1 Z edekiah was twenty-one years old when he became king, and he ruled for eleven years in Jerusalem. His mother’s name was Hamutal, the daughter of Jeremiah of Libnah.

Zedechia avea douăzeci şi unu de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Hamutal, fiica lui Ieremia, din Libna.

2 Z edekiah did what was sinful in the eyes of the Lord, like all that Jehoiakim had done.

El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuse Ioiachim.

3 T he Lord became so angry with Jerusalem and Judah that He had them sent away from Him. And Zedekiah turned against the king of Babylon.

Şi lucrul acesta s'a întîmplat din pricina mîniei Domnului împotriva Ierusalimului şi împotriva lui Iuda, pe cari voia să -i lepede dela Faţa Lui. Şi Zedechia s'a răsculat împotriva împăratului Babilonului.

4 O n the tenth day of the tenth month in the ninth year of his rule, King Nebuchadnezzar of Babylon came with all his army to fight against Jerusalem. His soldiers gathered outside the city and built a battle-wall all around it.

În al nouălea an al domniei lui Zedechia, în ziua a zecea a lunii a zecea, a venit Nebucadneţar, împăratul Babilonului, cu toată oştirea lui, împotriva Ierusalimului; au tăbărît înaintea lui, şi au ridicat şanţuri de apărare dejur împrejurul lui.

5 S o the city was shut in by the army of the Babylonians until the eleventh year of King Zedekiah.

Cetatea a stat împresurată pînă în anul al unsprezecelea al împăratului Zedechia.

6 O n the ninth day of the fourth month, the hunger became very bad in the city. There was no food for the people of the land.

În ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete în cetate, aşa că poporul ţării nu mai avea pîne de loc.

7 T hen the city was broken into, and all the men of war ran away. They left the city at night by way of the gate between the two walls, by the king’s garden, while the Babylonians were all around the city. They went by way of the Arabah.

Atunci s'a făcut o spărtură în cetate; şi toţi oamenii de război au fugit, şi au ieşit din cetate noaptea, pe drumul porţii dintre cele două ziduri de lîngă grădina împăratului, pe cînd înconjurau Haldeii cetatea. Fugarii au apucat pe drumul cîmpiei.

8 B ut the Babylonian army went after King Zedekiah and came to him in the plains of Jericho, and all his army was divided and ran away from him.

Dar oastea Haldeilor a urmărit pe împărat, şi au ajuns pe Zedechia în cîmpiile Ierihonului, dupăce toată oştirea lui se risipise dela el.

9 T hey took the king and brought him up to the king of Babylon at Riblah in the land of Hamath. And he decided what Zedekiah’s punishment would be.

Au pus mîna pe împărat, şi l-au dus la împăratul Babilonului la Ribla, în ţara Hamatului; şi el a rostit o hotărîre împotriva lui.

10 T he king of Babylon killed the sons of Zedekiah in front of his eyes. He killed all the leaders of Judah in Riblah.

Împăratul Babilonul a pus să junghie pe fiii lui Zedechia în faţa lui; a pus să taie la Ribla şi pe toate căpeteniile lui Iuda.

11 T hen he put out Zedekiah’s eyes, put him in chains of brass, and took him to Babylon. There he was put in prison until the day of his death. The House of God Destroyed

Apoi a pus să scoată ochii lui Zedechia, şi a pus să -l lege cu lanţuri de aramă. Apoi împăratul Babilonului l -a dus la Babilon, şi l -a ţinut în temniţă pînă în ziua morţii lui.

12 O n the tenth day of the fifth month in the nineteenth year of King Nebuchadnezzar of Babylon, Nebuzaradan came to Jerusalem. Nebuzaradan was the captain of the prison soldiers and served the king of Babylon.

În ziua a zecea a lunii a cincea, în al nouăsprezecelea an al domniei lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, -a venit la Ierusalim Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, care era în slujba împăratului Babilonului.

13 A nd he burned the house of the Lord, the king’s house, and all the houses of Jerusalem. He burned down every great house.

El a ars casa Domnului, casa împăratului, şi toate casele casele Ierusalimului; a dat foc tuturor caselor mai mari.

14 T he whole Babylonian army that was with the captain of the prison soldiers broke down all the walls around Jerusalem.

Toată ostea Haldeilor, care era cu căpetenia străjerilor, a dărîmat de asemenea toate zidurile dimprejurul Ierusalimului.

15 T hen Nebuzaradan, captain of the prison soldiers, carried away to Babylon some of the poorest of the people, the rest of the people who were left in the city, those who had joined the king of Babylon, and the rest of the able workmen.

Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat prinşi de război o parte din cei mai săraci din popor, pe aceia din popor cari rămăseseră în cetate, pe ceice se supuseseră împăratului Babilonului, cealaltă rămăşiţă a mulţimii.

16 B ut Nebuzaradan left some of the poorest people of the land to take care of the vines and fields.

Totuş Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a lăsat ca vieri şi ca plugari pe unii din cei mai săraci din ţară.

17 T he Babylonians broke in pieces the brass pillars which belonged to the house of the Lord, and the stands and the brass pool which were in the Lord’s house. And they carried all the brass to Babylon.

Haldeii au sfărîmat stîlpii de aramă cari erau în casa Domnului, temeliile, marea de aramă care era în Casa Domnului, şi toată arama lor au dus -o în Babilon.

18 T hey also took away the pots, the tools, the objects for putting out the lamps, the washing pots, the dishes for special perfume, and all the brass objects used in the work of the Lord’s house.

Au luat oalele, lopeţile, cuţitele, potirele, ceştile şi toate uneltele de aramă cu cari se făcea slujba.

19 T he captain of the prison soldiers also took away the deep dishes, the fire holders, the washing pots, the other pots, the lamp-stands, the dishes for special perfume, and the dishes for drink gifts, that were made of fine gold and fine silver.

Căpetenia străjerilor a mai luat şi lighenele, tămîietoarele, potirele, cenuşarele, sfeşnicele, ceştile şi paharele, tot ce era de aur şi ce era de argint.

20 H e took the two pillars, the brass pool, the twelve brass bulls that were under the pool, and the stands, which King Solomon had made for the house of the Lord. The brass of all these objects was too heavy to weigh.

Cei doi stîlpi, marea, şi cei doisprezece boi de aramă cari slujeau drept temelie, şi cari -i făcuse împăratul Solomon pentru Casa Domnului, toate aceste unelte de aramă aveau o greutate care nu se putea cîntări.

21 E ach pillar was five times taller than a man, as long around as six long steps, as wide as four fingers, and empty inside.

Înălţimea unuia din stîlpi era de optsprezece coţi, şi un fir de doisprezece coţi îl cuprindea; era gol şi gros de patru degete;

22 I ts top part was brass and as tall as a man can raise his hand, with a network and pomegranates all around the top part, all made of brass. The second pillar with its pomegranates was the same.

deasupra lui era un coperiş de aramă, şi înălţimea unui coperiş era de cinci coţi; împrejurul coperişului era o reţea şi rodii, toate de aramă; tot aşa era şi al doilea stîlp, şi avea şi el rodii.

23 T here were ninety-six pomegranates on the sides. There were one hundred pomegranates on the network all around. The People Taken to Babylon

Erau nouăzeci şi şase de rodii de fiecare parte, şi toate rodiile dimprejurul reţelei erau în număr de o sută.

24 T hen the captain of the prison soldiers took Seraiah, the head religious leader, and Zephaniah, the second religious leader, and the three door keepers of the Lord’s house.

Căpetenia străjerilor a luat pe marele preot Seraia, pe Ţefania, al doilea preot, şi pe cei trei uşieri.

25 H e also took from the city one captain who had been over the men of war, and seven of the king’s wise men who were found in the city. He took the writer who worked for the captain of the army, who called together the people of the land. And he took sixty men of the land who were found in the city.

Şi din cetate a luat pe un famen care avea supt poruncca lui pe oamenii de război, şapte oameni din ceice făceau parte din sfetnicii împăratului şi cari au fost găsiţi în cetate, apoi pe logofătul căpeteniei oştirii, care era însărcinat să scrie la oaste poporul din ţară, şi şasezeci de oameni din poporul ţării, cari se aflau în cetate.

26 N ebuzaradan the captain of the prison soldiers took them and brought them to the king of Babylon at Riblah,

Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, i -a luat, şi i -a dus la împăratul Babilonului la Ribla.

27 a nd the king of Babylon killed them. He put them to death at Riblah in the land of Hamath. So Judah was led out of its land in chains.

Împăratul Babilonului i -a lovit şi i -a omorît la Ribla în ţara Hamatului. Astfel a fost dus rob Iuda departe de ţara lui.

28 T hese are the people whom Nebuchadnezzar carried away to Babylon: In the seventh year he took 3, 023 Jews.

Iată poporul pe care l -a dus Nebucadneţar în robie: în al şaptelea an: trei mii douăzeci şi trei de Iudei;

29 I n the eighteenth year of Nebuchadnezzar he took 832 people from Jerusalem.

în al optsprezecelea an al lui Nebucadneţar, a luat din Ierusalim opt sute treizeci şi doi de inşi;

30 I n the twenty-third year of Nebuchadnezzar, Nebuzaradan the captain of the prison soldiers took away 745 Jews. There were 4, 600 people taken away in all.

în al douăzeci şi treilea an al lui Nebucadneţar, Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat şapte sute patruzeci şi cinci de Iudei; de toţi: patru mii şase sute de inşi.

31 O n the twenty-fifth day of the twelfth month in the thirty-seventh year since King Jehoiachin of Judah was taken away to Babylon, Evilmerodach king of Babylon showed favor to Jehoiachin king of Judah. It was the first year of his rule, and he brought Jehoiachin out of prison.

În al treizeci şi şaptelea an al robiei lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăzeci şi cincea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în anul întîi al domniei lui, a înălţat capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, şi l -a scos din temniţă.

32 H e spoke to him with kindness, and gave him a seat of honor higher than the other kings who were with him in Babylon.

I -a vorbit cu bunătate, şi i -a aşezat scaunul lui de domnie mai pe sus de scaunul de domnie al împăraţilor cari erau cu el la Babilon.

33 S o Jehoiachin changed from his prison clothes, and ate with the king every day for the rest of his life.

A pus să -i schimbe hainele de temniţă, şi Ioiachin a mîncat totdeauna la masa împăratului în tot timpul vieţii sale.

34 A nd a share of money was given to him by the king of Babylon every day as long as he lived, until the day of his death.

Împăratul Babilonului a purtat grijă necontenit de hrana lui zilnică, pînă în ziua morţii lui, în tot timpul vieţii sale