1 O n one of the days while He was teaching the people in the temple and preaching the gospel, the chief priests and the scribes with the elders confronted Him,
Într'una din acele zile, cînd învăţa Isus norodul în Templu şi propovăduia Evanghelia, au venit deodată la El preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cu bătrînii,
2 a nd they spoke, saying to Him, “Tell us by what authority You are doing these things, or who is the one who gave You this authority?”
şi I-au zis:,, Spune-ne, cu ce putere faci Tu aceste lucruri, sau cine Ţi -a dat puterea aceasta?``
3 J esus answered and said to them, “I will also ask you a question, and you tell Me:
Drept răspuns, El le -a zis:,, Am să vă pun şi Eu o întrebare. Spuneţi-Mi:
4 W as the baptism of John from heaven or from men?”
Botezul lui Ioan venea din cer sau dela oameni?``
5 T hey reasoned among themselves, saying, “If we say, ‘From heaven,’ He will say, ‘Why did you not believe him?’
Dar ei cugetau astfel între ei:,, Dacă răspundem:, Din cer`, va zice:, Atunci dece nu l-aţi crezut?`
6 B ut if we say, ‘From men,’ all the people will stone us to death, for they are convinced that John was a prophet.”
Şi dacă răspundem:, Dela oameni`, tot norodul ne va ucide cu pietre; căci este încredinţat că Ioan era un prooroc.``
7 S o they answered that they did not know where it came from.
Atunci au răspuns că nu ştiu de unde venea botezul lui Ioan.
8 A nd Jesus said to them, “Nor will I tell you by what authority I do these things.” Parable of the Vine-growers
Şi Isus le -a zis:,, Nici Eu n'am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri.``
9 A nd He began to tell the people this parable: “A man planted a vineyard and rented it out to vine-growers, and went on a journey for a long time.
Apoi a început să spună norodului pilda aceasta:,, Un om a sădit o vie, a arendat -o unor vieri şi a plecat într'o altă ţară, pentru o vreme îndelungată.
10 A t the harvest time he sent a slave to the vine-growers, so that they would give him some of the produce of the vineyard; but the vine-growers beat him and sent him away empty-handed.
La vremea rodurilor, a trimes la vieri un rob, ca să -i dea partea lui din rodul viei. Vierii l-au bătut, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.
11 A nd he proceeded to send another slave; and they beat him also and treated him shamefully and sent him away empty-handed.
A mai trimes un alt rob; ei l-au bătut şi pe acela, l-au batjocorit, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.
12 A nd he proceeded to send a third; and this one also they wounded and cast out.
A mai trimes un al treilea rob; ei l-au rănit şi pe acela, şi l-au scos afară.
13 T he owner of the vineyard said, ‘What shall I do? I will send my beloved son; perhaps they will respect him.’
Stăpînul viei a zis:,, Ce să fac? Am să trimet pe fiul meu prea iubit; poate că îl vor primi cu cinste.``
14 B ut when the vine-growers saw him, they reasoned with one another, saying, ‘This is the heir; let us kill him so that the inheritance will be ours.’
Dar vierii, cînd l-au văzut, s'au sfătuit între ei, şi au zis:,, Iată moştenitorul; veniţi să -l ucidem, ca moştenirea să fie a noastră.``
15 S o they threw him out of the vineyard and killed him. What, then, will the owner of the vineyard do to them?
Şi l-au scos afară din vie, şi l-au omorît. Acum, ce le va face stăpînul viei?
16 H e will come and destroy these vine-growers and will give the vineyard to others.” When they heard it, they said, “ May it never be!”
Va veni, va pierde pe vierii aceia, şi via o va da altora.`` Cînd au auzit ei cuvintele acestea, au zis:,, Nicidecum!``
17 B ut Jesus looked at them and said, “What then is this that is written: ‘ The stone which the builders rejected, This became the chief corner stone ’?
Dar Isus i -a privit drept în faţă, şi a zis:,, Ce însemnează cuvintele acestea, cari au fost scrise:, Piatra, pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului?
18 E veryone who falls on that stone will be broken to pieces; but on whomever it falls, it will scatter him like dust.” Tribute to Caesar
Oricine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea: şi pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera?``
19 T he scribes and the chief priests tried to lay hands on Him that very hour, and they feared the people; for they understood that He spoke this parable against them.
Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau să pună mîna pe El, chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor.
20 S o they watched Him, and sent spies who pretended to be righteous, in order that they might catch Him in some statement, so that they could deliver Him to the rule and the authority of the governor.
Au început să pîndească pe Isus; şi au trimes nişte iscoditori, cari se prefăceau că sînt neprihăniţi, ca să -L prindă cu vorba şi să -L dea pe mîna stăpînirii şi pe mîna puterii dregătorului.
