1 T hen Samson went to Gaza and saw a harlot there, and went in to her.

Samson a plecat la Gaza; acolo a văzut o curvă, şi a intrat la ea.

2 T he Gazites were told, Samson has come here. So they surrounded the place and lay in wait for him all night at the gate of the city. They were quiet all night, saying, In the morning, when it is light, we will kill him.

S'a spus oamenilor din Gaza:,, Samson a venit aici``. Şi l-au înconjurat, şi au pîndit toată noaptea la poarta cetăţii. Au stat liniştiţi toată noaptea, şi au zis:,, Cînd se va lumina de ziuă, îl vom omorî``.

3 B ut Samson lay until midnight, and he arose and took hold of the doors of the city’s gate and the two posts, and pulling them up, bar and all, he put them on his shoulders and carried them to the top of the hill that is before Hebron.

Samson a rămas culcat pînă la miezul nopţii. Pela miezul nopţii, s'a sculat, şi a apucat porţile cetăţii cu amîndoi stîlpii, le -a scos împreună cu zăvorul, le -a pus pe umeri, şi le -a dus pe vîrful muntelui din faţa Hebronului.

4 A fter this he loved a woman in the Valley of Sorek whose name was Delilah.

După aceea, a iubit pe o femeie în valea Sorec. Ea se numea Dalila.

5 A nd the lords of the Philistines came to her and said to her, Entice him and see in what his great strength lies, and by what means we may overpower him that we may bind him to subdue him. And we will each give you 1, 100 pieces of silver.

Domnitorii Filistenilor s'au suit la ea, şi i-au zis:,,Înduplecă -l, şi află de unde -i vine puterea lui cea mare şi cum am putea să -l biruim, ca să -l legăm şi să -l slăbim, şi-ţi vom da fiecare cîte o mie o sută de sicli de argint.

6 A nd Delilah said to Samson, Tell me, I pray you, wherein your great strength lies, and with what you might be bound to subdue you.

Dalila a zis lui Samson:,, Spune-mi, te rog, de unde-ţi vine puterea ta cea mare, şi cu ce ar trebui să fii legat ca să fii biruit``.

7 A nd Samson said to her, If they bind me with seven fresh, strong gutstrings, still moist, then shall I be weak and be like any other man.

Samson i -a zis:,, Dacă aş fi legat cu şapte funii noi, cari să nu fie uscate încă, aş slăbi şi aş fi ca orice alt om``.

8 T hen the Philistine lords brought to her seven fresh, strong bowstrings, still moist, and she bound him with them.

Domnitorii Filistenilor au adus Dalilei şapte funii noi, neuscate încă``. Şi ea l -a legat cu funiile acestea.

9 N ow she had men lying in wait in an inner room. And she said to him, The Philistines are upon you, Samson! And he broke the bowstrings as a string of tow breaks when it touches the fire. So the secret of his strength was not known.

Iar nişte oameni stăteau la pîndă la ea, într'o odaie. Ea i -a zis:,, Filistenii sînt asupra ta Samson``! Şi el a rupt funiile, cum se rupe o aţă de cîlţi cînd se atinge de foc. Şi astfel n'au ştiut de unde -i venea puterea.

10 A nd Delilah said to Samson, Behold, you have mocked me and told me lies; now tell me, I pray you, how you might be bound.

Dalila a zis lui Samson:,, Vezi, ţi-ai bătut joc de mine, mi-ai spus minciuni. Acum, te rog, arată-mi cu ce trebuie să fii legat``.

11 A nd he said to her, If they bind me fast with new ropes that have not been used, then I shall become weak and be like any other man.

El i -a zis:,, Dacă aş fi legat cu funii noi, cari să nu fi fost întrebuinţate niciodată, aş slăbi şi aş fi ca orice alt om``.

12 S o Delilah took new ropes and bound him with them and said to him, The Philistines are upon you, Samson! And the men lying in wait were in the inner room. But he snapped the ropes off his arms like thread.

Dalila a luat nişte funii noi, şi l -a legat cu ele. Apoi i -a zis:,, Filistenii sînt asupra ta, Samson!`` Iar nişte oameni stăteau la pîndă într'o odaie. Şi el a rupt funiile de la braţe ca pe o aţă.

13 A nd Delilah said to Samson, Until now you have mocked me and told me lies; tell me with what you might be bound. And he said to her, If you weave the seven braids of my head with the web.

Dalila a zis lui Samson:,, Pînă acum ţi-ai bătut joc de mine, şi mi-ai spus minciuni. Spune-mi cu ce trebuie să fii legat``. El i -a zis:,, N'ai decît să împleteşti cele şapte şuviţe de păr din capul meu în urzeala ţăsăturii``.

14 A nd she did so and fastened it with the pin and said to him, The Philistines are upon you, Samson! And he awoke out of his sleep and went away with the pin of the beam and with the web.

Şi ea le -a pironit cu un cui de lemn în pămînt. Apoi i -a zis:,, Filistenii sînt asupra ta, Samson!`` Şi el s'a trezit din somn, şi a smuls cuiul de lemn din pămînt cu urzeală cu tot.

15 A nd she said to him, How can you say, I love you, when your heart is not with me? You have mocked me these three times and have not told me in what your great strength lies.

Ea i -a zis:,, Cum poţi spune:, Te iubesc!` cînd inima ta nu este cu mine? Iată că de trei ori ţi-ai bătut joc de mine, şi nu mi-ai spus de unde-ţi vine puterea ta cea mare.``

16 A nd when she pressed him day after day with her words and urged him, he was vexed to death.

Fiindcă ea îl necăjea şi -l chinuia în fiecare zi cu stăruinţele ei, sufletul i s'a umplut de o nelinişte de moarte,

17 T hen he told her all his mind and said to her, A razor has never come upon my head, for I have been a Nazirite to God from my birth. If I am shaved, then my strength will go from me, and I shall become weak and be like any other man.

şi -a deschis toată inima faţă de ea, şi i -a zis:,, Briciul n'a trecut peste capul meu, pentrucă sînt închinat Domnului din pîntecele maicii mele. Dacă aş fi ras, puterea m'ar părăsi, aş slăbi, şi aş fi ca orice alt om``.

18 A nd when Delilah saw that he had told her all his mind, she went and called for the Philistine lords, saying, Come up this once, for he has told me all he knows. Then the Philistine lords came up to her and brought the money in their hands.

Dalila, văzînd că îşi deschisese toată inima faţă de ea, a trimes să cheme pe domnitorii Filistenilor, şi a pus să le spună:,, Suiţi-vă de data aceasta, căci mi -a deschis toată inima lui``. Şi domnitorii Filistenilor s'au suit la ea, şi au adus argintul în mîni.

19 A nd she made Samson sleep upon her knees, and she called a man and caused him to shave off the seven braids of his head. Then she began to torment, and his strength went from him.

Ea l -a adormit pe genunchii ei. Şi chemînd un om, a ras cele şapte suviţe de pe capul lui Samson, şi a început astfel să -l slăbească. El şi -a pierdut puterea.

20 S he said, The Philistines are upon you, Samson! And he awoke out of his sleep and said, I will go out as I have time after time and shake myself free. For Samson did not know that the Lord had departed from him.

Atunci ea a zis:,, Filistenii sînt asupra ta, Samson!`` Şi el s'a trezit din somn, şi a zis:,, Voi face ca şi mai înainte, şi mă voi scutura``. Nu ştia că Domnul Se depărtase de el.

21 B ut the Philistines laid hold of him, bored out his eyes, and brought him down to Gaza and bound him with bronze fetters; and he ground at the mill in the prison.

Filistenii l-au apucat, şi i-au scos ochii; l-au pogorît la Gaza, şi l-au legat cu nişte lanţuri de aramă. El învîrtea la rîşniţă în temniţă.

22 B ut the hair of his head began to grow again after it had been shaved.

Dar părul capului lui a început iarăş să crească, dupăce fusese ras.

23 T hen the Philistine lords gathered together to offer a great sacrifice to Dagon their god and to rejoice, for they said, Our god has given Samson our enemy into our hands.

Şi domnitorii Filistenilor s'au strîns ca să aducă o mare jertfă dumnezeului lor Dagon, şi ca să se veselească. Ei ziceau:,, Dumnezeul nostru a dat în mînile noastre pe Samson, vrăjmaşul nostru.``

24 A nd when the people saw Samson, they praised their god, for they said, Our god has delivered into our hands our enemy, the ravager of our country, who has slain many of us.

Şi cînd l -a văzut poporul, au lăudat pe dumnezeul lor, zicînd:,, Dumnezeul nostru a dat în mînile noastre pe vrăjmaşul nostru, pe acela care ne pustiia ţara, şi ne înmulţea morţii.``

25 A nd when their hearts were merry, they said, Call for Samson, that he may make sport for us. So they called Samson out of the prison, and he made sport before them. They made him stand between the pillars.

În bucuria inimii lor, au zis:,, Chemaţi pe Samson, ca să ne desfăteze!`` Au scos pe Samson din temniţă, şi el a jucat înaintea lor. L-au aşezat între stîlpi.

26 A nd Samson said to the lad who held him by the hand, Allow me to feel the pillars upon which the house rests, that I may lean against them.

Şi Samson a zis tînărului care -l ţinea de mînă:,, Lasă-mă, ca să mă pot atinge de stîlpii pe cari se reazimă casa, şi să mă razim de ei.``

27 N ow the house was full of men and women; all the Philistine princes were there, and on the roof were about 3, 000 men and women who looked on while Samson made sport.

Casa era plină de bărbaţi şi de femei; toţi domnitorii Filistenilor erau acolo, şi pe acoperiş erau aproape trei mii de inşi, bărbaţi şi femei, cari priveau la Samson, cum juca.

28 T hen Samson called to the Lord and said, O Lord God, remember me, I pray You, and strengthen me, I pray You, only this once, O God, and let me have one vengeance upon the Philistines for both my eyes.

Atunci Samson a strigat către Domnul, şi a zis:,, Doamne, Dumnezeule! Adu-ţi aminte de mine, Te rog; Dumnezeule, dă-mi putere numai de data aceasta, şi cu o singură lovitură să-mi răzbun pe Filisteni pentru cei doi ochi ai mei!``

29 A nd Samson laid hold of the two middle pillars by which the house was borne up, one with his right hand and the other with his left.

Şi Samson a îmbrăţişat amîndoi stîlpii dela mijloc pe cari se sprijinea casa, şi s'a rezemat de ei; unul era la dreapta lui, şi altul la stînga.

30 A nd Samson cried, Let me die with the Philistines! And he bowed himself mightily, and the house fell upon the princes and upon all the people that were in it. So the dead whom he slew at his death were more than they whom he slew in his life.

Samson a zis:,, Să mor împreună cu Filistenii!`` S'a plecat cu toată puterea, şi casa a căzut peste domnitori şi peste tot poporul care era acolo. Cei pe cari i -a prăpădit la moartea lui au fost mai mulţi decît cei pe cari -i omorîse în timpul vieţii.

31 T hen his kinsmen and all the tribal family of his father came down, took his body, and brought it up; and they buried him between Zorah and Eshtaol in the burial place of Manoah his father. He had judged Israel twenty years.

Fraţii lui şi toată casa tatălui său s'au pogorît, şi l-au luat. Cînd s'au suit înapoi, l-au îngropat între Ţorea şi Eştaol, în mormîntul tatălui său Manoah. El fusese judecător în Israel douăzeci de ani.