1 R ehoboam went to Shechem. For all Israel had come to Shechem to make him king.

Roboam s'a dus la Sihem, căci tot Israelul venise la Sihem să -l facă împărat.

2 N ow Jeroboam the son of Nebat was still in Egypt where he had run away from King Solomon. When Jeroboam heard the news, he returned from Egypt.

Cînd a auzit lucrul acesta Ieroboam, fiul lui Nebat, era tot în Egipt, unde fugise de împăratul Solomon, şi în Egipt locuia.

3 T hey sent for him. Then Jeroboam and all the people of Israel came and said to Rehoboam,

Au trimes să -l cheme. Atunci Ieroboam, şi toată adunarea lui Israel au venit la Roboam şi i-au vorbit aşa:

4 “ Your father made our load heavy. Take away some of the hard work and heavy load your father put on us, and we will serve you.”

Tatăl tău ne -a îngreuiat jugul; acum tu uşurează această aspră robie şi jugul greu pe care l -a pus peste noi tatăl tău. Şi îţi vom sluji.``

5 R ehoboam said to them, “Leave for three days. Then return to me.” So the people left.

El le -a zis:,, Duceţi-vă, şi întoarceţi-vă la mine peste trei zile.`` Şi poporul a plecat.

6 K ing Rehoboam spoke with the leaders who had worked for his father Solomon while he was still alive. He asked them, “What answer do you think I should give to these people?”

Împăratul Roboam s'a sfătuit cu bătrînii cari fuseseră pe lîngă tatăl său Solomon, în timpul vieţii lui, şi a zis:,, Ce mă sfătuiţi să răspund poporului acestuia?``

7 T hey said to him, “Help these people today. Serve them. Answer them with good words. If you do, then they will be your servants forever.”

Şi iată ce i-au zis ei:,, Dacă vei îndatora astăzi pe poporul acesta, dacă le faci ce cer, şi dacă le vei răspunde cu vorbe binevoitoare, îţi vor sluji pe vecie.``

8 B ut Rehoboam turned away from the wise words the leaders gave him. Instead he spoke with the young men who grew up with him and stood by him.

Dar Roboam a lăsat sfatul pe care i -l dădeau bătrînii, şi s'a sfătuit cu tinerii cari crescuseră cu el şi cari erau împrejurul lui.

9 H e said to them, “What answer do you say we should give to these people who have said to me, ‘Take away some of the heavy load your father put on us’?”

El a zis:,, Ce mă sfatuiţi să răspund poporului acestuia, care-mi vorbeşte aşa:, Uşurează-ne jugul pe care l -a pus peste noi tatăl tău?``

10 T he young men who grew up with him said, “This is what you should say to these people who said to you, ‘Your father made our load heavy. Now you take some of the load from us.’ You should say to them, ‘My little finger is bigger around than my father’s body!

Şi iată ce i-au zis tinerii cari crescuseră cu el:,, Să spui aşa poporului acestuia care ţi -a vorbit astfel:, Tatăl tău ne -a îngreuiat jugul, tu uşurează-ni -l!` Să le vorbeşti aşa:, Degetul meu cel mic va fi mai gros decît coapsele tatălui meu.

11 M y father gave you a heavy load. I will add to your load. My father punished you with whips. But I will punish you with scorpions.’”

Acum, tatăl meu a pus peste voi un jug greu, dar eu vi -l voi face şi mai greu; tatăl meu v'a bătut cu bice, dar eu vă voi bate cu scorpioane.``

12 T hen Jeroboam and all the people came to Rehoboam on the third day as the king had told them, saying, “Return to me on the third day.”

Ieroboam şi tot poporul au venit la Roboam a treia zi, după cum zisese împăratul:,,Întoarceţi-vă la mine peste trei zile!``

13 A nd the king was hard in his answer to them. For he turned away from the wise words the leaders had given him.

Împăratul a răspuns aspru poporului. A lăsat sfatul pe care i -l dăduseră bătrînii,

14 H e spoke to them as he had been told by the young men. He said, “My father made your load heavy. I will add to your load. My father punished you with whips. But I will punish you with scorpions.”

şi le -a vorbit astfel, după sfatul tinerilor:,, Tatăl meu v'a îngreuiat jugul, dar eu vi -l voi face şi mai greu; tatăl meu v'a bătut cu bice, dar eu vă voi bate cu scorpioane.``

15 S o the king did not listen to the people. The Lord had let this happen, that He might keep His Word, which the Lord spoke through Ahijah the Shilonite to Jeroboam the son of Nebat.

Astfel împăratul n'a ascultat pe popor; căci lucrul acesta a fost cîrmuit de Domnul, în vederea împlinirii cuvîntului, pe care -l spusese Domnul prin Ahia din Silo lui Ieroboam, fiul lui Nebat.

16 A ll Israel saw that the king did not listen to them. So they said to the king, “What share do we have in David? We have no share in the son of Jesse! To your tents, O Israel! Now look after your own house, David!” So Israel went to their tents.

Cînd a văzut tot Israelul că împăratul nu -l ascultă, poporul a răspuns împăratului:,, Ce parte avem noi cu David? Noi n'avem moştenire cu fiul lui Isai! La corturile tale, Israele! Acum vezi-ţi de casă, Davide!`` Şi Israel s'a dus în corturile lui.

17 B ut as for the people of Israel who lived in the cities of Judah, Rehoboam ruled over them.

Copiii lui Israel cari locuiau în cetăţile lui Iuda, au fost singurii peste cari a domnit Roboam.

18 T hen King Rehoboam sent Adoram, who ruled over those who were made to work, and all Israel killed him with stones. So King Rehoboam got on his war-wagon in a hurry to go to Jerusalem.

