1 T hen the sons of Israel journeyed, and camped in the plains of Moab beyond the Jordan opposite Jericho.

Copiii lui Israel au pornit, şi au tăbărît în şesurile Moabului, dincolo de Iordan, în faţa Ierihonului.

2 N ow Balak the son of Zippor saw all that Israel had done to the Amorites.

Balac, fiul lui Ţipor, a văzut tot ce făcuse Israel Amoriţilor.

3 S o Moab was in great fear because of the people, for they were numerous; and Moab was in dread of the sons of Israel.

Şi Moab a rămas foarte îngrozit în faţa unui popor atît de mare la număr; l -a apucat groaza în faţa copiilor lui Israel.

4 M oab said to the elders of Midian, “Now this horde will lick up all that is around us, as the ox licks up the grass of the field.” And Balak the son of Zippor was king of Moab at that time.

Moab a zis bătrînilor lui Madian:,, Mulţimea aceasta are să înghită tot ce este în jurul nostru, cum paşte boul verdeaţa de pe cîmp.`` Balac, fiul lui Ţipor, era pe atunci împărat al Moabului.

5 S o he sent messengers to Balaam the son of Beor, at Pethor, which is near the River, in the land of the sons of his people, to call him, saying, “Behold, a people came out of Egypt; behold, they cover the surface of the land, and they are living opposite me.

El a trimis soli la Balaam, fiul lui Beor, la Petor pe Rîu (Eufrat), în ţara fiilor poporului său, ca să -l cheme, şi să -i spună:,, Iată, un popor a ieşit din Egipt; acopere faţa pămîntului, şi s'a aşezat în faţa mea.

6 N ow, therefore, please come, curse this people for me since they are too mighty for me; perhaps I may be able to defeat them and drive them out of the land. For I know that he whom you bless is blessed, and he whom you curse is cursed.”

Vino, te rog, să-mi blastămi pe poporul acesta, căci este mai puternic decît mine; poate că aşa, îl voi putea bate şi -l voi izgoni din ţară, căci ştiu că pe cine binecuvintezi tu este binecuvîntat, şi pe cine blastămi tu este blăstămat.``

7 S o the elders of Moab and the elders of Midian departed with the fees for divination in their hand; and they came to Balaam and repeated Balak’s words to him.

Bătrînii lui Moab şi bătrînii lui Madian au plecat, avînd cu ei daruri pentru ghicitor. Au ajuns la Balaam, şi i-au spus cuvintele lui Balac.

8 H e said to them, “Spend the night here, and I will bring word back to you as the Lord may speak to me.” And the leaders of Moab stayed with Balaam.

Balaam le -a zis:,, Rămîneţi aici peste noapte, şi vă voi da răspuns, după cum îmi va spune Domnul.`` Şi căpeteniile Moabului au rămas la Balaam.

9 T hen God came to Balaam and said, “Who are these men with you?”

Dumnezeu a venit la Balaam, şi a zis:,, Cine sînt oamenii aceştia pe cari -i ai la tine?``

10 B alaam said to God, “Balak the son of Zippor, king of Moab, has sent word to me,

Balaam a răspuns lui Dumnezeu:,, Balac, fiul lui Ţipor, împăratul Moabului, i -a trimes să-mi spună:

11 ‘ Behold, there is a people who came out of Egypt and they cover the surface of the land; now come, curse them for me; perhaps I may be able to fight against them and drive them out.’”

Iată, un popor a ieşit din Egipt, şi acopere faţa pămîntului; vino dar, şi blastămă -l; poate că aşa îl voi putea bate, şi -l voi izgoni.``

12 G od said to Balaam, “Do not go with them; you shall not curse the people, for they are blessed.”

Dumnezeu a zis lui Balaam:,, Să nu te duci cu ei; şi nici să nu blastămi poporul acela, căci este binecuvîntat.``

13 S o Balaam arose in the morning and said to Balak’s leaders, “Go back to your land, for the Lord has refused to let me go with you.”

Balaam s'a sculat dimineaţa, şi a zis căpeteniilor lui Balac:,, Duceţi-vă înapoi în ţara voastră, căci Domnul nu vrea să mă lase să merg cu voi.``

14 T he leaders of Moab arose and went to Balak and said, “Balaam refused to come with us.”

Şi mai marii Moabului s'au sculat, s'au întors la Balac, şi i-au spus:,, Balaam n'a vrut să vină cu noi.``

15 T hen Balak again sent leaders, more numerous and more distinguished than the former.

Balac a trimes din nou mai multe căpetenii mai cu vază decît cele dinainte.

