1 Z edekiah was twenty-one years old when he began to reign, and he reigned eleven years in Jerusalem. And his mother’s name was Hamutal daughter of Jeremiah of Libnah.

Zedechia avea douăzeci şi unu de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Hamutal, fiica lui Ieremia, din Libna.

2 A nd he did that which was evil in the sight of the Lord, according to all that Jehoiakim had done.

El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuse Ioiachim.

3 F or all this came to pass in Jerusalem and Judah because of the anger of the Lord, and He cast them out from His presence. And Zedekiah rebelled against the king of Babylon.

Şi lucrul acesta s'a întîmplat din pricina mîniei Domnului împotriva Ierusalimului şi împotriva lui Iuda, pe cari voia să -i lepede dela Faţa Lui. Şi Zedechia s'a răsculat împotriva împăratului Babilonului.

4 A nd in the ninth year of his reign, in the tenth month, on the tenth day of the month, Nebuchadrezzar king of Babylon came, he and all his army, against Jerusalem; and they pitched against it and built moveable towers and siege mounds against it round about.

În al nouălea an al domniei lui Zedechia, în ziua a zecea a lunii a zecea, a venit Nebucadneţar, împăratul Babilonului, cu toată oştirea lui, împotriva Ierusalimului; au tăbărît înaintea lui, şi au ridicat şanţuri de apărare dejur împrejurul lui.

5 S o the city was besieged until the eleventh year of King Zedekiah.

Cetatea a stat împresurată pînă în anul al unsprezecelea al împăratului Zedechia.

6 A nd in the fourth month, on the ninth day of the month, the famine was so severe in the city that there was no bread for the people of the land.

În ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete în cetate, aşa că poporul ţării nu mai avea pîne de loc.

7 T hen the city was broken through, so that all the men of war might flee, and they went forth out of the city by night by way of the gate between the two walls by the king’s garden, though the Chaldeans were round about the city. And they by way of the Arabah (the Jordan Valley).

Atunci s'a făcut o spărtură în cetate; şi toţi oamenii de război au fugit, şi au ieşit din cetate noaptea, pe drumul porţii dintre cele două ziduri de lîngă grădina împăratului, pe cînd înconjurau Haldeii cetatea. Fugarii au apucat pe drumul cîmpiei.

8 B ut the army of the Chaldeans pursued the king and overtook Zedekiah in the plains of Jericho; and all his army was scattered from him.

Dar oastea Haldeilor a urmărit pe împărat, şi au ajuns pe Zedechia în cîmpiile Ierihonului, dupăce toată oştirea lui se risipise dela el.

9 T hen they seized the king and brought him up to the king of Babylon at Riblah in the land of Hamath, where he pronounced sentence upon him.

Au pus mîna pe împărat, şi l-au dus la împăratul Babilonului la Ribla, în ţara Hamatului; şi el a rostit o hotărîre împotriva lui.

10 A nd the king of Babylon slew the sons of Zedekiah before his eyes; he slew also all the princes of Judah at Riblah.

Împăratul Babilonul a pus să junghie pe fiii lui Zedechia în faţa lui; a pus să taie la Ribla şi pe toate căpeteniile lui Iuda.

11 T hen he put out the eyes of Zedekiah; and the king of Babylon bound him with shackles and carried him to Babylon and put him in prison till the day of his death.

Apoi a pus să scoată ochii lui Zedechia, şi a pus să -l lege cu lanţuri de aramă. Apoi împăratul Babilonului l -a dus la Babilon, şi l -a ţinut în temniţă pînă în ziua morţii lui.

12 N ow in the fifth month, on the tenth day of the month, which was the nineteenth year of Nebuchadrezzar king of Babylon, there came to Jerusalem Nebuzaradan captain of the guard, who stood and served before the king of Babylon.

În ziua a zecea a lunii a cincea, în al nouăsprezecelea an al domniei lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, -a venit la Ierusalim Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, care era în slujba împăratului Babilonului.

13 A nd he burned the house of the Lord and the king’s house and all the houses of Jerusalem; every great house he consumed with fire.

El a ars casa Domnului, casa împăratului, şi toate casele casele Ierusalimului; a dat foc tuturor caselor mai mari.

14 A nd all the army of the Chaldeans who were with the captain of the guard broke down all the walls round about Jerusalem.

Toată ostea Haldeilor, care era cu căpetenia străjerilor, a dărîmat de asemenea toate zidurile dimprejurul Ierusalimului.

15 T hen Nebuzaradan the captain of the guard carried away captive some of the poorest of the people and those who were left in the city, along with those who went out to the king of Babylon and the remnant of the multitude.

Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat prinşi de război o parte din cei mai săraci din popor, pe aceia din popor cari rămăseseră în cetate, pe ceice se supuseseră împăratului Babilonului, cealaltă rămăşiţă a mulţimii.

16 B ut Nebuzaradan the captain of the guard left some of the poorest of the land to be vinedressers and tillers of the soil.

Totuş Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a lăsat ca vieri şi ca plugari pe unii din cei mai săraci din ţară.

17 A lso the pillars of bronze that belonged to the house of the Lord, and the bronze bases or pedestals and the bronze Sea or huge laver that were in the house of the Lord, the Chaldeans broke into pieces and carried all the bronze of them to Babylon.

Haldeii au sfărîmat stîlpii de aramă cari erau în casa Domnului, temeliile, marea de aramă care era în Casa Domnului, şi toată arama lor au dus -o în Babilon.

