1 T hen Solomon said, “The Lord has said that He would live in the thick cloud.

Atunci Solomon a zis:,, Domnul a zis că vrea să locuiască în întunerec!

2 I have built a great house for You. It is a place for You to live in forever.”

Şi eu am zidit o casă care-Ţi va fi locuinţa, un loc unde vei locui în veci!``

3 T hen the king turned around and prayed that good would come to all the people of Israel, while all the people of Israel stood.

Împăratul şi -a întors faţa, şi a binecuvîntat toată adunarea lui Israel. Şi toată adunarea lui Israel stătea în picioare.

4 S olomon said, “Honor and thanks be to the Lord, the God of Israel. He spoke with His mouth to my father David. And He has kept His promises with His hands, saying,

Şi el a zis:,, Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, care a vorbit cu gura Sa tatălui meu David, şi a împlinit prin puterea Sa ce spusese, cînd a zis:

5 ‘ Since the day that I brought My people from the land of Egypt, I chose no city among all the families of Israel in which to build a house for My name. I did not choose any man to be a leader over My people Israel.

Din ziua cînd am scos pe poporul Meu din ţara Egiptului, n'am ales nicio cetate dintre toate seminţiile lui Israel, ca să se zidească acolo o casă în care să locuiască Numele Meu, şi n-am ales pe niciun om, care să fie căpetenia poporului Meu Israel.

6 B ut I have chosen Jerusalem that My name might be there. And I have chosen David to rule My people Israel.’

Ci Ierusalimul l-am ales, pentruca în el să locuiască Numele Meu, şi pe David l-am ales, ca să domnească peste poporul Meu Israel!`

7 N ow it was in the heart of my father David to build a house for the name of the Lord, the God of Israel.

Tatăl meu David avea de gînd să zidească o casă Numelui Domnului, Dumnezeului lui Israel.

8 B ut the Lord said to my father David, ‘Because it was in your heart to build a house for My name, you did well that it was in your heart.

Şi Domnul a zis tatălui meu David:, Fiindcă ai avut de gînd să zideşti o casă Numelui Meu, bine ai făcut că ai avut gîndul acesta.

9 B ut you will not build the house. Your son who will be born to you will build the house for My name.’

Numai că nu tu vei zidi casa; ci fiul tău, ieşit din tine, va zidi Numelui Meu o casă.`

10 N ow the Lord has kept His promise which He made. For I have taken the place of my father David and sit on the throne of Israel, as the Lord promised. And I have built the house for the name of the Lord, the God of Israel.

Domnul a împlinit cuvîntul pe care -l spusese. Eu m'am ridicat în locul tatălui meu David, şi am şezut pe scaunul de domnie al lui Israel, cum vestise Domnul, şi am zidit o casă Numelui Domnului, Dumnezeului lui Israel.

11 T here I have put the special box with the Law of the Lord which He gave to the people of Israel.” Solomon’s Prayer

Am aşezat în ea chivotul, în care este legămîntul Domnului, legămîntul pe care l -a făcut El cu copiii lui Israel.``

12 T hen Solomon stood before the altar of the Lord, in front of all the people of Israel, and spread out his hands.

Solomon s'a aşezat înaintea altarului Domnului, în faţa întregei adunări a lui Israel, şi a întins mînile.

13 S olomon had made a special place to stand, out of brass. It was as long and as wide as three steps, and as high as a man’s chest. And he had put it in the center of the open space. He stood on it, then got down on his knees in front of all the people of Israel, and spread out his hands toward heaven.

Căci Solomon făcuse o treaptă de aramă, şi o pusese în mijlocul curţii. Ea era lungă de cinci coţi, lată de cinci coţi, şi înaltă de trei coţi; a şezut pe ea, s'a aşezat în genunchi în faţa întregei adunări a lui Israel, şi a întins mînile spre cer.

14 H e said, “O Lord, God of Israel, there is no God like You in heaven or on earth. You keep Your promises and show loving-kindness to Your servants who walk with You with all their hearts.

Şi a zis:,, Doamne, Dumnezeul lui Israel! Nu este Dumnezeu ca Tine, în ceruri şi pe pămînt: Tu ţii legămîntul şi îndurarea Ta faţă de robii Tăi, cari umblă înaintea Ta cu toată inima lor!

15 Y ou have kept Your promises to Your servant David my father. Yes, You have spoken with Your mouth, and have done all You said You would do, as it is today.

Astfel, Ţi-ai ţinut cuvîntul dat robului Tău David, tatăl meu; şi ce ai spus cu gura Ta, împlineşti astăzi prin puterea Ta.

16 S o now, O Lord, God of Israel, keep Your promise which You made to Your servant David my father, saying, ‘You will never be without a man to sit on the throne of Israel. But your sons must be careful to walk in My Law, as you have done.’

Acum, Doamne, Dumnezeul lui Israel, ţine făgăduinţa pe care ai făcut -o tatălui meu David, cînd ai zis:, Niciodată nu vei fi lipsit înaintea Mea de un urmaş care să şadă pe scaunul de domnie al lui Israel, numai fiii tăi să ia seama la calea lor şi să meargă în legea Mea, cum ai mers tu înaintea Mea.`

17 S o now, O Lord, God of Israel, let Your Word be made sure which You have spoken to Your servant David.

Împlinească-se dar, Doamne, Dumnezeul lui Israel, făgăduinţa pe care ai făcut -o robului Tău David!

18 “ But is it true that God will live with man on the earth? See, heaven and the highest heaven cannot hold You. How much less can this house hold You which I have built!

Dar ce! Să locuiască Dumnezeu cu adevărat împreună cu omul pe pămînt? Iată că cerurile, şi cerurile cerurilor nu Te pot cuprinde: cu cît mai puţin această casă, pe care am zidit -o eu!

19 B ut respect the prayer of Your servant and what he asks of You, O Lord my God. Listen to the cry and to the prayer which Your servant prays to You.

Totuş, Doamne, Dumnezeul meu, ia aminte la rugăciunea robului Tău şi la cererea lui! Ascultă strigătul şi rugăciunea pe care Ţi -o face robul Tău.

20 M ay Your eyes be open day and night toward this house, the place where You have promised to put Your name. Listen to the prayer which Your servant prays toward this place.

Ochii Tăi să fie zi şi noapte deschişi peste casa aceasta, peste locul despre care ai zis că acolo va fi Numele Tău! Ascultă rugăciunea pe care o face robul Tău în locul acesta!

21 L isten to what Your servant and Your people Israel ask for when they pray toward this place. Hear from the place where You live, from heaven. Hear and forgive.

Ascultă cererile robului Tău şi ale poporului Tău Israel, cînd se vor ruga în locul acesta! Ascultă din locul locuinţei Tale, din ceruri, ascultă şi iartă!

22 “ If a man sins against his neighbor, and has to make a promise, and he comes and makes a promise before Your altar in this house,

Dacă va păcătui cineva împotriva aproapelui său, şi se va pune peste el un jurămînt ca să -l facă să jure, şi dacă va veni să jure înaintea altarului Tău, în casa aceasta, -

23 t hen hear from heaven, and act. Judge Your servants. Punish the sinful by bringing his actions on his own head. And make it known that the one who is right and good is not guilty. Bring good to him because he is right and good.

ascultă -l din ceruri, lucrează, şi judecă pe robii Tăi: osîndeşte pe cel vinovat, şi fă ca purtarea lui să cadă asupra capului lui; fă dreptate celui nevinovat, şi răsplăteşte -i, după nevinovăţia lui!

24 “ If Your people Israel lose a battle against those who hate them, because they have sinned against You, and they return to You and tell of Your name, and pray and ask of You in this house,

Cînd poporul tău Israel va fi bătut de vrăjmaş, pentrucă a păcătuit împotriva Ta: dacă se vor întoarce la Tine şi vor da slavă Numelui Tău, dacă Îţi vor face rugăciuni şi cereri în casa aceasta, -

25 t hen listen to them from heaven and forgive the sin of Your people Israel. Bring them back to the land You have given to them and to their fathers.

ascultă -i din ceruri, iartă păcatul poporului Tău Israel, şi adu -i înapoi în ţara pe care ai dat -o lor şi părinţilor lor.

26 “ When the heavens are shut up and give no rain because the people have sinned against You, and they pray toward this place and tell of Your name, and turn from their sin when You bring trouble to them,

Cînd cerul va fi închis, şi nu va fi ploaie, din pricina păcatelor lor împotriva Ta: dacă se vor ruga în acest loc, şi vor da slavă Numelui Tău, şi dacă se vor întoarce dela păcatele lor (pentrucă -i vei fi pedepsit),

27 t hen hear in heaven and forgive the sin of Your servants and Your people Israel. Teach them the good way in which they should walk. And send rain on Your land which You have given to Your people.

ascultă -i din ceruri, iartă păcatul robilor Tăi şi al poporului Tău Israel, învaţă -i calea cea bună în care trebuie să meargă, şi trimete ploaie pe pămîntul pe care l-ai dat de moştenire poporului Tău!

28 “ If there is a time of no food in the land, and if there is a disease that kills the plants, or if there are locusts or grasshoppers, if those who hate Your people send armies to trap them in their cities, whatever trouble or sickness there is,

Cînd vor fi în ţară foametea, ciuma, rugina în grîu, şi mălura, lăcustele de un soi sau altul, cînd vrăjmaşul va împresura pe poporul Tău, în ţara lui, în cetăţile lui, cînd vor fi urgii sau boli de vreun fel:

29 h ear the prayer made by any man or by all Your people Israel. Each one will know his own trouble and his own pain. And when he spreads his hands toward this house,

dacă un om, dacă tot poporul Tău Israel va face rugăciuni şi cereri, şi fiecare îşi va cunoaşte rana şi durerea şi va întinde mînile spre casa aceasta, -

30 t hen hear from heaven where You live, and forgive. Give to each man what he should have. For You, and only You, know the hearts of men.

ascultă -l din ceruri, din locul locuinţei Tale, şi iartă -l; răsplăteşte fiecăruia după căile lui, Tu care cunoşti inima fiecăruia, -căci numai Tu cunoşti inima copiilor oamenilor, -

31 M ay they fear You and walk in Your ways as long as they live in the land You have given to our fathers.

ca să se teamă de Tine, şi să umble în căile Tale tot timpul cît vor trăi în ţara, pe care ai dat -o părinţilor noştri!

