1 A nd went down to Derbe and also to Lystra. A disciple named Timothy was there, the son of a Jewish woman who was a believer '> convinced that Jesus is the Messiah and the Author of eternal salvation, and yielded obedience to Him]; but father was a Greek.

În urmă, Pavel s'a dus la Derbe şi la Listra. Şi iată că acolo era un ucenic, numit Timotei, fiul unei iudeice credincioase şi al unui tată Grec.

2 H e had a good reputation among the brethren at Lystra and Iconium.

Fraţii din Listra şi Iconia îl vorbeau de bine.

3 P aul desired Timothy to go with him '> as a missionary]; and he took him and circumcised him because of the Jews that were in those places, all of whom knew that his father was a Greek.

Pavel a vrut să -l ia cu el; şi, dupăce l -a luat, l -a tăiat împrejur, din pricina Iudeilor, cari erau în acele locuri; căci toţi ştiau că tatăl lui era Grec.

4 A s they went on their way from town to town, they delivered over for their observance the regulations decided upon by the apostles and elders who were at Jerusalem.

Pe cînd trecea prin cetăţi, învăţa pe fraţi să păzească hotărîrile apostolilor şi presbiterilor din Ierusalim.

5 S o the churches were strengthened and made firm in the faith, and they increased in number day after day.

Bisericile se întăreau în credinţă, şi sporeau la număr din zi în zi.

6 A nd Paul and Silas passed through the territory of Phrygia and Galatia, having been forbidden by the Holy Spirit to proclaim the Word in Asia.

Fiindcă au fost opriţi de Duhul Sfînt să vestească Cuvîntul în Asia, au trecut prin ţinutul Frigiei şi Galatiei.

7 A nd when they had come opposite Mysia, they tried to go into Bithynia, but the Spirit of Jesus did not permit them.

Ajunşi lîngă Misia, se pregăteau să intre în Bitinia; dar Duhul lui Isus nu le -a dat voie.

8 S o passing by Mysia, they went down to Troas.

Au trecut atunci prin Misia, şi s'au pogorît la Troa.

9 a vision appeared to Paul in the night: a man from Macedonia stood pleading with him and saying, Come over to Macedonia and help us!

Noaptea, Pavel a avut o vedenie: un om din Macedonia sta în picioare şi i -a făcut următoarea rugăminte:,, Treci în Macedonia, şi ajută-ne!``

10 A nd when he had seen the vision, we at once endeavored to go on into Macedonia, confidently inferring that God had called us to proclaim the glad tidings (Gospel) to them.

După vedenia aceasta a lui Pavel, am căutat îndată să ne ducem în Macedonia, căci înţelegeam că Domnul ne cheamă să le vestim Evanghelia.

11 T herefore, setting sail from Troas, we came in a direct course to Samothrace, and the next day went on to Neapolis.

Dupăce am pornit din Troa, am mers cu corabia drept la Samotracia, şi a doua zi ne-am oprit la Neapolis.

12 A nd from there to Philippi, which is the chief city of the district of Macedonia and a colony. We stayed on in this place some days;

De acolo ne-am dus la Filipi, care este cea dintîi cetate dintr'un ţinut al Macedoniei, şi o colonie romană. În cetatea aceasta am stat cîteva zile.

13 A nd on the Sabbath day we went outside the gate to the bank of the river where we supposed there was an place of prayer, and we sat down and addressed the women who had assembled there.

În ziua Sabatului am ieşit afară pe poarta cetăţii, lîngă un rîu, unde credeam că se află un loc de rugăciune. Am şezut jos, şi am vorbit femeilor, cari erau adunate laolaltă.

14 O ne of those who listened to us was a woman named Lydia, from the city of Thyatira, a dealer in fabrics dyed in purple. She was a worshiper of God, and the Lord opened her heart to pay attention to what was said by Paul.