Atunci împăratul Roboam a trimes la ei pe Adoram, care era mai mare peste biruri. Dar Adoram a fost ucis cu pietre de tot Israelul, şi a murit. Şi împăratul Roboam s'a grăbit să se suie într'un car, ca să fugă la Ierusalim.

19 S o Israel turned against the family of David to this day.

Astfel s'a deslipit Israel de casa lui David pînă în ziua de azi.

20 W hen all Israel heard that Jeroboam had returned, they sent for him to meet with the people and made him king of all Israel. Only the family of Judah followed the family of David.

Tot Israelul, auzind că Ieroboam s'a întors, au trimes să -l cheme în adunare, şi l-au făcut împărat peste tot Israelul. Seminţia lui Iuda a fost singura care a mers după casa lui David.

21 W hen Rehoboam came to Jerusalem, he gathered all the family of Judah and the family of Benjamin. He gathered together 180, 000 chosen men of war to fight against the family of Israel and return the nation to Rehoboam the son of Solomon.

Roboam ajungînd la Ierusalim, a strîns toată casa lui Iuda şi seminţia lui Beniamin, o sută optzeci de mii de oameni aleşi, buni pentru război, ca să lupte împotriva casei lui Israel şi s'o aducă înapoi subt stăpînirea lui Roboam, fiul lui Solomon.

22 B ut the Word of God came to Shemaiah the man of God, saying,

Dar cuvîntul lui Dumnezeu a vorbit astfel lui Şemaia, omul lui Dumnezeu:

23 “ Speak to Solomon’s son Rehoboam king of Judah, and to all the family of Judah and Benjamin, and to the rest of the people. Tell them,

Vorbeşte lui Roboam, fiul lui Solomon, împăratul lui Iuda, şi întregei case a lui Iuda şi a lui Beniamin, şi celuilalt popor, şi spune-le:

24 ’ This is what the Lord says. “You must not go up and fight against your brothers the sons of Israel. Every man return to his house. For I have let this thing happen.”’” So they listened to the word of the Lord, and returned, as the Lord told them. Jeroboam’s Gold Calves

Aşa vorbeşte Domnul:, Nu vă suiţi, şi nu faceţi război împotriva fraţilor voştri, copiii lui Israel! Fiecare din voi să se întoarcă acasă, căci de la Mine s'a întîmplat lucrul acesta.`` Ei au ascultat de cuvîntul Domnului, şi s'au întors acasă, după cuvîntul Domnului.

25 T hen Jeroboam built Shechem in the hill country of Ephraim, and lived there. And he went out from there and built Penuel.

Ieroboam a zidit Sihemul pe muntele lui Efraim, şi a locuit acolo; apoi a ieşit de acolo, şi a zidit Penuel.

26 J eroboam said in his heart, “Now the nation will return to the family of David.

Ieroboam a zis în inima sa:,,Împărăţia s'ar putea acum să se întoarcă la casa lui David.

27 I f these people go up to give gifts in the house of the Lord at Jerusalem, then their hearts will turn to their lord Rehoboam king of Judah. They will kill me and follow Rehoboam king of Judah.”

Dacă poporul acesta se va sui la Ierusalim să aducă jertfe în Casa Domnului, inima poporului acestuia se va întoarce la domnul său, la Roboam, împăratul lui Iuda, şi mă vor omorî şi se vor întoarce la Roboam, împăratul lui Iuda.``

28 S o the king asked the leaders what he should do. And he made two calves of gold. Then he said to the people, “It is too much for you to go up to Jerusalem. Here are your gods, O Israel, that brought you up from the land of Egypt.”

După ce s'a sfătuit, împăratul a făcut doi viţei de aur, şi a zis poporului:,, Destul v'aţi suit la Ierusalim; Israele! Iată Dumnezeul tău care te -a scos din ţara Egiptului.``

29 H e put one in Bethel, and the other in Dan.

A aşezat unul din aceşti viţei la Betel, iar pe celalt l -a pus în Dan.

30 N ow this thing became a sin. For the people went to worship in front of them, even as far as Dan.

Şi fapta aceasta a fost un prilej de păcătuire. Poporul se ducea să se închine înaintea unuia din viţei pînă la Dan.

31 J eroboam made houses on high places. He made religious leaders from among all the people, who were not of the sons of Levi. Worship of Calves at Bethel

Ieroboam a făcut o casă de înălţimi şi a pus preoţi luaţi din tot poporul, cari nu făceau parte din fiii lui Levi.

32 H e made a special supper on the fifteenth day of the eighth month, like the special supper which is in Judah. And he gave gifts on the altar. He did the same in Bethel, giving gifts to the calves he had made. And he placed in Bethel the religious leaders of the high places he had made.

A rînduit o sărbătoare în luna a opta, în ziua a cincisprezecea a lunii, ca sărbătoarea care se prăznuia în Iuda, şi a adus jertfe pe altar. Iată ce a făcut la Betel, ca să se aducă jertfe viţeilor pe cari -i făcuse el. A pus în slujbă la Betel pe preoţii înălţimilor ridicate de el.

33 T hen he went up to the altar he had made in Bethel on the fifteenth day of the eighth month, a day he chose in his own heart. He made a special supper for the people of Israel, and went up to the altar to burn special perfume.

Şi a jertfit pe altarul pe care -l făcuse la Betel, în ziua a cincisprezecea a lunii a opta, lună pe care o alesese după bunul lui plac. A hotărît -o ca sărbătoare pentru copiii lui Israel, şi s'a suit la altar să ardă tămîie.