1 I n the twelfth year of Ahaz king of Judah, Hoshea son of Elah began his nine-year reign in Samaria over Israel.

În al doisprezecelea an al lui Ahaz, împăratul lui Iuda, a început să domnească peste Israel la Samaria, Osea, fiul lui Ela. A domnit nouă ani.

2 H e did evil in the sight of the Lord, but not as Israel’s kings before him did.

El a făcut ce este rău înaintea Domnului, totuş nu ca împăraţii lui Israel dinaintea lui.

3 A gainst him came up Shalmaneser king of Assyria, and Hoshea became his servant and brought him tribute.

Salmanasar, împăratul Asiriei, s'a suit împotriva lui; şi Osea i s'a supus, şi i -a plătit un bir.

4 B ut the king of Assyria found treachery in Hoshea, for he had sent messengers to So king of Egypt and offered no tribute to the king of Assyria, as he had done year by year; therefore the king of Assyria shut him up and bound him in prison.

Dar împăratul Asiriei a descoperit o uneltire la Osea, căci trimesese soli lui So, împăratul Egiptului, şi nu mai plătea pe fiecare an birul împăratului Asiriei. Împăratul Asiriei l -a închis şi l -a pus în lanţuri într'o temniţă.

5 T hen the king of Assyria invaded all the land and went up to Samaria and besieged it for three years.

Şi împăratul Asiriei a străbătut toată ţara, şi s'a suit împotriva Samariei, pe care a împresurat -o timp de trei ani.

6 I n the ninth year of Hoshea, the king of Assyria took Samaria and carried the Israelites away into Assyria, and placed them in Halah and in Habor by the river of Gozan and in the cities of the Medes.

În al nouălea an al lui Osea, împăratul Asiriei a luat Samaria, şi a dus pe Israel în robie în Asiria, l -a pus să locuiască la Halah şi la Habor, lîngă rîul Gozan, şi în cetăţile Mezilor.

7 T his was so because the Israelites had sinned against the Lord their God, Who had brought them out of the land of Egypt, from under the hand of Pharaoh king of Egypt; and they had feared other gods

Lucrul acesta s'a întîmplat pentrucă copiii lui Israel au păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului lor, care -i scosese din ţara Egiptului, de supt mîna lui Faraon, împăratul Egiptului, şi pentrucă s'au închinat la alţi dumnezei.

8 A nd walked in the customs of the nations whom the Lord drove out before the Israelites, customs the kings of Israel had introduced.

Au urmat obiceiurile neamurilor pe cari Domnul le izgonise dinaintea copiilor lui Israel, şi obiceiurile rînduite de împăraţii lui Israel.

9 T he Israelites did secretly against the Lord their God things not right. They built for themselves high places in all their towns, from watchtower to fortified city.

Copiii lui Israel au făcut pe ascuns împotriva Domnului, Dumnezeului lor, lucruri cari nu sînt bune. Şi-au zidit înălţimi în toate cetăţile lor, dela turnurile străjerilor pînă la cetăţile întărite.

10 T hey set up for themselves pillars and Asherim on every high hill and under every green tree.

Şi-au ridicat stîlpi idoleşti şi Astartee pe orice deal şi subt orice copac verde.

11 T here they burned incense on all the high places, as did the nations whom the Lord carried away before them; and they did wicked things provoking the Lord to anger.

Şi acolo au ars tămîie pe toate înălţimile, ca şi neamurile pe cari le izgonise Domnul dinaintea lor, şi au făcut lucruri rele, prin cari au mîniat pe Domnul.

12 A nd they served idols, of which the Lord had said to them, You shall not do this thing.

Au slujit idolilor, despre cari Domnul le zisese:,, Să nu faceţi lucrul acesta!``

13 Y et the Lord warned Israel and Judah through all the prophets and all the seers, saying, Turn from your evil ways and keep My commandments and My statutes, according to all the Law which I commanded your fathers and which I sent to you by My servants the prophets.

Domnul a înştiinţat pe Israel şi Iuda prin toţi proorocii Lui, prin toţi văzătorii, şi le -a zis:,,Întoarceţi-vă dela căile voastre cele rele, şi păziţi poruncile şi rînduielile Mele, urmînd în totul legea pe care am dat -o părinţilor voştri şi pe care v'am trimes -o prin robii Mei proorocii.``

14 Y et they would not hear, but hardened their necks as did their fathers who did not believe (trust in, rely on, and remain steadfast to) the Lord their God.

Dar ei n'au ascultat, şi-au înţăpenit grumazul, ca şi părinţii lor, cari nu crezuseră în Domnul, Dumnezeul lor.

