1 P aul came also to Derbe and to Lystra. And a disciple was there, named Timothy, the son of a Jewish woman who was a believer, but his father was a Greek,

În urmă, Pavel s'a dus la Derbe şi la Listra. Şi iată că acolo era un ucenic, numit Timotei, fiul unei iudeice credincioase şi al unui tată Grec.

2 a nd he was well spoken of by the brethren who were in Lystra and Iconium.

Fraţii din Listra şi Iconia îl vorbeau de bine.

3 P aul wanted this man to go with him; and he took him and circumcised him because of the Jews who were in those parts, for they all knew that his father was a Greek.

Pavel a vrut să -l ia cu el; şi, dupăce l -a luat, l -a tăiat împrejur, din pricina Iudeilor, cari erau în acele locuri; căci toţi ştiau că tatăl lui era Grec.

4 N ow while they were passing through the cities, they were delivering the decrees which had been decided upon by the apostles and elders who were in Jerusalem, for them to observe.

Pe cînd trecea prin cetăţi, învăţa pe fraţi să păzească hotărîrile apostolilor şi presbiterilor din Ierusalim.

5 S o the churches were being strengthened in the faith, and were increasing in number daily.

Bisericile se întăreau în credinţă, şi sporeau la număr din zi în zi.

6 T hey passed through the Phrygian and Galatian region, having been forbidden by the Holy Spirit to speak the word in Asia;

Fiindcă au fost opriţi de Duhul Sfînt să vestească Cuvîntul în Asia, au trecut prin ţinutul Frigiei şi Galatiei.

7 a nd after they came to Mysia, they were trying to go into Bithynia, and the Spirit of Jesus did not permit them;

Ajunşi lîngă Misia, se pregăteau să intre în Bitinia; dar Duhul lui Isus nu le -a dat voie.

8 a nd passing by Mysia, they came down to Troas.

Au trecut atunci prin Misia, şi s'au pogorît la Troa.

9 A vision appeared to Paul in the night: a man of Macedonia was standing and appealing to him, and saying, “Come over to Macedonia and help us.”

Noaptea, Pavel a avut o vedenie: un om din Macedonia sta în picioare şi i -a făcut următoarea rugăminte:,, Treci în Macedonia, şi ajută-ne!``

10 W hen he had seen the vision, immediately we sought to go into Macedonia, concluding that God had called us to preach the gospel to them.

După vedenia aceasta a lui Pavel, am căutat îndată să ne ducem în Macedonia, căci înţelegeam că Domnul ne cheamă să le vestim Evanghelia.

11 S o putting out to sea from Troas, we ran a straight course to Samothrace, and on the day following to Neapolis;

Dupăce am pornit din Troa, am mers cu corabia drept la Samotracia, şi a doua zi ne-am oprit la Neapolis.

12 a nd from there to Philippi, which is a leading city of the district of Macedonia, a Roman colony; and we were staying in this city for some days.

De acolo ne-am dus la Filipi, care este cea dintîi cetate dintr'un ţinut al Macedoniei, şi o colonie romană. În cetatea aceasta am stat cîteva zile.

13 A nd on the Sabbath day we went outside the gate to a riverside, where we were supposing that there would be a place of prayer; and we sat down and began speaking to the women who had assembled. First Convert in Europe

În ziua Sabatului am ieşit afară pe poarta cetăţii, lîngă un rîu, unde credeam că se află un loc de rugăciune. Am şezut jos, şi am vorbit femeilor, cari erau adunate laolaltă.

14 A woman named Lydia, from the city of Thyatira, a seller of purple fabrics, a worshiper of God, was listening; and the Lord opened her heart to respond to the things spoken by Paul.

Una din ele, numită Lidia, vînzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, era o femeie temătoare de Dumnezeu, şi asculta. Domnul i -a deschis inima, ca să ia aminte la cele ce spunea Pavel.

15 A nd when she and her household had been baptized, she urged us, saying, “If you have judged me to be faithful to the Lord, come into my house and stay.” And she prevailed upon us.

După ce a fost botezată, ea şi casa ei, ne -a rugat şi ne -a zis:,, Dacă mă socotiţi credincioasă Domnului, intraţi şi rămîneţi în casa mea.`` Şi ne -a silit să intrăm.

16 I t happened that as we were going to the place of prayer, a slave-girl having a spirit of divination met us, who was bringing her masters much profit by fortune-telling.

Pe cînd ne duceam la locul de rugăciune, ne -a ieşit înainte o roabă, care avea un duh de ghicire (Greceşte: Un duh al lui Piton.). Prin ghicire, ea aducea mult cîştig stăpînilor ei.

17 F ollowing after Paul and us, she kept crying out, saying, “These men are bond-servants of the Most High God, who are proclaiming to you the way of salvation.”

Roaba aceasta s'a luat după Pavel şi după noi, şi striga:,, Oamenii aceştia sînt robii Dumnezeului Celui Prea Înalt şi ei vă vestesc calea mîntuirii.``

18 S he continued doing this for many days. But Paul was greatly annoyed, and turned and said to the spirit, “I command you in the name of Jesus Christ to come out of her!” And it came out at that very moment.

Aşa a făcut ea timp de mai multe zile. Pavel, necăjit, s'a întors, şi a zis duhului:,,În Numele lui Isus Hristos îţi poruncesc să ieşi din ea.`` Şi a ieşit chiar în ceasul acela.

19 B ut when her masters saw that their hope of profit was gone, they seized Paul and Silas and dragged them into the market place before the authorities,

Cînd au văzut stăpînii roabei că s'a dus nădejdea cîştigului lor, au pus mîna pe Pavel şi pe Sila şi i-au tîrît în piaţă înaintea fruntaşilor.