16 T hey came to Balaam and said to him, “Thus says Balak the son of Zippor, ‘Let nothing, I beg you, hinder you from coming to me;

Au ajuns la Balaam, şi i-au zis:,, Aşa vorbeşte Balac, fiul lui Ţipor:, Nu mai pune piedici, şi vino la mine;

17 f or I will indeed honor you richly, and I will do whatever you say to me. Please come then, curse this people for me.’”

căci îţi voi da multă cinste, şi voi face tot ce-mi vei spune; numai vino, te rog, şi blastămă-mi poporul acesta!``

18 B alaam replied to the servants of Balak, “ Though Balak were to give me his house full of silver and gold, I could not do anything, either small or great, contrary to the command of the Lord my God.

Balaam, a răspuns şi a zis slujitorilor lui Balac:,, Să-mi dea Balac chiar şi casa lui plină de argint şi de aur, şi tot n'aş putea să fac niciun lucru, fie mic fie mare, împotriva poruncii Domnului, Dumnezeului meu.

19 N ow please, you also stay here tonight, and I will find out what else the Lord will speak to me.”

Totuş vă rog, rămîneţi aici la noapte, şi voi vedea ce-mi va mai spune Domnul.``

20 G od came to Balaam at night and said to him, “If the men have come to call you, rise up and go with them; but only the word which I speak to you shall you do.”

Dumnezeu a venit la Balaam în timpul nopţii, şi i -a zis:,, Fiindcă oamenii aceştia au venit să te cheme, scoală-te, şi du-te cu ei; dar să faci numai ce-ţi voi spune.``

21 S o Balaam arose in the morning, and saddled his donkey and went with the leaders of Moab. The Angel and Balaam

Balaam s'a sculat dimineaţa, a pus şaua pe măgăriţă, şi a plecat cu căpeteniile lui Moab.

22 B ut God was angry because he was going, and the angel of the Lord took his stand in the way as an adversary against him. Now he was riding on his donkey and his two servants were with him.

Dumnezeu S'a aprins de mînie, pentrucă plecase. Şi Îngerul Domnului S'a aşezat în drum, ca să i se împotrivească. Balaam era călare pe măgăriţa lui, şi cei doi slujitori ai lui erau cu el.

23 W hen the donkey saw the angel of the Lord standing in the way with his drawn sword in his hand, the donkey turned off from the way and went into the field; but Balaam struck the donkey to turn her back into the way.

Măgăriţa a văzut pe Îngerul Domnului stînd în drum, cu sabia scoasă din teacă în mînă, s'a abătut din drum, şi a luat -o pe cîmp. Balaam şi -a bătut măgăriţa ca s'o aducă la drum.

24 T hen the angel of the Lord stood in a narrow path of the vineyards, with a wall on this side and a wall on that side.

Îngerul Domnului S'a aşezat într'o cărare dintre vii, şi de fiecare parte a cărării era cîte un zid.

25 W hen the donkey saw the angel of the Lord, she pressed herself to the wall and pressed Balaam’s foot against the wall, so he struck her again.

Măgăriţa a văzut pe Îngerul Domnului; s'a strîns spre zid, şi a strîns piciorul lui Balaam de zid. Balaam a bătut -o din nou.

26 T he angel of the Lord went further, and stood in a narrow place where there was no way to turn to the right hand or the left.

Îngerul Domnului a trecut mai departe, şi S'a aşezat într'un loc unde nu era chip să te întorci nici la dreapta nici la stînga.

27 W hen the donkey saw the angel of the Lord, she lay down under Balaam; so Balaam was angry and struck the donkey with his stick.

Măgăriţa a văzut pe Îngerul Domnului, şi s'a culcat subt Balaam. Balaam s'a aprins de mînie, şi a bătut măgăriţa cu un băţ.

28 A nd the Lord opened the mouth of the donkey, and she said to Balaam, “What have I done to you, that you have struck me these three times?”

