more.

ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

8 O pen your mouth for the speechless, In the cause of all who are appointed to die.

Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

9 O pen your mouth, judge righteously, And plead the cause of the poor and needy. The Virtuous Wife

Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

10 W ho can find a virtuous wife? For her worth is far above rubies.

Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

11 T he heart of her husband safely trusts her; So he will have no lack of gain.

Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

12 S he does him good and not evil All the days of her life.

Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

13 S he seeks wool and flax, And willingly works with her hands.

Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

14 S he is like the merchant ships, She brings her food from afar.

Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

15 S he also rises while it is yet night, And provides food for her household, And a portion for her maidservants.

Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

16 S he considers a field and buys it; From her profits she plants a vineyard.

Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

17 S he girds herself with strength, And strengthens her arms.

Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

18 S he perceives that her merchandise is good, And her lamp does not go out by night.

Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

19 S he stretches out her hands to the distaff, And her hand holds the spindle.

Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

20 S he extends her hand to the poor, Yes, she reaches out her hands to the needy.

Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

21 S he is not afraid of snow for her household, For all her household is clothed with scarlet.

Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

22 S he makes tapestry for herself; Her clothing is fine linen and purple.

Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

23 H er husband is known in the gates, When he sits among the elders of the land.

Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

24 S he makes linen garments and sells them, And supplies sashes for the merchants.

Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

25 S trength and honor are her clothing; She shall rejoice in time to come.

Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

26 S he opens her mouth with wisdom, And on her tongue is the law of kindness.

Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

27 S he watches over the ways of her household, And does not eat the bread of idleness.

Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

28 H er children rise up and call her blessed; Her husband also, and he praises her:

Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

29 “ Many daughters have done well, But you excel them all.”

Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

30 C harm is deceitful and beauty is passing, But a woman who fears the Lord, she shall be praised.

Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

31 G ive her of the fruit of her hands, And let her own works praise her in the gates.

Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii