1 T he wise woman builds her house, But the foolish tears it down with her own hands.

Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -

2 H e who walks in his uprightness fears the Lord, But he who is devious in his ways despises Him.

Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -

3 I n the mouth of the foolish is a rod for his back, But the lips of the wise will protect them.

În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -

4 W here no oxen are, the manger is clean, But much revenue comes by the strength of the ox.

Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -

5 A trustworthy witness will not lie, But a false witness utters lies.

Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

6 A scoffer seeks wisdom and finds none, But knowledge is easy to one who has understanding.

Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -

7 L eave the presence of a fool, Or you will not discern words of knowledge.

Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -

8 T he wisdom of the sensible is to understand his way, But the foolishness of fools is deceit.

Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -

9 F ools mock at sin, But among the upright there is good will.

Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -

10 T he heart knows its own bitterness, And a stranger does not share its joy.

Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -

11 T he house of the wicked will be destroyed, But the tent of the upright will flourish.

Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -

12 T here is a way which seems right to a man, But its end is the way of death.

Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -

13 E ven in laughter the heart may be in pain, And the end of joy may be grief.

De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -

14 T he backslider in heart will have his fill of his own ways, But a good man will be satisfied with his.

Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -

15 T he naive believes everything, But the sensible man considers his steps.

Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -

16 A wise man is cautious and turns away from evil, But a fool is arrogant and careless.

Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -

17 A quick-tempered man acts foolishly, And a man of evil devices is hated.

Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -

18 T he naive inherit foolishness, But the sensible are crowned with knowledge.

Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -

19 T he evil will bow down before the good, And the wicked at the gates of the righteous.

Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -

20 T he poor is hated even by his neighbor, But those who love the rich are many.

Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -

21 H e who despises his neighbor sins, But happy is he who is gracious to the poor.

Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -

22 W ill they not go astray who devise evil? But kindness and truth will be to those who devise good.

În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

23 I n all labor there is profit, But mere talk leads only to poverty.

Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -

24 T he crown of the wise is their riches, But the folly of fools is foolishness.

Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -

25 A truthful witness saves lives, But he who utters lies is treacherous.

Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -

26 I n the fear of the Lord there is strong confidence, And his children will have refuge.

Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -

27 T he fear of the Lord is a fountain of life, That one may avoid the snares of death.

Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -

28 I n a multitude of people is a king’s glory, But in the dearth of people is a prince’s ruin.

Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -

29 H e who is slow to anger has great understanding, But he who is quick-tempered exalts folly.

Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

30 A tranquil heart is life to the body, But passion is rottenness to the bones.

O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -

31 H e who oppresses the poor taunts his Maker, But he who is gracious to the needy honors Him.

Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

32 T he wicked is thrust down by his wrongdoing, But the righteous has a refuge when he dies.

Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -

33 W isdom rests in the heart of one who has understanding, But in the hearts of fools it is made known.

Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

34 R ighteousness exalts a nation, But sin is a disgrace to any people.

Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -

35 T he king’s favor is toward a servant who acts wisely, But his anger is toward him who acts shamefully.

Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.