1 T hen Solomon assembled the elders of Israel and all the heads of the tribes, the chiefs of the fathers’ houses of the Israelites, before the king in Jerusalem, to bring up the ark of the covenant of the Lord out of Zion, the City of David.

Atunci împăratul Solomon a adunat la el la Ierusalim pe bătrînii lui Israel şi pe toate căpeteniile seminţiilor, pe căpeteniile familiilor copiilor lui Israel, ca să mute din cetatea lui David, adică Sionul, chivotul legămîntului Domnului.

2 A ll the men of Israel assembled themselves before King Solomon at the feast in the seventh month, Ethanim.

Toţi bărbaţii lui Israel s'au strîns la împăratul Solomon, în luna lui Etanim, care este a şaptea lună, în timpul praznicului.

3 A ll the elders of Israel came, and the priests took up the ark.

Cînd au venit toţi bătrînii lui Israel, preoţii au ridicat chivotul.

4 A nd they brought up the ark of the Lord, the Tent of Meeting, and all the holy vessels that were in the tent; the priests and the Levites brought them up.

Au adus chivotul Domnului, cortul întîlnirii, şi toate uneltele sfinte, cari erau în cort: preoţii şi Leviţii le-au adus.

5 K ing Solomon and all the congregation of Israel who had assembled before him were with him before the ark, sacrificing sheep and oxen, so many that they could not be reported or counted.

Împăratul Solomon şi toată adunarea lui Israel chemată la el au stătut înaintea chivotului. Au jertfit oi şi boi, cari n'au putut fi nici număraţi, nici socotiţi, din pricina mulţimii lor.

6 A nd the priests brought the ark of the covenant of the Lord to its place in the Holy of Holies of the house, under the wings of the cherubim.

Preoţii au dus chivotul legămîntului Domnului la locul lui, în Locul prea sfînt al casei, în Sfînta Sfintelor, subt aripile heruvimilor.

7 F or the cherubim spread forth their two wings over the place of the ark, and the cherubim covered the ark and its poles.

Căci heruvimii aveau aripile întinse peste Locul chivotului, şi acopereau chivotul şi drugii lui pedeasupra.

8 T he poles were so long that the ends of them were seen from the Holy Place before the Holy of Holies, but they were not seen outside; they are there to this day.

Se dăduse drugilor o aşa lungime încît capetele lor se vedeau din Locul sfînt dinaintea Locului prea sfînt, dar nu se vedeau deafară. Ei au fost acolo pînă în ziua de azi.

9 T here was nothing in the ark except the two tables of stone which Moses put there at Horeb, where the Lord made a covenant with the Israelites when they came out of the land of Egypt.

În chivot nu erau decît cele două table de piatră, pe cari le -a pus Moise în el la Horeb, cînd a făcut Domnul legămînt cu copiii lui Israel, la ieşirea lor din ţara Egiptului.

10 W hen the priests had come out of the Holy Place, the cloud filled the Lord’s house,

În clipa cînd au ieşit preoţii din Locul sfînt, norul a umplut casa Domnului.

11 S o the priests could not stand to minister because of the cloud, for the glory of the Lord had filled the Lord’s house.

Preoţii n'au putut să rămînă acolo să facă slujba, din pricina norului; căci slava Domnului umpluse Casa Domnului.

12 T hen Solomon said, The Lord said that He would dwell in the thick darkness.

Atunci Solomon a zis:,, Domnul a zis că vrea să locuiască în întunerec!

13 I have surely built You a house of habitation, a settled place for You to dwell in forever.

Eu am zidit o casă care va fi locuinţa Ta, un loc unde vei locui pe vecie!``

14 A nd the king turned his face about and blessed all the assembly of Israel, and all the assembly of Israel stood.

Împăratul şi -a întors faţa, şi a binecuvîntat pe toată adunarea lui Israel. Toată adunarea lui Israel era în picioare.

15 H e said, Blessed be the Lord, the God of Israel, Who spoke with His mouth to David my father and has with His hand fulfilled it, saying,

Şi el a zis:,, Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, care a vorbit cu gura Lui tatălui meu David, şi care împlineşte, prin puterea Lui, ce spusese, cînd a zis:

16 S ince the day that I brought forth My people Israel out of Egypt, I chose no city out of all the tribes of Israel in which to build a house that My Name might be in it, but I chose David to be over My people Israel.

