1 T hen David fled from Naioth in Ramah, and came and said to Jonathan, “What have I done? What is my iniquity? And what is my sin before your father, that he is seeking my life?”

David a fugit din Naiot, de lîngă Rama. S'a dus la Ionatan, şi a zis:,, Ce-am făcut eu? Care este nelegiuirea mea, care este păcatul meu înaintea tatălui tău, de vrea să-mi ia viaţa?``

2 H e said to him, “Far from it, you shall not die. Behold, my father does nothing either great or small without disclosing it to me. So why should my father hide this thing from me? It is not so!”

Ionatan i -a răspuns:,, Ferească Dumnezeu! Nu vei muri. Tatăl meu nu face niciun lucru, fie mare, fie mic, fără să-mi dea de ştire; pentruce mi-ar ascunde el lucrul acesta? Nu este nimic.``

3 Y et David vowed again, saying, “Your father knows well that I have found favor in your sight, and he has said, ‘Do not let Jonathan know this, or he will be grieved.’ But truly as the Lord lives and as your soul lives, there is hardly a step between me and death.”

David a zis iarăş, jurînd:,, Tatăl tău ştie bine că am căpătat trecere înaintea ta, şi va fi zis:, Să nu ştie Ionatan, căci s'ar întrista.` Dar viu este Domnul şi viu este sufletul tău, că nu este decît un pas între mine şi moarte``.

4 T hen Jonathan said to David, “Whatever you say, I will do for you.”

Ionatan a zis lui David:,, Pentru tine voi face tot ce vei vrea.``

5 S o David said to Jonathan, “Behold, tomorrow is the new moon, and I ought to sit down to eat with the king. But let me go, that I may hide myself in the field until the third evening.

Şi David i -a răspuns:,, Iată că mîne este lună nouă, şi ar trebui să şed să mănînc cu împăratul; lasă-mă să mă duc, şi să mă ascund în cîmpii pînă în seara zilei a treia.

6 I f your father misses me at all, then say, ‘David earnestly asked leave of me to run to Bethlehem his city, because it is the yearly sacrifice there for the whole family.’

Dacă tatăl tău va băga de seamă lipsa mea, să -i spui:, David m'a rugat să -l las să se ducă pînă la Betleem în cetatea lui, pentrucă acolo se aduce pentru toată familia o jertfă de peste an`.

7 I f he says, ‘It is good,’ your servant will be safe; but if he is very angry, know that he has decided on evil.

Şi dacă va zice:, Bine!` atunci robul tău n'are nimic de temut; dar dacă -l va apuca mînia, să ştii că pieirea mea este lucru hotărît din partea lui.

8 T herefore deal kindly with your servant, for you have brought your servant into a covenant of the Lord with you. But if there is iniquity in me, put me to death yourself; for why then should you bring me to your father?”

Arată-ţi dar dragostea pentru robul tău, căci ai făcut cu robul tău un legămînt înaintea Domnului. Şi dacă este vreo nelegiuire... în mine, ia-mi tu viaţa, de ce să mă mai duci pînă la tatăl tău?``

9 J onathan said, “Far be it from you! For if I should indeed learn that evil has been decided by my father to come upon you, then would I not tell you about it?”

Ionatan i -a zis:,, Departe de tine gîndul să nu-ţi dau de ştire, dacă voi afla că pieirea ta este lucru hotărît din partea tatălui meu şi ameninţă să te ajungă!``

10 T hen David said to Jonathan, “Who will tell me if your father answers you harshly?”

David a zis lui Ionatan:,, Cine-mi va da de ştire dacă tatăl tău ţi-ar răspunde cu asprime?``

11 J onathan said to David, “Come, and let us go out into the field.” So both of them went out to the field.

Şi Ionatan a zis lui David:,, Vino, să ieşim pe cîmp.`` Şi au ieşit amîndoi pe cîmp.

12 T hen Jonathan said to David, “The Lord, the God of Israel, be witness! When I have sounded out my father about this time tomorrow, or the third day, behold, if there is good feeling toward David, shall I not then send to you and make it known to you?

Ionatan a zis lui David:,, Iau martor pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, că voi cerceta de aproape pe tatăl meu mîne sau poimîne; şi de va gîndi bine de David,

13 I f it please my father to do you harm, may the Lord do so to Jonathan and more also, if I do not make it known to you and send you away, that you may go in safety. And may the Lord be with you as He has been with my father.

Domnul să Se poarte cu Ionatan cu toată asprimea, dacă nu voi trimete pe nimeni să-ţi dea de ştire! Dacă tatăl meu va găsi cu cale să-ţi facă rău, iarăş îţi voi da de ştire, şi te voi lăsa să pleci, ca să te duci în pace; şi Domnul să fie cu tine, cum a fost cu tatăl meu!

14 I f I am still alive, will you not show me the lovingkindness of the Lord, that I may not die?

Dacă voi mai trăi, să te porţi faţă de mine cu o bunătate ca a Domnului; şi dacă voi muri,

15 Y ou shall not cut off your lovingkindness from my house forever, not even when the Lord cuts off every one of the enemies of David from the face of the earth.”

să nu îţi îndepărtezi niciodată bunătatea faţă de casă mea, nici chiar cînd Domnul va nimici pe fiecare din vrăjmaşii lui David de pe faţa pămîntului.

16 S o Jonathan made a covenant with the house of David, saying, “ May the Lord require it at the hands of David’s enemies.”

Căci Ionatan a făcut legămînt cu casa lui David! Domnul să se răsbune pe vrăjmaşii lui David!``

17 J onathan made David vow again because of his love for him, because he loved him as he loved his own life.

Ionatan a întărit şi mai mult faţă de David dragostea pe care o avea pentru el, căci îl iubea ca pe sufletul lui.

18 T hen Jonathan said to him, “ Tomorrow is the new moon, and you will be missed because your seat will be empty.

Ionatan i -a zis:,, Mîne este luna nouă; se va băga de seamă lipsa ta, căci locul tău va fi gol.

19 W hen you have stayed for three days, you shall go down quickly and come to the place where you hid yourself on that eventful day, and you shall remain by the stone Ezel.

Să te pogori a treia zi pînă în fundul locului în care te ascunsesei în ziua cînd cu întîmplarea aceea, şi să rămîi lîngă piatra Ezel.

20 I will shoot three arrows to the side, as though I shot at a target.

Eu voi trage trei săgeţi în spre piatra aceasta, ca şi cînd aş lovi la ţintă.

21 A nd behold, I will send the lad, saying, ‘Go, find the arrows.’ If I specifically say to the lad, ‘Behold, the arrows are on this side of you, get them,’ then come; for there is safety for you and no harm, as the Lord lives.

Şi voi trimete un tînăr, şi -i voi zice:, Du-te de găseşte săgeţile!` Dacă -i voi zice:, Iată că săgeţile sînt dincoace de tine, ia-le!` atunci să vii, căci este pace pentru tine, şi n'ai să te temi de nimic, viu este Domnul!

22 B ut if I say to the youth, ‘ Behold, the arrows are beyond you,’ go, for the Lord has sent you away.

Dar dacă voi zice tînărului:, Iată că săgeţile sînt dincolo de tine!` atunci să pleci, căci Domnul te trimete.

23 A s for the agreement of which you and I have spoken, behold, the Lord is between you and me forever.”

Domnul este martor pe vecie pentru cuvîntul pe care ni l-am dat unul altuia.``

24 S o David hid in the field; and when the new moon came, the king sat down to eat food.

David s'a ascuns în cîmp. A venit luna nouă, şi împăratul a luat loc la ospăţ ca să mănînce.

25 T he king sat on his seat as usual, the seat by the wall; then Jonathan rose up and Abner sat down by Saul’s side, but David’s place was empty.

Împăratul a şezut ca de obicei pe scaunul lui lîngă perete. Ionatan s'a sculat, şi Abner a şezut lîngă Saul; dar locul lui David a rămas gol.

26 N evertheless Saul did not speak anything that day, for he thought, “It is an accident, he is not clean, surely he is not clean.”

Saul n'a zis nimic în ziua aceea;,, căci``, zicea el,,, s'a întîmplat: el nu este curat, negreşit nu este curat``.

27 I t came about the next day, the second day of the new moon, that David’s place was empty; so Saul said to Jonathan his son, “Why has the son of Jesse not come to the meal, either yesterday or today?”

A doua zi, ziua a doua a lunii noi, locul lui David era tot gol. Şi Saul a zis fiului său Ionatan:,, Pentruce n'a venit fiul lui Isai la masă nici eri nici azi?``

28 J onathan then answered Saul, “ David earnestly asked leave of me to go to Bethlehem,

Ionatan a răspuns lui Saul:,, David mi -a cerut voie să se ducă la Betleem.

