1 T hen the people of the land took Jehoahaz son of Josiah and made him king in his father’s stead in Jerusalem.

Poporul ţării a luat pe Ioahaz, fiul lui Iosia, şi l -a pus împărat în locul tatălui său la Ierusalim.

2 J ehoahaz was twenty-three years old; he reigned three months in Jerusalem.

Ioahaz avea douăzeci şi trei de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit trei luni la Ierusalim.

3 T hen the king of Egypt deposed him at Jerusalem and fined the land a hundred talents of silver and a talent of gold.

Împăratul Egiptului l -a dat jos de pe scaunul de domnie în Ierusalim, şi a pus peste ţară un bir de o sută de talanţi de argint şi de un talant de aur.

4 A nd the king of Egypt made Eliakim, Jehoahaz’ brother, king over Judah and Jerusalem and changed his name to Jehoiakim. But Neco took Jehoahaz his brother and carried him to Egypt.

Împăratul Egiptului a pus împărat peste Iuda şi peste Ierusalim pe Eliachim, fratele lui Ioahaz, şi i -a schimbat numele în Ioiachim. Neco a luat pe fratele său Ioahaz, şi l -a dus în Egipt.

5 J ehoiakim was twenty-five years old when he began to reign, and he reigned eleven years in Jerusalem. He did evil in the sight of the Lord his God.

Ioiachim avea douăzeci şi cinci de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. El a făcut ce este rău înaintea Domnului, Dumnezeului său.

6 A gainst him came up Nebuchadnezzar king of Babylon and bound him in fetters to take him to Babylon.

Nebucadneţar, împăratul Babilonului, s'a suit împotriva lui, şi l -a legat cu lanţuri de aramă ca să -l ducă la Babilon.

7 N ebuchadnezzar also took some of the vessels of the house of the Lord to Babylon and put them in his temple or palace there.

Nebucadneţar a dus la Babilon unelte din Casa Domnului, şi le -a pus în casa lui în Babilon.

8 N ow the rest of the acts of Jehoiakim, and the abominations which he did, and what was found against him, behold, they are written in the Book of the Kings of Israel and Judah. And Jehoiachin his son reigned in his stead.

Celelalte fapte ale lui Ioiachim, urîciunile pe cari le -a săvîrşit, şi răul ce se afla în el, sînt scrise în cartea împăraţilor lui Israel şi Iuda. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Ioiachin.

9 J ehoiachin was eight years old then; he reigned three months and ten days in Jerusalem. He did evil in the Lord’s sight.

Ioiachin avea opt1 ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit trei luni şi zece zile la Ierusalim. El a făcut ce este rău înaintea Domnului.

10 I n the spring, King Nebuchadnezzar sent and brought him to Babylon, with the precious vessels of the house of the Lord, and made Zedekiah the brother king over Judah and Jerusalem.

În anul următor, împăratul Nebucadneţar l -a dus la Babilon împreună cu uneltele scumpe ale Casei Domnului. Şi a pus împărat peste Iuda şi peste Ierusalim pe Zedechia, fratele lui Ioiachin.

11 Z edekiah was twenty-one years old when he became king, and he reigned eleven years in Jerusalem.

Zedechia avea douăzeci şi unu de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim.

12 H e did evil in the sight of the Lord his God and did not humble himself before Jeremiah the prophet, who spoke at the dictation of the Lord.

El a făcut ce este rău înaintea Domnului, Dumnezeului său; şi nu s'a smerit înaintea proorocului Ieremia, care -i vorbea din partea Domnului.

13 H e also rebelled against King Nebuchadnezzar, who made him swear by God. He stiffened his neck and hardened his heart against turning to the Lord, the God of Israel.

S'a răsculat chiar împotriva împăratului Nebucadneţar, care -l pusese să jure pe Numele lui Dumnezeu. Şi -a înţepenit grumazul şi şi -a învîrtoşat inima, pînă acolo încît nu s'a întors la Domnul, Dumnezeul lui Israel.

14 A lso all the chiefs of the priests and the people trespassed greatly in accord with all the abominations of the heathen, and they polluted the house of the Lord which He had hallowed in Jerusalem.