Din ziua cînd am scos din Egipt pe poporul Meu Israel, n'am ales nici o cetate dintre toate seminţiile lui Israel ca să Mi se zidească în ea o casă unde să locuiască Numele Meu, ci am ales pe David să împărăţească peste poporul Meu Israel!`

17 N ow it was in the heart of David my father to build a house for the Name of the Lord, the God of Israel.

Tatăl meu David avea de gînd să zidească o casă Numelui Domnului, Dumnezeului lui Israel.

18 A nd the Lord said to David my father, Whereas it was in your heart to build a house for My Name, you did well that it was in your heart.

Şi Domnul a zis tatălui meu David:, Fiindcă ai avut de gînd să zideşti o casă Numelui Meu, bine ai făcut că ai avut acest gînd.

19 Y et you shall not build the house, but your son, who shall be born to you, shall build it to My Name.

Numai că nu tu vei zidi casa; ci fiul tău ieşit din trupul tău, va zidi casa Numelui Meu.``

20 A nd the Lord has fulfilled His promise which He made: I have risen up in the place of David my father, and sit on the throne of Israel, as the Lord promised, and have built a house for the Name (renown) of the Lord, the God of Israel.

Domnul a împlinit cuvintele pe cari le rostise. Eu m'am ridicat în locul tatălui meu David, şi am şezut pe scaunul de domnie al lui Israel, cum vestise Domnul, şi am zidit casa Numelui Domnului, Dumnezeul lui Israel.

21 A nd I have made there a place for the ark '> His presence], in which is the covenant of the Lord which He made with our fathers when He brought them out of the land of Egypt.

Am rînduit un loc pentru chivot, unde este legămîntul Domnului, legămîntul pe care l -a făcut El cu părinţii noştri, cînd i -a scos din ţara Egiptului.

22 T hen Solomon stood before the Lord’s burnt offering altar in the presence of all the assembly of Israel, and spread forth his hands toward heaven

Solomon s'a aşezat înaintea altarului Domnului, în faţa întregei adunări a lui Israel. Şi -a întins mînile spre cer,

23 A nd he said, O Lord, the God of Israel, there is no God like You in heaven above or on earth beneath, keeping covenant and showing mercy and loving-kindness to Your servants who walk before You with all their heart.

şi a zis:,, Doamne, Dumnezeul lui Israel! Nu este Dumnezeu ca Tine, nici sus în ceruri, nici jos pe pămînt: Tu ţii legămîntul şi îndurarea faţă de robii Tăi, cari umblă înaintea Ta din toată inima lor!

24 Y ou have kept what You promised Your servant David my father. You also spoke with Your mouth and have fulfilled it with Your hand, as it is this day.

Astfel, ai ţinut cuvîntul dat robului tău David, tatăl meu; şi ce ai spus cu gura Ta, împlineşti în ziua aceasta cu puterea Ta.

25 T herefore now, O Lord, the God of Israel, keep with Your servant David my father what You promised him when You said, There shall not fail you a man before Me to sit on the throne of Israel, if only your children take heed to their way, that they walk before Me as you have done.

Acum, Doamne, Dumnezeul lui Israel, ţine făgăduinţa pe care ai făcut -o tatălui meu David, cînd ai zis:, Nu vei fi lipsit niciodată înaintea Mea de un urmaş care să şadă pe scaunul de domnie al lui Israel, numai fiii tăi să ia seamă la calea lor, şi să umble înaintea Mea cum ai umblat tu înaintea Mea.

26 N ow, O God of Israel, let Your word which You spoke to Your servant David my father be confirmed.

Oh, Dumnezeul lui Israel, împlinească-se făgăduinţa pe care ai făcut -o robului tău David, tatăl meu!

27 B ut will God indeed dwell with men on the earth? Behold, the heavens and heaven of heavens cannot contain You; how much less this house that I have built?

Dar ce! Va locui oare cu adevărat Dumnezeu pe pămînt? Iată că cerurile şi cerurile cerurilor nu pot să Te cuprindă: cu cît mai puţin casa aceasta pe care Ţi-am zidit -o eu!

28 Y et graciously consider the prayer and supplication of Your servant, O Lord my God, to hearken to the cry and prayer which he prays before You today,

Totuş, Doamne, Dumnezeul meu, ia aminte la rugăciunea robului Tău şi la cererea lui; ascultă strigătul şi rugăciunea pe care Ţi -o face astăzi robul Tău.

29 T hat Your eyes may be open toward this house night and day, toward the place of which You have said, My Name shall be there, that You may hearken to the prayer which Your servant shall make in this place.