20 a nd when they had brought them to the chief magistrates, they said, “These men are throwing our city into confusion, being Jews,

I-au dat pe mîna dregătorilor, şi au zis:,, Oamenii aceştia ne tulbură cetatea; sînt nişte Iudei,

21 a nd are proclaiming customs which it is not lawful for us to accept or to observe, being Romans.” Paul and Silas Imprisoned

cari vestesc nişte obiceiuri, pe cari noi, Romanii nu trebuie nici să le primim, nici să le urmăm.``

22 T he crowd rose up together against them, and the chief magistrates tore their robes off them and proceeded to order them to be beaten with rods.

Norodul s'a ridicat şi el împotriva lor, şi dregătorii au pus să le smulgă hainele de pe ei, şi au poruncit să -i bată cu nuiele.

23 W hen they had struck them with many blows, they threw them into prison, commanding the jailer to guard them securely;

După ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în temniţă, şi au dat în grijă temnicerului să -i păzească bine.

24 a nd he, having received such a command, threw them into the inner prison and fastened their feet in the stocks.

Temnicerul, ca unul care primise o astfel de poruncă, i -a aruncat în temniţa din lăuntru, şi le -a băgat picioarele în butuci.

25 B ut about midnight Paul and Silas were praying and singing hymns of praise to God, and the prisoners were listening to them;

Pe la miezul nopţii, Pavel şi Sila se rugau, şi cîntau cîntări de laudă lui Dumnezeu; iar cei închişi îi ascultau.

26 a nd suddenly there came a great earthquake, so that the foundations of the prison house were shaken; and immediately all the doors were opened and everyone’s chains were unfastened.

Deodată, s'a făcut un mare cutremur de pămînt, aşa că s'au clătinat temeliile temniţei. Îndată, s'au deschis toate uşile, şi s'au deslegat legăturile fiecăruia.

27 W hen the jailer awoke and saw the prison doors opened, he drew his sword and was about to kill himself, supposing that the prisoners had escaped.

Temnicerul s'a deşteptat; şi, cînd a văzut uşile temniţei deschise, a scos sabia, şi era să se omoare, căci credea că cei închişi au fugit.

28 B ut Paul cried out with a loud voice, saying, “Do not harm yourself, for we are all here!”

Dar Pavel a strigat cu glas tare:,, Să nu-ţi faci nici un rău, căci toţi sîntem aici.``

29 A nd he called for lights and rushed in, and trembling with fear he fell down before Paul and Silas,

Atunci temnicerul a cerut o lumină, a sărit înlăuntru, şi, tremurînd de frică, s'a aruncat la picioarele lui Pavel şi ale lui Sila;

30 a nd after he brought them out, he said, “Sirs, what must I do to be saved?” The Jailer Converted

i -a scos afară, şi le -a zis:,, Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mîntuit?``

31 T hey said, “ Believe in the Lord Jesus, and you will be saved, you and your household.”

Pavel şi Sila i-au răspuns:,, Crede în Domnul Isus, şi vei fi mîntuit tu şi casa ta.``

32 A nd they spoke the word of the Lord to him together with all who were in his house.

Şi i-au vestit Cuvîntul Domnului, atît lui cît şi tuturor celor din casa lui.

33 A nd he took them that very hour of the night and washed their wounds, and immediately he was baptized, he and all his household.

Temnicerul i -a luat cu el, chiar în ceasul acela din noapte, le -a spălat rănile, şi a fost botezat îndată, el şi toţi ai lui.

34 A nd he brought them into his house and set food before them, and rejoiced greatly, having believed in God with his whole household.

După ce i -a dus în casă, le -a pus masa, şi s'a bucurat cu toată casa lui că a crezut în Dumnezeu.

35 N ow when day came, the chief magistrates sent their policemen, saying, “Release those men.”

Cînd s'a făcut ziuă, dregătorii au trimes pe ceice purtau nuielele (Greceşte: lictori.), să spună temnicerului:,, Dă drumul oamenilor acelora.``

36 A nd the jailer reported these words to Paul, saying, “The chief magistrates have sent to release you. Therefore come out now and go in peace.”

Şi temnicerul a spus lui Pavel aceste cuvinte:,, Dregătorii au trimes să vi se dea drumul; acum dar, ieşiţi afară, şi duceţi-vă în pace.``

37 B ut Paul said to them, “They have beaten us in public without trial, men who are Romans, and have thrown us into prison; and now are they sending us away secretly? No indeed! But let them come themselves and bring us out.”

Dar Pavel le -a zis:,, După ce ne-au bătut cu nuiele în faţa tuturor, fără să fim judecaţi, pe noi, cari sîntem romani, ne-au aruncat în temniţă, şi acum ne scot afară pe ascuns! Nu merge aşa! Să vină ei singuri să ne scoată afară!``

38 T he policemen reported these words to the chief magistrates. They were afraid when they heard that they were Romans,

Ceice purtau nuielele, au spus aceste cuvinte dregătorilor. Aceştia s'au temut, cînd au auzit că sînt romani.

39 a nd they came and appealed to them, and when they had brought them out, they kept begging them to leave the city.

Dregătorii au venit să -i potolească, i-au scos afară din temniţă, şi i-au rugat să părăsească cetatea.

40 T hey went out of the prison and entered the house of Lydia, and when they saw the brethren, they encouraged them and departed.

Ei au ieşit din temniţă, şi au intrat în casa Lidiei; şi, dupăce au văzut şi mîngîiat pe fraţi, au plecat.