15 T hey despised and rejected His statutes and His covenant which He made with their fathers and His warnings to them, and they followed vanity (false gods—falsehood, emptiness, and futility) and became false (empty and futile). They went after the heathen round about them, of whom the Lord had charged them that they should not do as they did.

N'au vrut să ştie de legile Lui, de legămîntul pe care -l făcuse cu părinţii lor, şi de înştiinţările pe cari li le dăduse. S'au luat după lucruri de nimic, şi ei înşişi n'au fost decît nimic, şi după neamurile în mijlocul cărora trăiau, măcar că Domnul le poruncise să nu se ia după ele.

16 A nd they forsook all the commandments of the Lord their God and made for themselves molten images, even two calves, and made an Asherah and worshiped all the hosts of the heavens and served Baal.

Au părăsit toate poruncile Domnului, Dumnezeul lor, şi-au făcut viţei turnaţi, au făcut idoli de ai Astarteei, s'au închinat înaintea întregei oştiri a cerurilor, şi au slujit lui Baal.

17 T hey caused their sons and their daughters to pass through the fire and used divination and enchantments and sold themselves to do evil in the sight of the Lord, provoking Him to anger.

Au trecut prin foc pe fiii şi fiicele lor, s'au dedat la ghicire şi vrăjitorii, şi s'au vîndut ca să facă ce este rău înaintea Domnului, mîniindu -L.

18 T herefore the Lord was very angry with Israel and removed them out of His sight. None was left but the tribe of Judah.

De aceea Domnul S'a mîniat foarte tare împotriva lui Israel, şi i -a îndepărtat dela Faţa Lui. -N'a rămas decît seminţia lui Iuda:

19 J udah also did not keep the commandments of the Lord their God, but walked in the customs which Israel introduced.

şi chiar Iuda nu păzise poruncile Domnului Dumnezeului lui, ci se luase după obiceiurile rînduite de Israel. -

20 T he Lord rejected all the descendants of Israel and afflicted them and delivered them into the hands of spoilers, until He had cast them out of His sight.

Domnul a lepădat tot neamul lui Israel; i -a smerit, i -a dat în mînile jăfuitorilor, şi a sfîrşit prin a -i izgoni dinaintea Feţei Lui.

21 F or He tore Israel from the house of David; and they made Jeroboam son of Nebat king. And Jeroboam drew and drove Israel away from following the Lord and made them sin a great sin.

Căci Israel se deslipise de casa lui David, şi făcuseră împărat pe Ieroboam, fiul lui Nebat, care -i abătuse dela Domnul, şi făcuse pe Israel să săvîrşească un mare păcat.

22 F or the Israelites walked in all the sins Jeroboam committed; they departed not from them

Copiii lui Israel se dăduseră la toate păcatele pe cari le făcuse Ieroboam; nu s'au abătut dela ele,

23 U ntil the Lord removed Israel from His sight, as He had foretold by all His servants the prophets. So Israel was carried away from their own land to Assyria to this day.

pînă ce Domnul a izgonit pe Israel dinaintea Lui, cum vestise prin toţi slujitorii Săi prooroci. Şi Israel a fost dus în robie, departe de ţara lui, în Asiria, unde a rămas pînă în ziua de azi.

24 T he king of Assyria brought men from Babylon, Cuthah, Avva, Hamath, and Sepharvaim and placed them in the cities of Samaria instead of the Israelites. They possessed Samaria and dwelt in its cities.

Împăratul Asiriei a adus oameni din Babilon, din Cuta, din Ava, din Hamat şi din Sefarvaim, şi i -a aşezat în cetăţile Samariei în locul copiilor lui Israel. Au pus stăpînire pe Samaria, şi au locuit în cetăţile ei.

25 A t the beginning of their dwelling there, they did not fear and revere the Lord. Therefore the Lord sent lions among them, which killed some of them.

Cînd au început să locuiască aici, nu se temeau de Domnul, şi Domnul a trimes împotriva lor nişte lei, cari -i omorau!

26 S o the king of Assyria was told: The nations you removed and placed in the cities of Samaria do not know the manner in which the God of the land requires their worship. Therefore He has sent lions among them, and behold, they are killing them, because they do not know the manner of the God of the land.

Atunci au spus împăratului Asiriei:,, Neamurile pe cari le-ai strămutat şi le-ai aşezat în cetăţile Samariei nu cunosc felul în care să slujească Dumnezeului ţării, şi El a trimes împotriva lor nişte lei cari le omoară, pentrucă nu cunosc felul în care trebuie să slujească Dumnezeului ţării.``

27 T hen the king of Assyria commanded, Take to Samaria one of the priests you brought from there, and let him go and live there and let him teach the people the law of the God of the land.

Împăratul Asiriei a dat următoarea poruncă:,, Trimeteţi pe unul din preoţii pe cari i-aţi luat de acolo în robie; să plece să se aşeze acolo, şi să le înveţe felul în care să slujească Dumnezeului ţării.``

28 S o one of the priests whom they had carried away from Samaria came and dwelt in Bethel and taught them how they should fear and revere the Lord.

Unul din preoţii cari fuseseră luaţi robi din Samaria, a venit de s'a aşezat la Betel, şi le -a învăţat cum să se teamă de Domnul.

29 B ut every nationality still made gods of their own and put them in the shrines of the high places which the Samaritans had made, every nationality in the city in which they dwelt.

Dar neamurile şi-au făcut fiecare dumnezeii săi în cetăţile pe cari le locuiau, şi i-au aşezat în templele idoleşti din înălţimile zidite de Samariteni.

30 T he men of Babylon made Succoth-benoth, the men of Cuth made Nergal, the men of Hamath made Ashima,

Oamenii din Babilon au făcut pe Sucot-Benot, oamenii din Cut au făcut pe Nergal, cei din Hamat au făcut pe Aşima,

31 T he Avvites made Nibhaz and Tartak, and the Sepharvites burned their children in the fire to Adrammelech and Anammelech, the gods of Sepharvaim.

cei din Ava au făcut pe Nibhaz şi Tartac; cei din Sefarvaim îşi ardeau copiii în foc în cinstea lui Adramelec şi Anamelec, dumnezeii din Sefarvaim.

32 S o they feared the Lord, yet appointed from among themselves, whether high or low, priests of the high places, who sacrificed for them in the shrines of the high places.

Totodată se închinau şi Domnului, şi şi-au făcut preoţi ai înălţimilor, luaţi din tot poporul: preoţii aceştia aduceau pentru ei jertfe în templele din înălţimi.

33 T hey feared the Lord, yet served their own gods, as did the nations from among whom they had been carried away.

Astfel se închinau Domnului, dar slujeau în acelaş timp şi dumnezeilor lor, după obiceiul neamurilor de unde fuseseră mutaţi.

34 U nto this day they do after their former custom: they do not fear the Lord, neither do they obey the statutes or the ordinances or the law and commandment which the Lord commanded the children of Jacob, whom He named Israel,

Pînă în ziua de astăzi îşi urmează ei obiceiurile dela început: nu se închină Domnului, şi nu se ţin nici de legile şi rînduielile lor, nici de legile şi poruncile date de Domnul copiilor lui Iacov, căruia i -a pus numele Israel.

35 W ith whom the Lord had made a covenant and commanded them, You shall not fear other gods or bow yourselves to them or serve them or sacrifice to them.

Domnul făcuse legămînt cu ei, şi le dăduse porunca aceasta:,, Să nu vă temeţi de alţi dumnezei; să nu vă închinaţi înaintea lor, să nu le slujiţi, şi să nu le aduceţi jertfe.

36 B ut you shall fear, bow yourselves to, and sacrifice to the Lord, Who brought you out of the land of Egypt with great power and an outstretched arm.

Ci să vă temeţi de Domnul, care v'a scos din ţara Egiptului cu o mare putere şi cu braţul întins; înaintea Lui să vă închinaţi, şi Lui să -I aduceţi jertfe.

37 A nd the statutes, ordinances, law, and commandment which He wrote for you you shall observe and do forevermore; you shall not fear other gods.

Să păziţi şi să împliniţi totdeauna învăţăturile, rînduielile, legea şi poruncile, pe cari vi le -a scris El, şi să nu vă temeţi de alţi dumnezei.

38 A nd the covenant that I have made with you you shall not forget; you shall not fear other gods.

Să nu uitaţi legămîntul pe care l-am făcut cu voi, şi să nu vă temeţi de alţi dumnezei.

39 B ut the Lord your God you shall fear; then He will deliver you out of the hands of all your enemies.

Ci să vă temeţi de Domnul, Dumnezeul vostru; şi El vă va izbăvi din mîna tuturor vrăjmaşilor voştri.``

40 H owever, they did not listen, but they did as they had done formerly.

Ei n'au ascultat, şi au urmat obiceiurile lor dela început.

41 S o these nations feared the Lord and also served their graven images, as did their children and their children’s children. As their fathers did, so do they to this day.

Neamurile acestea se temeau de Domnul şi slujeau şi chipurilor lor cioplite; şi copiii lor şi copiii copiilor lor fac pînă în ziua de azi ce au făcut părinţii lor.