Una din ele, numită Lidia, vînzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, era o femeie temătoare de Dumnezeu, şi asculta. Domnul i -a deschis inima, ca să ia aminte la cele ce spunea Pavel.

15 A nd when she was baptized along with her household, she earnestly entreated us, saying, If in your opinion I am one really convinced and that I will be faithful to the Lord, come to my house and stay. And she induced us.

După ce a fost botezată, ea şi casa ei, ne -a rugat şi ne -a zis:,, Dacă mă socotiţi credincioasă Domnului, intraţi şi rămîneţi în casa mea.`` Şi ne -a silit să intrăm.

16 A s we were on our way to the place of prayer, we were met by a slave girl who was possessed by a spirit of divination, and she brought her owners much gain by her fortunetelling.

Pe cînd ne duceam la locul de rugăciune, ne -a ieşit înainte o roabă, care avea un duh de ghicire (Greceşte: Un duh al lui Piton.). Prin ghicire, ea aducea mult cîştig stăpînilor ei.

17 S he kept following Paul and us, shouting loudly, These men are the servants of the Most High God! They announce to you the way of salvation!

Roaba aceasta s'a luat după Pavel şi după noi, şi striga:,, Oamenii aceştia sînt robii Dumnezeului Celui Prea Înalt şi ei vă vestesc calea mîntuirii.``

18 A nd she did this for many days. Then Paul, being sorely annoyed and worn out, turned and said to the spirit within her, I charge you in the name of Jesus Christ to come out of her! And it came out that very moment.

Aşa a făcut ea timp de mai multe zile. Pavel, necăjit, s'a întors, şi a zis duhului:,,În Numele lui Isus Hristos îţi poruncesc să ieşi din ea.`` Şi a ieşit chiar în ceasul acela.

19 B ut when her owners discovered that their hope of profit was gone, they caught hold of Paul and Silas and dragged them before the authorities in the forum (marketplace),.

Cînd au văzut stăpînii roabei că s'a dus nădejdea cîştigului lor, au pus mîna pe Pavel şi pe Sila şi i-au tîrît în piaţă înaintea fruntaşilor.

20 A nd when they had brought them before the magistrates, they declared, These fellows are Jews and they are throwing our city into great confusion.

I-au dat pe mîna dregătorilor, şi au zis:,, Oamenii aceştia ne tulbură cetatea; sînt nişte Iudei,

21 T hey encourage the practice of customs which it is unlawful for us Romans to accept or observe!

cari vestesc nişte obiceiuri, pe cari noi, Romanii nu trebuie nici să le primim, nici să le urmăm.``

22 T he crowd joined in the attack upon them, and the rulers tore the clothes off of them and commanded that they be beaten with rods.

Norodul s'a ridicat şi el împotriva lor, şi dregătorii au pus să le smulgă hainele de pe ei, şi au poruncit să -i bată cu nuiele.

23 A nd when they had struck them with many blows, they threw them into prison, charging the jailer to keep them safely.

După ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în temniţă, şi au dat în grijă temnicerului să -i păzească bine.

24 H e, having received charge, put them into the inner prison (the dungeon) and fastened their feet in the stocks.

Temnicerul, ca unul care primise o astfel de poruncă, i -a aruncat în temniţa din lăuntru, şi le -a băgat picioarele în butuci.

25 B ut about midnight, as Paul and Silas were praying and singing hymns of praise to God, and the prisoners were listening to them,

Pe la miezul nopţii, Pavel şi Sila se rugau, şi cîntau cîntări de laudă lui Dumnezeu; iar cei închişi îi ascultau.

26 S uddenly there was a great earthquake, so that the very foundations of the prison were shaken; and at once all the doors were opened and everyone’s shackles were unfastened.

Deodată, s'a făcut un mare cutremur de pămînt, aşa că s'au clătinat temeliile temniţei. Îndată, s'au deschis toate uşile, şi s'au deslegat legăturile fiecăruia.