18 T he pots also and the shovels and the snuffers and the bowls and the spoons and all the vessels of bronze used in the temple service they took away.

Au luat oalele, lopeţile, cuţitele, potirele, ceştile şi toate uneltele de aramă cu cari se făcea slujba.

19 A lso the small bowls and the firepans and the basins and the pots and the lampstands and the incense cups and the bowls for the drink offerings—whatever was of gold the captain of the guard took away as gold, and whatever was of silver as silver.

Căpetenia străjerilor a mai luat şi lighenele, tămîietoarele, potirele, cenuşarele, sfeşnicele, ceştile şi paharele, tot ce era de aur şi ce era de argint.

20 T he two pillars, one Sea or huge laver, and twelve bronze bulls or oxen under the Sea, which King Solomon had made in the house of the Lord—the bronze of all these things was beyond weighing.

Cei doi stîlpi, marea, şi cei doisprezece boi de aramă cari slujeau drept temelie, şi cari -i făcuse împăratul Solomon pentru Casa Domnului, toate aceste unelte de aramă aveau o greutate care nu se putea cîntări.

21 C oncerning the pillars, the height of the one pillar was eighteen cubits (twenty-seven feet), and an ornamental molding of twelve cubits (eighteen feet) went around its circumference; it was four fingers thick, and it was hollow.

Înălţimea unuia din stîlpi era de optsprezece coţi, şi un fir de doisprezece coţi îl cuprindea; era gol şi gros de patru degete;

22 A n upper part or capital of bronze was on top of it. The height of one capital was five cubits (seven and one-half feet), with a network and pomegranates around it, all of bronze. The second pillar also, with its pomegranates, was similar to these.

deasupra lui era un coperiş de aramă, şi înălţimea unui coperiş era de cinci coţi; împrejurul coperişului era o reţea şi rodii, toate de aramă; tot aşa era şi al doilea stîlp, şi avea şi el rodii.

23 A nd there were ninety-six pomegranates on the sides; and all the pomegranates upon the network were a hundred round about.

Erau nouăzeci şi şase de rodii de fiecare parte, şi toate rodiile dimprejurul reţelei erau în număr de o sută.

24 A nd the captain of the guard took Seraiah the chief priest and Zephaniah the second priest and the three keepers of the door.

Căpetenia străjerilor a luat pe marele preot Seraia, pe Ţefania, al doilea preot, şi pe cei trei uşieri.

25 H e took also out of the city a court officer who had been overseer of the soldiers, and seven men of them who were next to the king and saw his face, who were found in the city, and the scribe of the prince or captain of the army who mustered the people of the land, and sixty men of the people of the land who were found in the midst of the city.

Şi din cetate a luat pe un famen care avea supt poruncca lui pe oamenii de război, şapte oameni din ceice făceau parte din sfetnicii împăratului şi cari au fost găsiţi în cetate, apoi pe logofătul căpeteniei oştirii, care era însărcinat să scrie la oaste poporul din ţară, şi şasezeci de oameni din poporul ţării, cari se aflau în cetate.

26 A nd Nebuzaradan the captain of the guard took them and brought them to the king of Babylon at Riblah.

Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, i -a luat, şi i -a dus la împăratul Babilonului la Ribla.

27 A nd the king of Babylon smote them and put them to death at Riblah in the land of Hamath. Thus Judah was carried away captive out of his own land.

Împăratul Babilonului i -a lovit şi i -a omorît la Ribla în ţara Hamatului. Astfel a fost dus rob Iuda departe de ţara lui.

28 T his is the number of people whom Nebuchadrezzar carried away captive: in the seventh year, 3, 023 Jews;

Iată poporul pe care l -a dus Nebucadneţar în robie: în al şaptelea an: trei mii douăzeci şi trei de Iudei;

29 I n the eighteenth year of Nebuchadrezzar, he carried away captive from Jerusalem 832 persons;

în al optsprezecelea an al lui Nebucadneţar, a luat din Ierusalim opt sute treizeci şi doi de inşi;

30 I n the twenty-third year of Nebuchadrezzar, Nebuzaradan the captain of the guard carried away captive of the Jews 745 persons. All the persons were 4, 600.

în al douăzeci şi treilea an al lui Nebucadneţar, Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat şapte sute patruzeci şi cinci de Iudei; de toţi: patru mii şase sute de inşi.

31 A nd in the thirty-seventh year of the captivity of Jehoiachin king of Judah, in the twelfth month, on the twenty-fifth day of the month, Evil-merodach king of Babylon in the first year of his reign lifted up the head of Jehoiachin king of Judah and brought him out of prison.

În al treizeci şi şaptelea an al robiei lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăzeci şi cincea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în anul întîi al domniei lui, a înălţat capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, şi l -a scos din temniţă.

32 H e spoke kindly to him and gave him a seat above the seats of the kings who were with him in Babylon,

I -a vorbit cu bunătate, şi i -a aşezat scaunul lui de domnie mai pe sus de scaunul de domnie al împăraţilor cari erau cu el la Babilon.

33 J ehoiachin put off his prison garments, and he dined regularly at the king’s table all the days of his life.

A pus să -i schimbe hainele de temniţă, şi Ioiachin a mîncat totdeauna la masa împăratului în tot timpul vieţii sale.

34 A nd his allowance, a continual one, was given him by the king of Babylon, a portion according to his requirements until the day of his death, all the days of his life.

Împăratul Babilonului a purtat grijă necontenit de hrana lui zilnică, pînă în ziua morţii lui, în tot timpul vieţii sale