1 A nd started to speak to them in parables. A man planted a vineyard and put a hedge around it and dug a pit for the winepress and built a tower and let it out to vinedressers and went into another country.
Isus a început pe urmă să le vorbească în pilde.,, Un om a sădit o vie. A împrejmuit -o cu un gard, a săpat un teasc în ea, şi a zidit un turn; apoi a arendat -o unor vieri şi a plecat din ţară.
2 W hen the season came, he sent a bond servant to the tenants to collect from them some of the fruit of the vineyard.
La vremea roadelor, a trimes la vieri un rob, ca să ia dela ei din roadele viei.
3 B ut they took him and beat him and sent him away without anything.
Vierii au pus mîna pe el, l-au bătut, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.
4 A gain he sent to them another bond servant, and they stoned him and wounded him in the head and treated him shamefully.
A trimes iarăş la ei un alt rob; ei l-au rănit la cap, şi l-au batjocorit.
5 A nd he sent another, and that one they killed; then many others—some they beat, and some they put to death.
A mai trimes un altul, pe care l-au omorît; apoi a trimes mulţi alţii, dintre cari, pe unii i-au bătut, iar pe alţii i-au omorît.
6 H e had still one left, a beloved son; last of all he sent him to them, saying, They will respect my son.
Mai avea un singur fiu prea iubit; la urmă, l -a trimes şi pe el la ei., Vor primi cu cinste pe fiul meu!` zicea el.
7 B ut those tenants said to one another, Here is the heir; come on, let us put him to death, and the inheritance will be ours.
Dar vierii aceia au zis între ei:, Iată moştenitorul; veniţi să -l omorîm, şi moştenirea va fi a noastră.`
8 A nd they took him and killed him, and threw outside the vineyard.
Şi au pus mîna pe el, l-au omorît, şi i-au aruncat trupul afară din vie.
9 N ow what will the owner of the vineyard do? He will come and destroy the tenants, and give the vineyard to others.
Acum, ce va face stăpînul viei? Va veni, va nimici pe vierii aceia, şi via o va da altora.
10 H ave you not even read this Scripture: The very Stone which '> after putting It to the test] the builders rejected has become the Head of the corner;
Oare n'aţi citit locul acesta din Scriptură:, Piatra pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului;
11 T his is from the Lord and is His doing, and it is marvelous in our eyes?
Domnul a făcut acest lucru, şi este minunat în ochii noştri?``
12 A nd they were trying to get hold of Him, but they were afraid of the people, for they knew that He spoke this parable with reference to and against them. So they left Him and departed.
Ei căutau să -L prindă, dar se temeau de norod. Pricepuseră că împotriva lor spusese Isus pilda aceasta. Şi L-au lăsat, şi au plecat.
13 B ut they sent some of the Pharisees and of the Herodians to Him for the purpose of entrapping Him in His speech.
Apoi au trimes la Isus pe unii din Farisei şi din Irodiani, ca să -L prindă cu vorba.
14 A nd they came up and said to Him, Teacher, we know that You are sincere and what You profess to be, that You cannot lie, and that You have no personal bias for anyone; for You are not influenced by partiality and have no regard for anyone’s external condition or position, but in truth You teach the way of God. Is it lawful (permissible and right) to give tribute ( poll taxes) to Caesar or not?
Aceştia au venit, şi I-au zis:,,Învăţătorule, ştim că spui adevărul, şi nu-Ţi pasă de nimeni; căci nu cauţi la faţa oamenilor, şi înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr. Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?
15 S hould we pay or should we not pay ? But knowing their hypocrisy, He asked them, Why do you put Me to the test? Bring Me a coin (a denarius), so I may see it.
Să plătim sau să nu plătim?`` Isus le -a cunoscut făţărnicia, şi le -a răspuns:,, Pentruce Mă ispitiţi? Aduceţi-Mi un ban (Greceşte: dinar.) ca să -l văd.``
16 A nd they brought. Then He asked them, Whose image (picture) is this? And whose superscription ( title)? They said to Him, Caesar’s.
I-au adus un ban; şi Isus i -a întrebat:,, Chipul acesta şi slovele scrise pe el, ale cui sînt?``,, Ale Cezarului``, I-au răspuns ei.
17 J esus said to them, Pay to Caesar the things that are Caesar’s and to God the things that are God’s. And they stood marveling and greatly amazed at Him.
Atunci Isus le -a zis:,, Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.`` Şi se mirau foarte mult de El.
18 A nd Sadducees came to Him, who say there is no resurrection, and they asked Him a question, saying,
Saducheii, cari zic că nu este înviere, au venit la Isus şi I-au pus următoarea întrebare:
19 T eacher, Moses gave us that if a man’s brother died, leaving a wife but no child, the man must marry the widow and raise up offspring for his brother.
iată ce ne -a scris Moise:, Dacă moare fratele cuiva, şi -i rămîne nevasta fără să aibă copii, fratele său să ia pe nevasta lui, şi să ridice urmaş fratelui său.`
20 N ow there were seven brothers; the first one took a wife and died, leaving no children.
Erau dar şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit fără să lase urmaş.
21 A nd the second married her, and died, leaving no children; and the third did the same;
Al doilea a luat de nevastă pe văduvă, şi a murit fără să lase urmaş. Tot aşa şi al treilea.
22 A nd all seven, leaving no children. Last of all, the woman died also.
Şi nici unul din cei şapte n'a lăsat urmaş. După ei toţi, a murit şi femeia.