Ochii tăi să fie zi şi noapte deschişi asupra casei acesteia, asupra locului despre care ai zis:, Acolo va fi Numele Meu!` Ascultă rugăciunea pe care Ţi -o face robul Tău în locul acesta.

30 H earken to the prayer of Your servant and of Your people Israel when they pray in or toward this place. Hear in heaven, Your dwelling place, and when You hear, forgive.

Binevoieşte şi ascultă cererea robului Tău şi a poporului Tău Israel, cînd se vor ruga în locul acesta! Ascultă -i din locul locuinţei Tale, din ceruri, ascultă -i şi iartă -i!

31 W henever a man sins against his neighbor and is made to take an oath and comes and swears the oath before Your altar in this house,

Dacă va păcătui cineva împotriva aproapelui său şi va fi silit să facă un jurămînt, şi va veni să jure înaintea altarului Tău, în casa aceasta, -

32 T hen hear in heaven and do and judge Your servants, condemning the wicked by bringing his guilt upon his own head and justifying the righteous by rewarding him according to his righteousness (his uprightness, right standing with God).

ascultă -l din ceruri, lucrează, şi fă dreptate robilor Tăi; osîndeşte pe cel vinovat, şi întoarce vina purtării lui asupra capului lui; dă dreptate celui nevinovat, şi fă -i după nevinovăţia lui!

33 W hen Your people Israel are struck down before the enemy because they have sinned against You, and they turn again to You, confess Your name (Your revelation of Yourself), and pray, beseeching You in this house,

Cînd poporul Tău Israel va fi bătut de vrăjmaş, pentrucă a păcătuit împotriva Ta: dacă se vor întoarce la Tine şi vor da slavă Numelui Tău, dacă...ţi vor face rugăciuni şi cereri în casa aceasta, -

34 T hen hear in heaven and forgive the sin of Your people Israel and return them to the land You gave to their fathers.

ascultă -i din ceruri, iartă păcatul poporului Tău Israel, şi întoarce -i în ţara pe care ai dat -o părinţilor lor!

35 W hen heaven is shut up and no rain falls because they have sinned against You, if they pray in this place and confess Your name (Your revelation of Yourself) and turn from their sin when You afflict them,

Cînd se va închide cerul, şi nu va fi ploaie, din pricina păcatelor făcute de ei împotriva Ta: dacă se vor ruga în locul acesta şi vor da slavă Numelui tău, şi dacă se vor abate dela păcatele lor, pentrucă -i vei pedepsi-

36 T hen hear in heaven and forgive the sin of Your servants, Your people Israel, when You teach them the good way in which they should walk. And give rain upon Your land which You have given to Your people as an inheritance.

ascultă -i din ceruri, iartă păcatul robilor Tăi şi al poporului Tău Israel, învaţă -l calea cea bună pe care trebuie să umble, şi să trimeţi ploaie pe pămîntul pe care l-ai dat de moştenire poporului Tău!

37 I f there is famine in the land or pestilence, blight, mildew, locust, or caterpillar, if their enemy besieges them in the land of their cities, whatever plague, whatever sickness there is,

Cînd foametea, ciuma, rugina, tăciunele, lăcustele, de un fel sau altul, vor fi în ţară, cînd vrăjmaşul va împresura pe poporul Tău în ţara lui, în cetăţile lui, cînd vor fi urgii sau boli de orice fel:

38 W hatever prayer or supplication is made by any or all of Your people Israel—each man knowing the affliction of his own heart, and spreading forth his hands toward this house —

dacă un om, dacă tot poporul Tău Israel va face rugăciuni şi cereri, şi fiecare îşi va cunoaşte mustrarea cugetului lui şi va întinde mînile spre casa aceasta, -

39 T hen hear in heaven, Your dwelling place, and forgive and act and give to every man according to his ways, whose heart You know, for You and You only know the hearts of all the children of men,

ascultă -l din ceruri, din locul locuinţei Tale, şi iartă -l; lucrează, şi răsplăteşte fiecăruia după căile lui, Tu care cunoşti inima fiecăruia, căci numai Tu cunoşti inima tuturor copiilor oamenilor,

40 T hat they may fear and revere You all the days that they live in the land which You gave to our fathers.

ca să se teamă de Tine în tot timpul cît vor trăi în ţara pe care ai dat -o părinţilor noştri!