Domnul a deschis gura măgăriţei, şi ea a zis lui Balaam:,, Ce ţi-am făcut, de m'ai bătut de trei ori?``

29 T hen Balaam said to the donkey, “Because you have made a mockery of me! If there had been a sword in my hand, I would have killed you by now.”

Balaam a răspuns măgăriţei:,, Pentrucă ţi-ai bătut joc de mine; dacă aş avea o sabie în mînă, te-aş ucide pe loc.``

30 T he donkey said to Balaam, “Am I not your donkey on which you have ridden all your life to this day? Have I ever been accustomed to do so to you?” And he said, “No.”

Măgăriţa a zis lui Balaam:,, Nu sînt eu oare măgăriţa ta, pe care ai călărit în tot timpul pînă în ziua de azi? Am eu oare obicei să-ţi fac aşa?`` Şi el a răspuns:,, Nu.``

31 T hen the Lord opened the eyes of Balaam, and he saw the angel of the Lord standing in the way with his drawn sword in his hand; and he bowed all the way to the ground.

Domnul a deschis ochii lui Balaam, şi Balaam a văzut pe Îngerul Domnului stînd în drum, cu sabia scoasă în mînă. Şi s'a plecat, şi s'a aruncat cu faţa la pămînt.

32 T he angel of the Lord said to him, “Why have you struck your donkey these three times? Behold, I have come out as an adversary, because your way was contrary to me.

Îngerul Domnului i -a zis:,, Pentru ce ţi-ai bătut măgăriţa de trei ori? Iată, Eu am ieşit ca să-ţi stau împotrivă, căci drumul pe care mergi, este un drum care duce la perzare, înaintea Mea.

33 B ut the donkey saw me and turned aside from me these three times. If she had not turned aside from me, I would surely have killed you just now, and let her live.”

Măgăriţa M'a văzut, şi s'a abătut de trei ori dinaintea Mea; dacă nu s'ar fi abătut dinaintea Mea, pe tine te-aş fi omorît, iar pe ea aş fi lăsat -o vie.``

34 B alaam said to the angel of the Lord, “ I have sinned, for I did not know that you were standing in the way against me. Now then, if it is displeasing to you, I will turn back.”

Balaam a zis Îngerului Domnului:,, Am păcătuit, căci nu ştiam că te-ai aşezat înaintea mea în drum; şi acum, dacă nu găseşti că e bine ce fac eu, mă voi întoarce.``

35 B ut the angel of the Lord said to Balaam, “Go with the men, but you shall speak only the word which I tell you.” So Balaam went along with the leaders of Balak.

Îngerul Domnului a zis lui Balaam:,, Du-te cu oamenii aceştia; dar să spui numai cuvintele pe cari ţi le voi spune Eu.`` Şi Balaam a plecat înainte cu căpeteniile lui Balac.

36 W hen Balak heard that Balaam was coming, he went out to meet him at the city of Moab, which is on the Arnon border, at the extreme end of the border.

Balac a auzit că vine Balaam, şi i -a ieşit înainte pînă la cetatea Moabului, care este la hotarul Arnonului, la hotarul cel mai depărtat.

37 T hen Balak said to Balaam, “Did I not urgently send to you to call you? Why did you not come to me? Am I really unable to honor you?”

Balac a zis lui Balaam:,, N'am trimes eu oare la tine să te cheme? Pentru ce n'ai venit la mine? Cum, nu pot eu oare să-ţi dau cinste?``

38 S o Balaam said to Balak, “Behold, I have come now to you! Am I able to speak anything at all? The word that God puts in my mouth, that I shall speak.”

Balaam a răspuns lui Balac:,, Iată că am venit la tine; acum, îmi va fi oare îngăduit să spun ceva? Voi spune cuvintele pe cari mi le va pune Dumnezeu în gură.``

39 A nd Balaam went with Balak, and they came to Kiriath-huzoth.

Balaam a mers cu Balac, şi au ajuns la Chiriat-Huţot.

40 B alak sacrificed oxen and sheep, and sent some to Balaam and the leaders who were with him.

Balac a jertfit boi şi oi, şi a trimes din ei lui Balaam şi căpeteniilor cari erau cu el.

41 T hen it came about in the morning that Balak took Balaam and brought him up to the high places of Baal, and he saw from there a portion of the people.

Dimineaţa, Balac a luat pe Balaam, şi l -a suit pe Bamot-Baal, de unde Balaam putea să vadă o parte din popor.