23 N ow in the resurrection, whose wife will she be? For the seven were married to her.
La înviere, nevasta căruia dintre ei va fi ea? Căci toţi şapte au avut -o de nevastă.``
24 J esus said to them, Is not this where you wander out of the way and go wrong, because you know neither the Scriptures nor the power of God?
Drept răspuns, Isus le -a zis:,, Oare nu vă rătăciţi voi, din pricină că nu pricepeţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu?
25 F or when they arise from among the dead, do not marry nor are given in marriage, but are like the angels in heaven.
Căci după ce vor învia din morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii în ceruri.
26 B ut concerning the dead being raised—have you not read in the book of Moses, about the bush, how God said to him, I am the God of Abraham and the God of Isaac and the God of Jacob?
În ce priveşte învierea morţilor, oare n'aţi citit în cartea lui Moise, în locul unde se vorbeşte despre, Rug`, ce i -a spus Dumnezeu, cînd a zis:, Eu sînt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov?`
27 H e is not the God of dead, but of living! You are very wrong.
Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii. Tare vă mai rătăciţi!``
28 T hen one of the scribes came up and listened to them disputing with one another, and, noticing that Jesus answered them fitly and admirably, he asked Him, Which commandment is first and most important of all '> in its nature]?
Unul din cărturari, care -i auzise vorbind, fiindcă ştia că Isus răspunsese bine Saducheilor, a venit la El, şi L -a întrebat:,, Care este cea dintîi dintre toate poruncile?``
29 J esus answered, The first and principal one of all commands is: Hear, O Israel, The Lord our God is one Lord;
Isus i -a răspuns:,, Cea dintîi este aceasta:, Ascultă Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este un singur Domn;`
30 A nd you shall love the Lord your God out of and with your whole heart and out of and with all your soul (your life) and out of and with all your mind (with your faculty of thought and your moral understanding) and out of and with all your strength. This is the first and principal commandment.
şi:, Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău, şi cu toată puterea ta`; iată porunca dintîi.
31 T he second is like it and is this, You shall love your neighbor as yourself. There is no other commandment greater than these.
Iar a doua este următoarea:, Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.` Nu este altă poruncă mai mare decît acestea.``
32 A nd the scribe said to Him, Excellently and fitly and admirably answered, Teacher! You have said truly that He is One, and there is no other but Him;
Cărturarul I -a zis:,, Bine, Învăţătorule. Adevărat ai zis că Dumnezeu este unul singur, că nu este altul afară de El,
33 A nd to love Him out of and with all the heart and with all the understanding '> faculty of quick apprehension and intelligence and keenness of discernment] and with all the strength, and to love one’s neighbor as oneself, is much more than all the whole burnt offerings and sacrifices.
şi că a -L iubi cu toată inima, cu tot cugetul, cu tot sufletul, şi cu toată puterea, şi a iubi pe aproapele ca pe sine, este mai mult decît toate arderile de tot şi decît,, toate jertfele.``
34 A nd when Jesus saw that he answered intelligently (discreetly and having his wits about him), He said to him, You are not far from the kingdom of God. And after that no one ventured or dared to ask Him any further question.
Isus a văzut că a răspuns cu pricepere, şi i -a zis:,, Tu nu eşti departe de Împărăţia lui Dumnezeu.`` Şi nimeni nu îndrăznea să -I mai pună întrebări.
35 A nd as Jesus taught in '> porch or court of] the temple, He said, How can the scribes say that the Christ is David’s Son?
Pe cînd învăţa pe norod în Templu, Isus a zis:,, Cum zic cărturarii că Hristosul este fiul lui David?
36 D avid himself, in the Holy Spirit, declared, The Lord said to my Lord, Sit at My right hand until I make Your enemies under Your feet.
Însuş David, fiind însuflat de Duhul Sfînt, a zis:,, Domnul a zis Domnului meu:,Şezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale.`
37 D avid himself calls Him Lord; so how can it be that He is his Son? Now the great mass of the people heard gladly.
Deci chiar David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?`` Şi gloata cea mare Îl asculta cu plăcere.
38 A nd in His teaching, He said, Beware of the scribes, who like to go around in long robes and greetings in the marketplaces,
În învăţătura, pe care le -o dădea, Isus le zicea:,, Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să umble în haine lungi, şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe.
39 A nd the front seats in the synagogues and the chief couches (places of honor) at feasts,
Ei umblă după scaunele dintîi în sinagogi, şi după locurile dintîi la ospeţe;
40 W ho devour widows’ houses and to cover it up make long prayers. They will receive the heavier condemnation.
casele văduvelor le mănîncă, şi fac rugăciuni lungi de ochii lumii. O mai mare osîndă va veni peste ei.``
41 A nd He sat down opposite the treasury and saw how the crowd was casting money into the treasury. Many rich were throwing in large sums.
Isus şedea jos în faţa vistieriei Templului, şi Se uita cum arunca norodul bani în vistierie. Mulţi, cari erau bogaţi, aruncau mult.
42 A nd a widow who was poverty-stricken came and put in two copper mites, which together make half of a cent.
A venit şi o văduvă săracă, şi a aruncat doi bănuţi, cari fac un gologan.
43 A nd He called His disciples and said to them, Truly and surely I tell you, this widow, poverty-stricken, has put in more than all those contributing to the treasury.
Atunci Isus a chemat pe ucenicii Săi, şi le -a zis:,, Adevărat vă spun că această văduvă săracă a dat mai mult decît toţi cei ce au aruncat în vistierie;
44 F or they all threw in out of their abundance; but she, out of her deep poverty, has put in everything that she had— all she had on which to live.
căci toţi ceilalţi au aruncat din prisosul lor, dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea, tot ce -i mai rămăsese ca să trăiască.``