41 M oreover, concerning a stranger who is not of Your people Israel but comes from a far country for the sake of Your name —

Cînd străinul, care nu este din poporul Tău Israel, va veni dintr'o ţară depărtată, pentru Numele Tău,

42 F or they will hear of Your great name (Your revelation of Yourself), Your strong hand, and outstretched arm—when he shall pray in this house,

căci se va şti că Numele Tău este mare, mîna Ta este tare, şi braţul Tău este întins, cînd va veni să se roage în casa aceasta, -

43 H ear in heaven, Your dwelling place, and do according to all that the stranger asks of You, so that all peoples of the earth may know Your name '> Your revelation of Your presence] and fear and revere You, as do Your people Israel, and may know and comprehend that this house which I have built is called by Your Name.

ascultă -l din ceruri, din locul locuinţei Tale, şi dă străinului aceluia tot ce-Ţi va cere, pentruca toate popoarele pămîntului să cunoască Numele Tău, să se teamă de Tine, ca şi poporul Tău Israel, şi să ştie că Numele Tău este chemat peste casa aceasta pe care am zidit -o eu!

44 I f Your people go out to battle against their enemy, wherever You shall send them, and shall pray to the Lord toward the city which You have chosen and the house that I have built for Your Name,

Cînd poporul Tău va ieşi la luptă împotriva vrăjmaşului său, urmînd calea pe care i -o vei porunci Tu: dacă vor face rugăciuni Domnului, cu privirile întoarse spre cetatea pe care ai ales -o Tu, şi spre casa pe care am zidit -o eu Numelui Tău, -

45 T hen hear in heaven their prayer and supplication, and defend their cause and maintain their right.

ascultă din ceruri rugăciunile şi cererile lor, şi fă-le dreptate!

46 I f they sin against You—for there is no man who does not sin—and You are angry with them and deliver them to the enemy, so that they are carried away captive to the enemy’s land, far or near;

Cînd vor păcătui împotriva Ta, -căci nu este om care să nu păcătuiască, -şi Te vei mînia împotriva lor şi -i vei da în mîna vrăjmaşului, care -i va duce robi într'o ţară vrăjmaşă, depărtată sau apropiată:

47 Y et if they think and consider in the land where they were carried captive, and repent and make supplication to You there, saying, We have sinned and have done perversely and wickedly;

dacă se vor coborî în ei înşişi, în ţara unde vor fi robi, dacă se vor întoarce la Tine, şi-Ţi vor face cereri în ţara celor ce -i vor duce în robie, şi vor zice:, Am păcătuit, am săvîrşit fărădelegi, am făcut rău!`;

48 I f they repent and turn to You with all their mind and with all their heart in the land of their enemies who took them captive, and pray to You toward their land which You gave to their fathers, the city which You have chosen, and the house which I have built for Your Name;

dacă se vor întoarce la Tine din toată inima lor şi din tot sufletul lor, în ţara vrăjmaşilor lor cari i-au luat robi, dacă-Ţi vor face rugăciuni, cu privirile întoarse spre ţara lor, pe care ai dat -o părinţilor lor, spre cetatea pe care ai ales -o, şi spre casa pe care am zidit -o eu Numelui Tău, -

49 T hen hear their prayer and their supplication in heaven, Your dwelling place, and defend their cause and maintain their right.

ascultă din ceruri, din locul locuinţei Tale, rugăciunile şi cererile lor: şi fă-le dreptate;

50 A nd forgive Your people, who have sinned against You, and all their transgressions against You, and grant them compassion before those who took them captive, that they may have pity and be merciful to them;

iartă poporului Tău păcatele lui şi toate fărădelegile făcute împotriva Ta; trezeşte mila celor ce -i vor ţinea robi, ca să se îndure de ei,

51 F or they are Your people and Your heritage, which You brought out of Egypt, from the midst of the iron furnace.

căci sînt poporul Tău şi moştenirea Ta, şi Tu i-ai scos din Egipt, din mijlocul unui cuptor de fer!

52 L et Your eyes be open to the supplication of Your servant and of Your people Israel, to hearken to them in all for which they call to You.

Ochii Tăi să fie deschişi la cererea robului Tău şi la cererea poporului Tău Israel, ca să -i asculţi în tot ce-Ţi vor cere!

53 F or You separated them from among all the peoples of the earth to be Your heritage, as You declared through Moses Your servant when You brought our fathers out of Egypt, O Lord God.

Căci Tu i-ai ales din toate celelalte popoare ale pămîntului, ca să faci din ei moştenirea Ta, cum ai spus prin robul Tău Moise, cînd ai scos din Egipt pe părinţii noştri, Doamne, Dumnezeule!``

54 W hen Solomon finished offering all this prayer and supplication to the Lord, he arose from before the Lord’s altar, where he had knelt with hands stretched toward heaven.