29 f or he said, ‘Please let me go, since our family has a sacrifice in the city, and my brother has commanded me to attend. And now, if I have found favor in your sight, please let me get away that I may see my brothers.’ For this reason he has not come to the king’s table.” Saul Is Angry with Jonathan

El a zis:, Dă-mi drumul, te rog, căci avem în cetate o jertfă de familie, şi frate-meu mi -a spus lucrul acesta; deci dacă am căpătat trecere înaintea ta, dă-mi voie să mă duc în grabă să-mi văd fraţii. Pentru aceea n'a venit la masa împăratului.``

30 T hen Saul’s anger burned against Jonathan and he said to him, “You son of a perverse, rebellious woman! Do I not know that you are choosing the son of Jesse to your own shame and to the shame of your mother’s nakedness?

Atunci Saul s'a aprins de mînie împotriva lui Ionatan, şi i -a zis:,, Fiu rău şi neascultător, nu ştiu eu că ţi-ai luat ca prieten pe fiul lui Isai, spre ruşinea ta şi spre ruşinea mamei tale?

31 F or as long as the son of Jesse lives on the earth, neither you nor your kingdom will be established. Therefore now, send and bring him to me, for he must surely die.”

Căci cîtă vreme va trăi fiul lui Isai pe pămînt, nu va fi linişte nici pentru tine, nici pentru împărăţia ta. Şi acum trimete să -l caute, şi să mi -l aducă, fiindcă este vrednic de moarte``.

32 B ut Jonathan answered Saul his father and said to him, “ Why should he be put to death? What has he done?”

Ionatan a răspuns tatălui său Saul, şi i -a zis:,, Pentruce să fie omorît? Ce a făcut?``

33 T hen Saul hurled his spear at him to strike him down; so Jonathan knew that his father had decided to put David to death.

Şi Saul şi -a îndreptat suliţa spre el, ca să -l lovească. Ionatan a înţeles că era lucru hotărît din partea tatălui său să omoare pe David.

34 T hen Jonathan arose from the table in fierce anger, and did not eat food on the second day of the new moon, for he was grieved over David because his father had dishonored him.

S'a sculat de la masă într'o mînie aprinsă, şi n'a luat deloc parte la masă în ziua a doua a lunii noi; căci era mîhnit din pricina lui David, pentrucă tatăl său îl ocărîse.

35 N ow it came about in the morning that Jonathan went out into the field for the appointment with David, and a little lad was with him.

A doua zi de dimineaţă, Ionatan s'a dus pe cîmp în locul în care se învoise cu David, şi era însoţit de un băeţaş.

36 H e said to his lad, “ Run, find now the arrows which I am about to shoot.” As the lad was running, he shot an arrow past him.

El i -a zis:,, Dă fuga şi găseşte săgeţile pe cari le voi trage``. Băiatul a alergat, şi Ionatan a tras o săgeată care a trecut dincolo de el.

37 W hen the lad reached the place of the arrow which Jonathan had shot, Jonathan called after the lad and said, “ Is not the arrow beyond you?”

Cînd a ajuns băiatul la locul unde era săgeata pe care o trăsese Ionatan, Ionatan a strigat după el:,, Iată că săgeata este dincolo de tine``.

38 A nd Jonathan called after the lad, “Hurry, be quick, do not stay!” And Jonathan’s lad picked up the arrow and came to his master.

I -a strigat iarăş:,, Iute, grăbeşte-te, nu te opri!`` Şi băiatul lui Ionatan a strîns săgeţile, şi s'a întors la stăpînul lui.

39 B ut the lad was not aware of anything; only Jonathan and David knew about the matter.

Băiatul nu ştia nimic: numai Ionatan şi David înţelegeau lucrul acesta.

40 T hen Jonathan gave his weapons to his lad and said to him, “Go, bring them to the city.”

Ionatan a dat băiatului armele, şi i -a zis:,, Du-te şi du-le în cetate.``

41 W hen the lad was gone, David rose from the south side and fell on his face to the ground, and bowed three times. And they kissed each other and wept together, but David wept the more.

După plecarea băiatului, David s'a sculat din partea de miazăzi, apoi s'a aruncat cu faţa la pămînt şi s'a închinat de trei ori. Cei doi prieteni s'au îmbrăţişat şi au plîns împreună. David mai ales se prăpădea plîngînd.

42 J onathan said to David, “ Go in safety, inasmuch as we have sworn to each other in the name of the Lord, saying, ‘ The Lord will be between me and you, and between my descendants and your descendants forever.’” Then he rose and departed, while Jonathan went into the city.

Şi Ionatan a zis lui David:,, Du-te în pace, acum cînd am jurat amîndoi, în Numele Domnului, zicînd:, Domnul să fie pe vecie între mine şi tine, între sămînţa mea şi sămînţa ta!`` David s'a sculat şi a plecat, iar Ionatan s'a întors în cetate.