1 W hen Solomon finished the building of the Lord’s house and the king’s house, and all he desired and was pleased to do,

Cînd a isprăvit Solomon de zidit Casa Domnului, casa împăratului şi tot ce a găsit cu cale să facă,

2 T he Lord appeared to Solomon the second time, as He had appeared to him at Gibeon.

Domnul S'a arătat a doua oară lui Solomon, cum i Se arătase la Gabaon.

3 T he Lord told him, I have heard your prayer and supplication which you have made before Me; I have hallowed this house which you have built, and I have put My Name there forever. My eyes and My heart shall be there perpetually.

Şi Domnul i -a zis:,,Îţi ascult rugăciunea şi cererea pe care Mi-ai făcut -o, sfinţesc casa aceasta pe care ai zidit -o ca să pui în ea pentru totdeauna Numele Meu, şi ochii Mei şi inima Mea vor fi acolo pe vecie.

4 A nd if you will walk before Me, as David your father walked, in integrity of heart and uprightness, doing according to all that I have commanded you, keeping My statutes and My precepts,

Şi tu, dacă vei umbla înaintea Mea, cum a umblat tatăl tău David, cu inimă curată şi cu neprihănire, făcînd tot ce ţi-am poruncit, dacă vei păzi legile şi poruncile Mele,

5 T hen I will establish your royal throne over Israel forever, as I promised David your father, saying, There shall not fail you a man upon the throne of Israel.

voi întări pe vecie scaunul de domnie al împărăţiei tale în Israel, cum am spus tatălui tău David, cînd am zis:, Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaş pe scaunul de domnie al lui Israel.`

6 B ut if you turn away from following Me, you or your children, and will not keep My commandments and My statutes which I have set before you but go and serve other gods and worship them,

Dar dacă vă veţi abate dela Mine, voi şi fiii voştri, dacă nu veţi păzi poruncile Mele şi legile Mele pe cari vi le-am dat, şi dacă vă veţi duce să slujiţi altor dumnezei şi să vă închinaţi înaintea lor,

7 T hen I will cut off Israel from the land I have given them, and this house I have hallowed for My Name (renown) I will cast from My sight. And Israel shall be a proverb and a byword among all the peoples.

voi nimici pe Israel din ţara pe care i-am dat -o, voi lepăda dela Mine casa pe care am sfinţit -o Numelui Meu, şi Israel va ajunge de rîs şi de pomină printre toate popoarele.

8 T his house shall become a heap of ruins; every passerby shall be astonished and shall hiss and say, Why has the Lord done thus to this land and to this house?

Şi oricît de înaltă este casa aceasta, oricine va trece pe lîngă ea, va rămînea încremenit şi va fluiera. Şi va zice:, Pentruce a făcut Domnul aşa ţării acesteia şi casei acesteia?`

9 T hen they will answer, Because they forsook the Lord their God, Who brought their fathers out of the land of Egypt, and have laid hold of other gods and have worshiped and served them; therefore the Lord has brought on them all this evil.

Şi i se va răspunde:, Pentrucă au părăsit pe Domnul, Dumnezeul lor, care a scos pe părinţii lor din ţara Egiptului, pentrucă s'au alipit de alţi dumnezei, s'au închinat înaintea lor şi le-au slujit; de aceea a făcut Domnul să vină peste ei toate aceste rele.``

10 A t the end of twenty years, in which Solomon had built the two houses, the Lord’s house and the king’s house,

După douăzeci de ani Solomon zidise cele două case, Casa Domnului şi casa împăratului.

11 F or which Hiram king of Tyre had furnished Solomon with as much cedar and cypress timber and gold as he desired, King Solomon gave Hiram twenty cities in the land of Galilee.

Atunci, fiindcă Hiram, împăratul Tirului, dăduse lui Solomon lemne de cedru şi lemne de chiparos, şi aur, cît a voit, împăratul Solomon a dat lui Hiram douăzeci de cetăţi în ţara Galileii.

12 A nd Hiram came from Tyre to see the cities which Solomon had given him, and they did not please him.

Hiram a ieşit din Tir, să vadă cetăţile pe cari i le dădea Solomon. Dar nu i-au plăcut,

13 H e said, What are these cities worth which you have given me, my brother? So they are called the Cabul Land to this day.

şi a zis:,, Ce cetăţi mi-ai dat, frate?`` Şi le -a numit ţara Cabul, nume pe care l-au păstrat pînă în ziua de azi.