27 W hen the jailer, startled out of his sleep, saw that the prison doors were open, he drew his sword and was on the point of killing himself, because he supposed that the prisoners had escaped.

Temnicerul s'a deşteptat; şi, cînd a văzut uşile temniţei deschise, a scos sabia, şi era să se omoare, căci credea că cei închişi au fugit.

28 B ut Paul shouted, Do not harm yourself, for we are all here!

Dar Pavel a strigat cu glas tare:,, Să nu-ţi faci nici un rău, căci toţi sîntem aici.``

29 T hen called for lights and rushed in, and trembling and terrified he fell down before Paul and Silas.

Atunci temnicerul a cerut o lumină, a sărit înlăuntru, şi, tremurînd de frică, s'a aruncat la picioarele lui Pavel şi ale lui Sila;

30 A nd he brought them out and said, Men, what is it necessary for me to do that I may be saved?

i -a scos afară, şi le -a zis:,, Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mîntuit?``

31 A nd they answered, Believe in the Lord Jesus Christ '> give yourself up to Him, take yourself out of your own keeping and entrust yourself into His keeping] and you will be saved, you and your household as well.

Pavel şi Sila i-au răspuns:,, Crede în Domnul Isus, şi vei fi mîntuit tu şi casa ta.``

32 A nd they declared the Word of the Lord '> attainment through Christ of eternal salvation in the kingdom of God] to him and to all who were in his house.

Şi i-au vestit Cuvîntul Domnului, atît lui cît şi tuturor celor din casa lui.

33 A nd he took them the same hour of the night and bathed wounds, and he was baptized immediately and all his.

Temnicerul i -a luat cu el, chiar în ceasul acela din noapte, le -a spălat rănile, şi a fost botezat îndată, el şi toţi ai lui.

34 T hen he took them up into his house and set food before them; and he leaped much for joy and exulted with all his family that he believed in God.

După ce i -a dus în casă, le -a pus masa, şi s'a bucurat cu toată casa lui că a crezut în Dumnezeu.

35 B ut when it was day, the magistrates sent policemen, saying, Release those fellows and let them go.

Cînd s'a făcut ziuă, dregătorii au trimes pe ceice purtau nuielele (Greceşte: lictori.), să spună temnicerului:,, Dă drumul oamenilor acelora.``

36 A nd the jailer repeated the words to Paul, saying, The magistrates have sent to release you and let you go; now therefore come out and go in peace.

Şi temnicerul a spus lui Pavel aceste cuvinte:,, Dregătorii au trimes să vi se dea drumul; acum dar, ieşiţi afară, şi duceţi-vă în pace.``

37 B ut Paul answered them, They have beaten us openly and publicly, without a trial and uncondemned, men who are Roman citizens, and have thrown us into prison; and do they now thrust us out secretly? No, indeed! Let them come here themselves and conduct us out!

Dar Pavel le -a zis:,, După ce ne-au bătut cu nuiele în faţa tuturor, fără să fim judecaţi, pe noi, cari sîntem romani, ne-au aruncat în temniţă, şi acum ne scot afară pe ascuns! Nu merge aşa! Să vină ei singuri să ne scoată afară!``

38 T he police reported this message to the magistrates, and they were frightened when they heard that the prisoners were Roman citizens;

Ceice purtau nuielele, au spus aceste cuvinte dregătorilor. Aceştia s'au temut, cînd au auzit că sînt romani.

39 S o they came themselves and apologized to them. And they brought them out and asked them to leave the city.

Dregătorii au venit să -i potolească, i-au scos afară din temniţă, şi i-au rugat să părăsească cetatea.

40 S o left the prison and went to Lydia’s house; and when they had seen the brethren, they warned and urged and consoled and encouraged them and departed.

Ei au ieşit din temniţă, şi au intrat în casa Lidiei; şi, dupăce au văzut şi mîngîiat pe fraţi, au plecat.