1 T he words of King Lemuel, the oracle which his mother taught him:

Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

2 W hat, O my son? And what, O son of my womb? And what, O son of my vows?

Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

3 D o not give your strength to women, Or your ways to that which destroys kings.

Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

4 I t is not for kings, O Lemuel, It is not for kings to drink wine, Or for rulers to desire strong drink,

Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

5 F or they will drink and forget what is decreed, And pervert the rights of all the afflicted.

ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

6 G ive strong drink to him who is perishing, And wine to him whose life is bitter.

Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

7 L et him drink and forget his poverty And remember his trouble no more.

ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

8 O pen your mouth for the mute, For the rights of all the unfortunate.

Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

9 O pen your mouth, judge righteously, And defend the rights of the afflicted and needy. Description of a Worthy Woman

Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

10 A n excellent wife, who can find? For her worth is far above jewels.

Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

11 T he heart of her husband trusts in her, And he will have no lack of gain.

Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

12 S he does him good and not evil All the days of her life.

Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

13 S he looks for wool and flax And works with her hands in delight.

Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

14 S he is like merchant ships; She brings her food from afar.

Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

15 S he rises also while it is still night And gives food to her household And portions to her maidens.

Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

16 S he considers a field and buys it; From her earnings she plants a vineyard.

Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

17 S he girds herself with strength And makes her arms strong.

Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

18 S he senses that her gain is good; Her lamp does not go out at night.

Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

19 S he stretches out her hands to the distaff, And her hands grasp the spindle.

Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

20 S he extends her hand to the poor, And she stretches out her hands to the needy.

Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

21 S he is not afraid of the snow for her household, For all her household are clothed with scarlet.

Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

22 S he makes coverings for herself; Her clothing is fine linen and purple.

Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

23 H er husband is known in the gates, When he sits among the elders of the land.

Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

24 S he makes linen garments and sells them, And supplies belts to the tradesmen.

Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

25 S trength and dignity are her clothing, And she smiles at the future.

Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

26 S he opens her mouth in wisdom, And the teaching of kindness is on her tongue.

Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

27 S he looks well to the ways of her household, And does not eat the bread of idleness.

Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

28 H er children rise up and bless her; Her husband also, and he praises her, saying:

Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

29 “ Many daughters have done nobly, But you excel them all.”

Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

30 C harm is deceitful and beauty is vain, But a woman who fears the Lord, she shall be praised.

Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

31 G ive her the product of her hands, And let her works praise her in the gates.

Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii