1 A nd the men of Ephraim said to Gideon, Why have you treated us like this, not calling us when you went to fight with Midian? And they quarreled with him furiously.
Bărbaţii lui Efraim au zis lui Ghideon:,, Ce înseamnă felul acesta de purtare faţă de noi? Pentruce nu ne-ai chemat, cînd ai plecat să te lupţi împotriva lui Madian?`` Şi au avut o mare ceartă cu el.
2 A nd he said to them, What have I done now in comparison with you? Is not the gleaning of the grapes of Ephraim better than the vintage of Abiezer?
Ghedeon le -a răspuns:,, Ce-am făcut eu pe lîngă voi? Oare nu face mai mult culesul ciorchinelor rămase în via lui Efraim de cît culesul întregei vii a lui Abiezer?``
3 G od has given into your hands the princes of Midian, Oreb and Zeeb, and what was I able to do in comparison with you? Then their anger toward him was abated when he had said that.
În mînile voastre a dat Dumnezeu pe căpeteniile lui Madian: Oreb, şi Zeeb. Ce-am putut face eu deci pe lîngă voi?`` Dupăce le -a vorbit astfel, li s'a potolit mînia.
4 A nd Gideon came to the Jordan and passed over, he and the 300 men with him, faint yet pursuing.
Ghedeon a ajuns la Iordan, şi l -a trecut, el şi cei trei sute de oameni cari erau cu el, obosiţi, dar urmărind mereu pe vrăjmaş.
5 A nd he said to the men of Succoth, Give, I pray you, loaves of bread to the people who follow me, for they are faint, and I am pursuing Zebah and Zalmunna, kings of Midian.
El a zis celor din Sucot:,, Daţi, vă rog, cîteva pîni poporului care mă însoţeşte, căci sînt obosiţi, şi sînt în urmărirea lui Zebah şi Ţalmuna, împăraţii Madianului.``
6 A nd the princes of Succoth said, Are Zebah and Zalmunna already in your hand, that we should give bread to your army?
Căpeteniile din Sucot au răspuns:,, Este oare mîna lui Zebah şi Ţalmuna în stăpînirea ta, ca să dăm pîne oştirii tale?``
7 A nd Gideon said, For that, when the Lord has delivered Zebah and Zalmunna into my hand, I will thresh your flesh with the thorns and briers of the wilderness!
Şi Ghedeon a zis:,, Ei bine! dupăce Domnul va da în mînile noastre pe Zebah şi pe Ţalmuna, vă voi scărpina carnea cu spini din pustie şi cu mărăcini.``
8 A nd he went from there up to Penuel and made the same request, and the men of Penuel answered him as the men of Succoth had done.
De acolo s'a suit la Penuel, şi a făcut celor din Penuel aceeaş rugăminte. Ei i-au răspuns cum îi răspunseseră cei din Sucot.
9 A nd said to the men of Penuel, When I come again in peace, I will break down this tower.
Şi a zis şi celor din Penuel:,, Cînd mă voi întoarce în pace, voi dărîma turnul acesta.``
10 N ow Zebah and Zalmunna were in Karkor with their army—about 15, 000 men, all who were left of all the army of the sons of the east, for there had fallen 120, 000 men who drew the sword.
Zebah şi Ţalmuna erau la Carcor împreună cu oştirea lor de aproape cincisprezece mii de oameni; toţi ceice mai rămăseseră din toată oştirea fiilor Răsăritului: o sută douăzeci de mii de oameni cari scoteau sabia, fuseseră ucişi.
11 A nd Gideon went up by the route of those who dwelt in tents east of Nobah and Jogbehah and smote their camp, for the army thought itself secure.
Ghedeon s'a suit pe drumul celor ce locuiesc în corturi, la răsărit de Nobah şi de Iogbeha, şi a bătut oştirea care se credea la adăpost.
12 A nd Zebah and Zalmunna fled, and he pursued them and took the two kings of Midian, Zebah and Zalmunna, and terrified all the army.
Zebah şi Ţalmuna au luat fuga; Ghedeon i -a urmărit, a prins pe cei doi împăraţi ai Madianului: Zebah şi Ţalmuna, şi a pus pe fugă toată oştirea.
13 T hen Gideon son of Joash returned from the battle by the ascent of Heres.
Ghedeon, fiul lui Ioas, s'a întors dela luptă prin suişul Heres.
14 A nd he caught a young man of Succoth and inquired of him, and wrote down for him the officials of Succoth and its elders, seventy-seven men.
A prins dintre cei din Sucot un tînăr pe care l -a întrebat, şi care i -a dat în scris numele căpeteniilor şi bătrînilor din Sucot; erau şaptezeci şi şapte de bărbaţi.
15 A nd he came to the men of Succoth and said, Behold Zebah and Zalmunna, about whom you scoffed at me, saying, Are Zebah and Zalmunna now in your hand, that we should give bread to your men who are faint?
Apoi a venit la cei din Sucot, şi a zis:,, Iată pe Zebah şi Ţalmuna, pentru cari m'aţi batjocorit, zicînd:, Oare mîna lui Zebah şi Ţalmuna este în stăpînirea ta, ca să dăm pîne oamenilor tăi obosiţi?``
16 A nd he took the elders of the city and thorns of the wilderness and briers, and with them he taught the men of Succoth.
Şi a luat pe bătrînii cetăţii, şi a pedepsit pe oamenii din Sucot cu spini din pustie şi cu mărăcini.
17 A nd he broke down the tower of Penuel and slew the men of the city.
A dărîmat şi turnul din Penuel, şi a ucis pe oamenii cetăţii.
18 T hen said to Zebah and Zalmunna, What kind of men were they whom you slew at Tabor? And they replied, They were like you, each of them resembled the son of a king.
El a zis lui Zebah şi lui Ţalmuna:,, Cum erau oamenii pe cari i-aţi ucis la Tabor?`` Ei au răspuns:,, Erau ca tine, fiecare avea înfăţişarea unui fiu de împărat.``
19 A nd he said, They were my brothers, the sons of my mother. As the Lord lives, if you had saved them alive, I would not slay you.
El a zis:,, Erau fraţii mei, fiii mamei mele. Viu este Domnul că, dacă i-aţi fi lăsat cu viaţă, nu v'aş ucide.``
20 A nd said to Jether his firstborn, Up, and slay them. But the youth drew not his sword, for he feared because he was yet a lad.
Şi a zis lui Ieter, întîiul lui născut:,, Scoală-te, şi ucide -i!`` Dar tînărul nu şi -a scos sabia, pentrucă -i era teamă, căci era încă un copil.
21 T hen Zebah and Zalmunna said, Rise yourself and fall on us; for as the man is, so is his strength. And Gideon arose and slew Zebah and Zalmunna and took the ornaments that were on their camels’ necks.
Zebah şi Ţalmuna au zis:,, Scoală-te tu însuţi şi ucide-ne! Căci cum e omul aşa e şi puterea lui.`` Şi Ghedeon s'a sculat, şi a ucis pe Zebah şi Ţalmuna. A luat apoi lunişoarele dela gîtul cămilelor lor.
22 T hen the men of Israel said to Gideon, Rule over us—you and your son and your son’s son also—for you have delivered us from the hand of Midian.
Bărbaţii lui Israel au zis lui Ghedeon:,, Domneşte peste noi, tu, şi fiul tău, şi fiul fiului tău, căci ne-ai izbăvit din mîna lui Madian.``
23 A nd Gideon said to them, I will not rule over you, and my son will not rule over you; the Lord will rule over you.
Ghedeon le -a zis:,, Eu nu voi domni peste voi, nici fiii mei nu vor domni peste voi, ci Domnul va domni peste voi.``
24 A nd Gideon said to them, Let me make a request of you—every man of you give me the earrings of his spoil. For had gold earrings because they were Ishmaelites.
Ghedeon le -a zis:,, Am să vă fac o rugăminte: daţi-mi fiecare verigile de nas pe cari le-aţi luat ca pradă.`` -Vrăjmaşii aveau verigi de aur, căci erau Ismaeliţi. -
25 A nd they answered, We will willingly give them. And they spread a garment, and every man cast on it the earrings of his spoil.
Ei au zis:,,Ţi le vom da cu plăcere.`` Şi au întins o manta, pe care a aruncat fiecare verigile pe cari le prădase.
26 A nd the weight of the golden earrings that he requested was 1, 700 shekels of gold, besides the crescents and pendants and the purple garments worn by the kings of Midian, and the chains that were about their camels’ necks.
Greutatea verigilor de aur pe cari le -a cerut Ghedeon, a fost de o mie şapte sute de sicli de aur, afară de lunişoare, de cerceii de aur, şi hainele de purpură, pe cari le purtau împăraţii Madianului, şi afară de lănţişoarele dela gîtul cămilelor lor.
27 A nd Gideon made an ephod of it, and put it in his city of Ophrah, and all Israel paid homage to it there, and it became a snare to Gideon and to his family.
Ghedeon a făcut din ele un efod, şi l -a pus în cetatea lui, la Ofra, unde a ajuns o pricină de curvie pentru tot Israelul; şi a fost o cursă pentru Ghedeon şi pentru casa lui.
28 T hus was Midian subdued before the Israelites so that they lifted up their heads no more. And the land had peace and rest for forty years in the days of Gideon.
Madianul a fost smerit înaintea copiilor lui Israel, şi n'a mai ridicat capul. Şi ţara a avut odihnă patruzeci de ani, în timpul vieţii lui Ghedeon.
29 J erubbaal (Gideon) son of Joash went and dwelt in his own house.
Ierubaal, fiul lui Ioas, s'a întors, şi a locuit în casa lui.
30 N ow Gideon had seventy sons born to him, for he had many wives.
Ghedeon a avut şaptezeci de fii, ieşiţi din el, căci a avut mai multe neveste.
31 A nd his concubine, who was in Shechem, also bore him a son, whom he named Abimelech.
Ţiitoarea lui, care era la Sihem, i -a născut de asemenea un fiu, căruia i-au pus numele Abimelec.
32 G ideon son of Joash died at a good old age and was buried in the tomb of Joash his father in Ophrah of the Abiezrites.
Ghedeon, fiul lui Ioas, a murit după o bătrîneţă fericită; şi a fost îngropat în mormîntul tatălui său Ioas, la Ofra, care era a familiei lui Abiezer.
33 A s soon as Gideon was dead, the Israelites turned again and played the harlot after the Baals and made Baal-berith their god.
După moartea lui Ghedeon, copiii lui Israel au început iarăş să curvească cu Baalii şi au luat pe Baal-Berit ca dumnezeu al lor.
34 A nd the Israelites did not remember the Lord their God, Who had delivered them out of the hand of all their enemies on every side;
Copiii lui Israel nu şi-au adus aminte de Domnul, Dumnezeul lor, care -i izbăvise din mîna tuturor vrăjmaşilor cari -i înconjurau.
35 N either did they show kindness to the family of Jerubbaal, that is, Gideon, in return for all the good which he had done for Israel.
Şi n'au ţinut la casa lui Ierubaal, a lui Ghedeon, după tot binele pe care -l făcuse el lui Israel.