32 “ If a stranger who is not from Your people Israel comes from a far country because of Your great name, Your powerful hand, and Your strong arm, when he comes and prays toward this house,

Cînd străinul, care nu este din poporul tău Israel, va veni dintr'o ţară depărtată, din pricina Numelui Tău celui mare, din pricina mînii Tale celei tari şi din pricina braţului Tău întins, cînd va veni să se roage în casa aceasta, -

33 h ear from heaven where You live. Do all that the stranger asks of You. Then all the people of the earth may know Your name and honor You with fear, as Your people Israel do. And then they may know that this house I have built is called by Your name.

ascultă -l din ceruri, din locul locuinţei Tale, şi dă străinului aceluia tot ce-Ţi va cere, pentruca toate popoarele pămîntului să cunoască Numele Tău, să se teamă de Tine, ca poporul Tău Israel, şi să ştie că Numele Tău este chemat peste casa aceasta, pe care am zidit -o!

34 “ When Your people go out to battle against those who hate them, by whatever way You send them, and they pray to You toward this city which You have chosen and the house I have built for Your name,

Cînd va ieşi poporul Tău la luptă împotriva vrăjmaşilor lui, urmînd calea pe care îi vei porunci s'o urmeze: dacă Îţi vor face rugăciuni, cu privirile îndreptate spre cetatea aceasta pe care ai ales -o şi spre casa pe care am zidit -o în Numele Tău, -

35 t hen hear their prayer from heaven and help them.

ascultă din ceruri rugăciunile şi cererile lor, şi fă-le dreptate!

36 “ When they sin against You, (for there is no man who does not sin), and You are angry with them and give them to those who hate them, they will be carried away against their will to a land far away or near.

Cînd vor păcătui împotriva Ta, -căci nu este om care să nu păcătuiască, -şi cînd vei fi mîniat împotriva lor şi -i vei da în mîna vrăjmaşului, care -i va duce robi într'o ţară depărtată sau apropiată:

37 I f they think about it in the land where they have been taken, and are sorry for their sins and turn away from them and pray to You in the land where they have been taken, saying, ‘We have sinned. We have been bad and have done wrong.’

dacă îşi vor veni în fire în ţara unde vor fi robi, dacă se vor întoarce la Tine, şi Îţi vor face cereri în ţara robiei lor, şi vor zice:, Am păcătuit, am săvîrşit fărădelegi, am făcut rău!`

38 I f they come back to You with all their heart and soul in the land where they have been taken and pray toward their land which You gave to their fathers and toward the city You have chosen and toward the house I have built for Your name,

dacă se vor întoarce la Tine din toată inima lor şi din tot sufletul lor, în ţara robiei lor, unde au fost duşi robi, dacă-Ţi vor face rugăciuni, cu privirile întoarse spre ţara lor, pe care ai dat -o părinţilor lor, spre cetatea pe care ai ales -o şi spre casa pe care am zidit -o Numelui Tău, -

39 t hen hear from heaven where You live. Hear their prayer and what they ask for, and help them. Forgive Your people who have sinned against You.

ascultă din ceruri, din locul locuinţei Tale, rugăciunile şi cererile lor, şi fă-le dreptate: iartă poporului Tău păcatele făcute împotriva Ta!

40 “ Now, O my God, I ask You, let Your eyes be open and let Your ears listen to the prayer given in this place.

Acum, Dumnezeule, ochii Tăi să fie deschişi, şi urechile să-Ţi fie cu luare aminte la rugăciunea făcută în locul acesta!

41 N ow rise up, O Lord God. Go to Your resting place, You and the special box of Your power. O Lord God, let Your religious leaders be dressed in saving power. Let those who belong to You be filled with joy in what is good.

Acum, Doamne, Dumnezeule, scoală-Te, vino la locul Tău de odihnă, Tu şi chivotul măreţiei Tale. Preoţii Tăi, Doamne Dumnezeule, să fie îmbrăcaţi cu mîntuirea, şi prea iubiţii Tăi să se bucure de fericire!

42 O Lord God, do not turn away the face of Your chosen one. Remember Your loving-kindness to Your servant David.”

Doamne Dumnezeule, nu îndepărta pe unsul Tău, adu-Ţi aminte de bunătăţile făgăduite robului Tău David!``