Cînd a isprăvit Solomon de spus Domnului toată rugăciunea aceasta şi cererea aceasta, s'a sculat dinaintea altarului Domnului, unde îngenunchiase, cu mînile întinse spre cer.

55 A nd he stood and blessed all the assembly of Israel with a loud voice, saying,

Şi stînd în picioare, a binecuvîntat cu glas tare toată adunarea lui Israel, zicînd:

56 B lessed be the Lord, Who has given rest to His people Israel, according to all that He promised. Not one word has failed of all His good promise which He promised through Moses His servant.

Binecuvîntat să fie Domnul, care a dat odihnă poporului Său Israel, după toate făgăduinţele Lui! Din toate bunele cuvinte pe cari le rostise prin robul Său Moise, niciunul n'a rămas neîmplinit.

57 M ay the Lord our God be with us as He was with our fathers; may He not leave us or forsake us,

Domnul, Dumnezeul nostru, să fie cu noi, cum a fost cu părinţii noştri; să nu ne părăsească şi să nu ne lase,

58 T hat He may incline our hearts to Him, to walk in all His ways and to keep His commandments, His statutes, and His precepts which He commanded our fathers.

ci să ne plece inimile spre El, ca să umblăm în toate căile Lui, şi să păzim poruncile Lui, legile Lui şi rînduielile Lui, pe cari le -a poruncit părinţilor noştri!

59 L et these my words, with which I have made supplication before the Lord, be near to the Lord our God day and night, that He may maintain the cause and right of His servant and of His people Israel as each day requires,

Cuvintele acestea, cuprinse în cererile mele înaintea Domnului, să fie zi şi noapte înaintea Domnului, Dumnezeului nostru, şi să facă în tot timpul dreptate robului Său şi poporului Său Israel,

60 T hat all the earth’s people may know that the Lord is God and that there is no other.

pentruca toate popoarele pămîntului să poată cunoaşte că Domnul este Dumnezeu şi că nu este alt Dumnezeu afară de El!

61 L et your hearts therefore be blameless and wholly true to the Lord our God, to walk in His statutes and to keep His commandments, as today.

Inima voastră să fie în totul a Domnului, Dumnezeului nostru, cum este astăzi, ca să urmaţi legile Lui şi să păziţi poruncile Lui.``

62 A nd the king and all Israel with him offered sacrifice before the Lord.

Împăratul şi tot Israelul împreună cu el au adus jertfe înaintea Domnului.

63 S olomon offered as peace offerings to the Lord: 22, 000 oxen and 120, 000 sheep. So the king and all the Israelites dedicated the house of the Lord.

Solomon a junghiat douăzeci şi două de mii de boi şi o sută douăzeci de mii de oi pentru jertfa de mulţămire, pe care a adus -o Domnului. Aşa a făcut împăratul şi toţi copiii lui Israel sfinţirea Casei Domnului.

64 O n that same day the king consecrated the middle of the court that was before the Lord’s house; there he offered burnt offerings, cereal offerings, and the fat of the peace offerings, because the bronze altar that was before the Lord was too small to receive the offerings.

În ziua aceea, împăratul a sfinţit mijlocul curţii, care este înaintea Casei Domnului; căci acolo a adus arderile de tot, darurile de mîncare, şi grăsimile jertfelor de mulţămire, pentrucă altarul de aramă care este înaintea Domnului era prea mic, ca să cuprindă arderile de tot, darurile de mîncare, şi grăsimile jertfelor de mulţămire.

65 S o at that time Solomon held the feast, and all Israel with him, a great assembly, from the entrance of Hamath to the Brook of Egypt, before the Lord our God, for seven days and seven days, fourteen days in all.

Solomon a prăznuit atunci sărbătoarea, şi tot Israelul a prăznuit împreună cu el. O mare mulţime, venită dela împrejurimile Hamatului pînă la pîrîul Egiptului, s'a strîns înaintea Domnului, Dumnezeului nostru, timp de şapte zile, şi alte şapte zile, adică patrusprezece zile.

66 O n the eighth day he sent the people away; they blessed the king and went to their tents with greatest joy and gratitude for all the goodness the Lord had shown to David His servant and Israel His people.

În ziua a opta, a dat drumul poporului. Şi ei au binecuvîntat pe împărat, şi s'au dus în corturile lor, veseli şi cu inima mulţămită pentru tot binele pe care -l făcuse Domnul robului Său David, şi poporului Său Israel.