1 T he time of no food was hard in the land.

Foametea bîntuia greu în ţară.

2 W hen they had eaten all the grain they had brought from Egypt, their father said to them, “Go again and buy us a little food.”

Cînd au isprăvit de mîncat grîul, pe care -l aduseseră din Egipt, Iacov a zis fiilor săi:,, Duceţi-vă iarăş, şi cumpăraţi-ne ceva merinde.``

3 B ut Judah told him, “The man said to us with sharp words, ‘You will not see my face unless your brother is with you.’

Iuda i -a răspuns:,, Omul acela ne -a spus curat:, Să nu-mi mai vedeţi faţa, dacă fratele vostru nu va fi cu voi.`

4 I f you send our brother with us, we will go to Egypt and buy you food.

Dacă vrei deci să trimeţi pe fratele nostru cu noi, ne vom pogorî, şi-ţi vom cumpăra merinde.

5 B ut if you do not send him, we will not go. For the man said, ‘You will not see my face unless your brother is with you.’”

Dar dacă nu vrei să -l trimeţi, nu ne vom pogorî, căci omul acela ne -a spus:,, Să nu-mi mai vedeţi faţa, dacă fratele vostru nu va fi cu voi!``

6 I srael said, “Why did you do me such a wrong by telling the man that you had another brother?”

Israel a zis atunci:,, Pentruce mi-aţi făcut un astfel de rău, şi aţi spus omului aceluia că mai aveţi un frate?``

7 A nd they said, “The man asked questions about us and our family. He said, ‘Is your father still alive? Do you have another brother?’ So we answered his questions. How could we know that he would say, ‘Bring your brother here’?”

Ei au răspuns:,, Omul acela ne -a întrebat despre noi şi familia noastră, şi a zis:, Mai trăieşte tatăl vostru? Mai aveţi vreun frate?` Şi noi am răspuns la întrebările acestea. Puteam noi să ştim că are să zică:, Aduceţi pe fratele vostru?``

8 J udah said to his father Israel, “Send the boy with me. And we will get up and go, so we and you and our children may live and not die.

Iuda a zis tatălui său Israel:, Trimete copilul cu mine, ca să ne sculăm şi să plecăm, şi vom trăi şi nu vom muri, noi, tu şi copiii noştri.

9 I will put myself as trust for him. You may put him in my care. If I do not return him to you and set him in front of you, then let the blame be on me forever.

Răspund eu pentru el; ai să -l ceri înapoi din mîna mea. Dacă nu -l voi aduce înapoi la tine, şi dacă nu -l voi pune înaintea ta, vinovat să fiu faţă de tine pentru totdeauna.

10 F or if we had not waited, we would have returned twice by now.”

Căci dacă n'am mai fi zăbovit, de două ori ne-am fi întors pînă acum.``

11 T hen their father Israel said to them, “If it must be so, then do this: take some of the best things of the land in your bags. Carry them to the man as a gift. Give him perfume and honey and spices and special things to eat.

Israel, tatăl lor, le -a zis:,, Fiindcă trebuie, faceţi aşa. Luaţi-vă în saci ceva din cele mai bune roade ale ţării, ca să duceţi un dar omului aceluia, şi anume: puţin leac alinător, şi puţină miere, mirodenii, smirnă, fisticuri şi migdale.

12 T ake twice as much money with you to take the place of the money that was returned in your bags. It may be that it was a mistake.

Luaţi cu voi argint îndoit, şi duceţi înapoi argintul, pe care vi -l puseseră la gura sacilor: poate că a fost o greşeală.

13 T ake your brother also. Get up, and return to the man.

Luaţi şi pe fratele vostru, sculaţi-vă şi întoarceţi-vă la omul acela.

14 M ay the All-powerful God give you such favor with the man that he may let your other brother and Benjamin return. If my children are taken from me, I am filled with sorrow.”

Dumnezeul Cel Atotputernic să vă facă să căpătaţi trecere înaintea omului aceluia, şi să lase să se întoarcă împreună cu voi pe celalt frate al vostru şi pe Beniamin! Iar eu, dacă trebuie să fiu lipsit de copiii mei, lipsit să fiu!``

15 S o the men took the gift, and twice as much money, and Benjamin. They got up and went to Egypt, and stood in front of Joseph.

Au luat darul; au luat cu ei argint îndoit, precum şi pe Beniamin; s'au sculat, s'au pogorît în Egipt, şi s'au înfăţişat înaintea lui Iosif.

16 W hen Joseph saw Benjamin with them, he said to the man who took care of his house, “Bring the men into the house. And kill an animal and make it ready. For the men will eat with me at noon.”

Cum a văzut Iosif pe Beniamin cu ei, a zis economului său:,, Bagă pe oamenii aceştia în casă, taie vite şi găteşte; căci oamenii aceştia au să mănînce cu mine la amează.``

17 S o the man did what Joseph said, and brought the men to Joseph’s house.

Omul acela a făcut ce -i poruncise Iosif, şi a dus pe oamenii aceia în casa lui Iosif.

18 T he men were afraid because they were brought to Joseph’s house. They said, “We are being brought in because of the money that was returned in our bags the first time we came. He is looking for something against us. He will come down on us and take us for servants with our donkeys.”