21 T hey questioned Him, saying, “Teacher, we know that You speak and teach correctly, and You are not partial to any, but teach the way of God in truth.
Iscoditorii aceştia L-au întrebat:,,Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţi pe oameni drept, şi că nu cauţi la faţa oamenilor, ci -i înveţi calea lui Dumnezeu în adevăr.
22 I s it lawful for us to pay taxes to Caesar, or not?”
Se cuvine să plătim bir Cezarului sau nu?``
23 B ut He detected their trickery and said to them,
Isus le -a priceput viclenia, şi le -a răspuns:,, Pentru ce Mă ispitiţi?
24 “ Show Me a denarius. Whose likeness and inscription does it have?” They said, “Caesar’s.”
Arătaţi-Mi un ban (Greceşte: dinar.). Al cui chip, şi ale cui slove sînt scrise pe el?``,, Ale Cezarului`` au răspuns ei.
25 A nd He said to them, “Then render to Caesar the things that are Caesar’s, and to God the things that are God’s.”
Atunci El le -a zis:,, Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.``
26 A nd they were unable to catch Him in a saying in the presence of the people; and being amazed at His answer, they became silent. Is There a Resurrection?
Nu L-au putut prinde cu vorba înaintea norodului; ci, miraţi de răspunsul Lui, au tăcut.
27 N ow there came to Him some of the Sadducees (who say that there is no resurrection),
Unii din Saduchei, cari zic că nu este înviere, s'au apropiat şi au întrebat pe Isus:
28 a nd they questioned Him, saying, “Teacher, Moses wrote for us that if a man’s brother dies, having a wife, and he is childless, his brother should marry the wife and raise up children to his brother.
iată ce ne -a scris Moise:, Dacă moare fratele cuiva, avînd nevastă, dar fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta lui, şi să ridice urmaş fratelui său.`
29 N ow there were seven brothers; and the first took a wife and died childless;
Au fost dar şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit fără copii.
30 a nd the second
Pe nevasta lui, a luat -o al doilea; şi a murit şi el fără copii.
31 a nd the third married her; and in the same way all seven died, leaving no children.
A luat -o şi al treilea, şi tot aşa toţi şapte; şi au murit fără să lase copii.
32 F inally the woman died also.
La urma tuturor, a murit şi femeia.
33 I n the resurrection therefore, which one’s wife will she be? For all seven had married her.”
Deci, la înviere, nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toţi şapte au avut -o de nevastă.``
34 J esus said to them, “The sons of this age marry and are given in marriage,
Isus le -a răspuns:,, Fiii veacului acestuia se însoară şi se mărită;
35 b ut those who are considered worthy to attain to that age and the resurrection from the dead, neither marry nor are given in marriage;
dar cei ce vor fi găsiţi vrednici să aibă parte de veacul viitor şi de învierea dintre cei morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita.
36 f or they cannot even die anymore, because they are like angels, and are sons of God, being sons of the resurrection.
Pentrucă nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. Şi vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii.
37 B ut that the dead are raised, even Moses showed, in the passage about the burning bush, where he calls the Lord the God of Abraham, and the God of Isaac, and the God of Jacob.
Dar că morţii înviază, a arătat însuşi Moise, în locul unde este vorba despre, Rug`, cînd numeşte pe Domnul:, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.`
38 N ow He is not the God of the dead but of the living; for all live to Him.”
Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi sînt vii.``
39 S ome of the scribes answered and said, “Teacher, You have spoken well.”
Unii din cărturari au luat cuvîntul, şi au zis:,,Învăţătorule, bine ai zis.``
40 F or they did not have courage to question Him any longer about anything.
Şi nu mai îndrăzneau să -I mai pună nici o întrebare.
41 T hen He said to them, “How is it that they say the Christ is David’s son?
Isus le -a zis:,, Cum se zice că Hristosul este fiul lui David?
42 F or David himself says in the book of Psalms, ‘ The Lord said to my Lord, “ Sit at My right hand,
Căci însuş David zice în Cartea Psalmilor:, Domnul a zis Domnului meu: Şezi la dreapta Mea,
43 U ntil I make Your enemies a footstool for Your feet.”’
pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale.`
44 T herefore David calls Him ‘Lord,’ and how is He his son?”
Deci David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?``
45 A nd while all the people were listening, He said to the disciples,
Atunci a zis ucenicilor Săi, în auzul întregului norod:
46 “ Beware of the scribes, who like to walk around in long robes, and love respectful greetings in the market places, and chief seats in the synagogues and places of honor at banquets,
Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi, şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe; ei umblă după scaunele dintîi în sinagogi, şi după locurile dintîi la ospeţe;
47 w ho devour widows’ houses, and for appearance’s sake offer long prayers. These will receive greater condemnation.”
şi casele văduvelor le mănîncă, în timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare osîndă.``