14 A nd Hiram sent to the king 120 talents of gold.

Hiram trimesese împăratului o sută douăzeci de talanţi de aur.

15 T his is the account of the levy which King Solomon raised to build the house of the Lord, his own house, the Millo, the wall of Jerusalem, Hazor, Megiddo, and Gezer.

Iată cum stau lucrurile cu privire la oamenii de corvoadă pe cari i -a luat împăratul Solomon pentru zidirea Casei Domnului şi a casei sale Milo, şi a zidului Ierusalimului, Haţorului, Meghidoului şi Ghezerului.

16 F or Pharaoh king of Egypt had gone up and taken Gezer, burned it with fire, slew the Canaanites who dwelt in the city, and had given it as dowry to his daughter, Solomon’s wife.

Faraon, împăratul Egiptului, venise şi cucerise Ghezerul, îi dăduse foc, şi omorîse pe Cananiţii cari locuiau în cetate. Apoi îl dăduse de zestre fetei lui, nevasta lui Solomon.

17 S o Solomon rebuilt Gezer and Lower Beth-horon,

Şi Solomon a zidit Ghezerul, Bet-Horonul de jos,

18 B aalath and Tamar (Tadmor) in the wilderness, in the land of Judah,

Baalatul şi Tadmorul, în pustia ţării,

19 A nd all the store cities which Solomon had and cities for his chariots and cities for his horsemen, and whatever Solomon desired to build for his pleasure in Jerusalem, in Lebanon, and in all the land of his dominion.

toate cetăţile slujindu -i ca magazii şi fiind ale lui, cetăţile pentru cară, cetăţile pentru călărime, şi tot ce a găsit cu cale Solomon să zidească la Ierusalim, la Liban, şi în toată ţara peste care împărăţea.

20 A s for all the people who were left of the Amorites, Hittites, Perizzites, Hivites, and Jebusites, who were not Israelites,

Iar pe tot poporul care mai rămăsese din Amoriţi, Hetiţi, Fereziţi, Heviţi şi Iebusiţi, ne făcînd parte din copiii lui Israel,

21 T heir children who were left after them in the land, whom the Israelites were not able utterly to destroy, of them Solomon made a forced levy of slaves to this day.

pe urmaşii lor, cari mai rămăseseră după ei în ţară şi pe cari copiii lui Israel nu -i putuseră nimici cu desăvîrşire, Solomon i -a luat ca robi de corvoadă, şi aşa au fost pînă în ziua de astăzi.

22 B ut Solomon made no slaves of the Israelites; they were the soldiers, his officials, attendants, commanders, captains, chariot officers, and horsemen.

Dar Solomon n'a întrebuinţat ca robi de corvoadă pe copiii lui Israel; căci ei erau oameni de război, slujitorii lui, căpeteniile lui, căpitanii lui, cîrmuitorii carălor şi călărimii lui.

23 T hese were the chief officers over Solomon’s work, 550 who had charge of the people who did the work.

Căpeteniile puse de Solomon peste lucrări erau în număr de cinci sute cincizeci, însărcinaţi să privegheze pe lucrători.

24 B ut Pharaoh’s daughter came up out of the City of David to her house which Solomon had built for her; then he built the Millo.

Fata lui Faraon s'a suit din cetatea lui David în casa ei, pe care i -o zidise Solomon. Atunci a zidit el Milo.

25 T hree times a year Solomon offered burnt offerings and peace offerings on the altar he built to the Lord, and he burned incense with them before the Lord. So he finished the house.

Solomon aducea de trei ori pe an arderi de tot şi jertfe de mulţămire pe altarul pe care -l zidise Domnului, şi ardea tămîie pe cel care era înaintea Domnului. Şi a isprăvit astfel casa.

26 A nd King Solomon made a fleet of ships in Ezion-geber, which is beside Eloth, on the shore of the Red Sea, in Edom.

Împăratul Solomon a mai făcut şi corăbii la Eţion-Gheber, lîngă Elot, pe ţărmurile mării Roşii, în ţara Edomului.

27 A nd Hiram sent with the fleet his servants, shipmen who had knowledge of the sea, with the servants of Solomon.

Şi Hiram a trimes cu aceste corăbii, la slujitorii lui Solomon, pe înşişi slujitorii lui, marinari cari cunoşteau marea.

28 T hey came to Ophir and got 420 talents of gold and brought it to King Solomon.

S'au dus la Ofir, şi au luat de acolo aur, patru sute douăzeci de talanţi, pe cari i-au adus împăratului Solomon.