Toate căpeteniile preoţilor şi poporul au înmulţit şi ei fărădelegile, după toate urîciunile neamurilor; şi au pîngărit Casa Domnului, pe care o sfinţise El în Ierusalim.

15 A nd the Lord, the God of their fathers, sent to them persistently by His messengers, because He had compassion on His people and on His dwelling place.

Domnul, Dumnezeul părinţilor lor, a dat din vreme trimişilor Săi însărcinarea să -i înştiinţeze, căci voia să cruţe pe poporul Său şi locaşul Său.

16 B ut they kept mocking the messengers of God and despising His words and scoffing at His prophets till the wrath of the Lord rose against His people, till there was no remedy or healing.

Dar ei şi-au bătut joc de trimeşii lui Dumnezeu, I-au nesocotit cuvintele, şi au rîs de proorocii Lui, pînă cînd mînia Domnului împotriva poporului Său a ajuns fără leac.

17 T herefore He brought against them the king of the Chaldeans, who slew their young men with the sword in the house of their sanctuary, and had no compassion on young man or virgin, old man or hoary-headed; He gave them all into his hand.

Atunci Domnul a făcut să se suie împotriva lor împăratul Haldeilor, şi a ucis cu sabia pe tinerii lor în casa locaşului lor celui sfînt. N'a cruţat nici pe tînăr, nici pe tînără, nici pe bătrîn, nici pe omul gîrbov supt povara perilor albi, ci a dat totul în mîna lui.

18 A nd all the vessels of the house of God, great and small, and the treasures of the Lord’s house, of the king, and of his princes, all these he brought to Babylon.

Nebucadneţar a dus la Babilon toate uneltele din Casa Domnului, mari şi mici, vistieriile Casei Domnului, şi vistieriile împăratului şi ale căpeteniilor lui.

19 A nd they burned God’s house and broke down Jerusalem’s wall and burned all its palaces with fire and destroyed all its choice vessels.

Au ars Casa lui Dumnezeu, au dărîmat zidurile Ierusalimului, au pus foc tuturor caselor lui şi au nimicit toate lucrurile scumpe.

20 T hose who had escaped from the sword he took away to Babylon, where they were servants to him and his sons until the kingdom of Persia was established there,

Pe cei ce au scăpat de sabie, Nebucadneţar i -a dus prinşi la Babilon. Ei i-au fost supuşi, lui şi fiilor lui, pînă la stăpînirea împărăţiei Perşilor,

21 T o fulfill the Lord’s word by Jeremiah, till the land had enjoyed its sabbaths; for as long as it lay desolate it kept sabbath to fulfill seventy years.

ca să se împlinească cuvîntul Domnului rostit prin gura lui Ieremia; pînăce ţara şi -a ţinut Sabatele ei şi s'a odihnit tot timpul cît a fost pustiită, pînă la împlinirea celor şaptezeci de ani.

22 N ow in the first year of Cyrus king of Persia, that the word of the Lord by the mouth of Jeremiah might be accomplished, the Lord stirred up the spirit of Cyrus king of Persia so that he made a proclamation throughout all his kingdom and also put it in writing:

În cel dintîi an al lui Cir, împăratul Perşilor, ca să se împlinească cuvîntul Domnului rostit prin gura lui Ieremia, Domnul a trezit duhul lui Cir, împăratul Perşilor, care a pus să se facă prin viu grai şi prin scris această vestire în toată împărăţia lui:

23 T hus says Cyrus king of Persia: All the kingdoms of the earth the Lord, the God of heaven, has given me, and He has charged me to build Him a house in Jerusalem, which is in Judah. Whoever there is among you of all His people, may the Lord his God be with him, and let him go up.

Aşa vorbeşte Cir, împăratul Perşilor:,, Domnul, Dumnezeul cerurilor, mi -a dat toate împărăţiile pămîntului, şi mi -a poruncit să -I zidesc o casă la Ierusalim în Iuda. Cine dintre voi este din poporul Lui? Domnul, Dumnezeul lui, să fie cu el, şi să plece!`