Ei s'au temut cînd au văzut că -i bagă în casa lui Iosif, şi au zis:,, Ne bagă înlăuntru din pricina argintului pus în sacii noştri data trecută; vor să se năpustească peste noi, ca să ne ia robi, şi să pună mîna pe măgarii noştri.``

19 S o they came near the man who took care of Joseph’s house, and spoke to him at the door of the house.

S'au apropiat de economul casei lui Iosif, şi au intrat în vorbă cu el la uşa casei;

20 T hey said, “O, my lord, we came here the first time to buy food.

şi au zis:,, Domnule, noi ne-am mai pogorît odată aici, ca să cumpărăm merinde.

21 W hen we came to the place where we stayed the night, we opened our bags. And we found that the full weight of each man’s money was at the top of the bag. So we have brought it again with us.

Apoi, cînd am ajuns la locul unde trebuia să rămînem peste noapte, ne-am deschis sacii; şi iatăcă argintul fiecăruia era la gura sacului său, argintul nostru, după greutatea lui: şi l-am adus înapoi cu noi.

22 W e have brought other money with us also to buy food. We do not know who put our money in our bags.”

Am adus şi alt argint, ca să cumpărăm merinde. Nu ştim cine a pus argintul în sacii noştri.``

23 B ut he answered, “Peace be with you. Do not be afraid. Your God and the God of your father has given you riches in your bags. I received your money.” Then he brought Simeon out to them.

Economul a răspuns:,, Fiţi pe pace! Nu vă temeţi de nimic. Dumnezeul vostru, Dumnezeul tatălui vostru, v'a pus pe ascuns o comoară în saci. Argintul vostru a trecut prin mînile mele.`` Şi le -a adus şi pe Simeon.

24 T he man brought the men into Joseph’s house and gave them water to wash their feet. And he fed their donkeys.

Omul acesta i -a băgat în casa lui Iosif; le -a dat apă de şi-au spălat picioarele; a dat şi nutreţ măgarilor lor.

25 S o they made the gift ready to give to Joseph when he came at noon. For they had heard that they were to eat there.

Ei şi-au pregătit darul pînă la venirea lui Iosif, la amează; căci aflaseră că au să mănînce la el.

26 W hen Joseph came home, they gave him the gift they had brought with them. They bowed to the ground in front of him.

Cînd a ajuns Iosif acasă, i-au dat darul, pe care i -l aduseseră, şi s'au aruncat cu faţa la pămînt înaintea lui.

27 T hen Joseph asked them about their well-being. He said, “Is your father well, the old man you spoke about? Is he still alive?”

El i -a întrebat de sănătate; şi a zis:,, Bătrînul vostru tată, de care aţi vorbit, este sănătos? Mai trăieşte?``

28 A nd they said, “Your servant, our father is well. He is still alive.” Then they bowed their heads low in honor to Joseph.

Ei au răspuns:,, Robul tău, tatăl nostru, este sănătos; trăieşte încă``. Şi s'au plecat şi s'au aruncat cu faţa la pămînt.

29 A s he looked up, he saw his brother Benjamin, his mother’s son. He said, “Is this your youngest brother whom you told me about? May God show you loving-favor, my son.”

Iosif a ridicat ochii; şi, aruncînd o privire spre frate-său Beniamin, fiul mamei sale, a zis:,, Acesta este fratele vostru cel tînăr, despre care mi-aţi vorbit?`` Şi a adăugat:,, Dumnezeu să aibă milă de tine, fiule!``

30 T hen Joseph went out in a hurry. For he had much feeling for his brother. He went in his room and cried.

Iosif a isprăvit repede, căci i se rupea inima pentru fratele său, şi simţea nevoie să plîngă; a intrat de grab într'o odaie, şi a plîns acolo.

31 T hen he washed his face and came out. Hiding his feelings, he said, “Bring the food.”

Dupăce s'a spălat pe faţă, a ieşit din odaie; şi, silindu-se să se stăpînească, a zis:,, Aduceţi de mîncare!``

32 S o they brought food to Joseph by himself, and to them by themselves, and to the Egyptians who ate with him by themselves. The Egyptians could not eat bread with the Hebrews because they thought it would be sinful.

Au adus de mîncare lui Iosif deoparte, şi fraţilor lui de o parte; Egiptenilor, cari mîncau cu el, le-au adus deasemenea mîncare de o parte; căci Egiptenii nu puteau să mănînce cu Evreii, fiindcă lucrul acesta pentru ei este o urîciune.

33 J oseph’s brothers were seated in front of him by the way they were born, from the oldest to the youngest. And the men looked at each other in wonder.

Fraţii lui Iosif s'au aşezat la masă în faţa lui: dela întîiul născut, după dreptul lui de întîi născut, şi pînă la cel mai tînăr, aşezaţi după vîrstă; şi se uitau unii la alţii cu mirare.

34 J oseph took food to them from his own table. But Benjamin’s food was five times as much as any of theirs. And they were free in eating and drinking with him.

Iosif a pus să le dea din bucatele cari erau înaintea lui; iar Beniamin a căpătat de cinci ori mai mult decît ceilalţi. Şi au băut, şi s'au veselit împreună cu el.