1 A fter this the Lord chose seventy others. He sent them out two together to every city and place where He would be going later.

După aceea Domnul a mai rînduit alţi şaptezeci de ucenici, şi i -a trimes doi cîte doi înaintea Lui, în toate cetăţile şi în toate locurile, pe unde avea să treacă El.

2 J esus said to them, “There is much grain ready to gather. But the workmen are few. Pray then to the Lord Who is the Owner of the grain-fields that He will send workmen to gather His grain.

Şi le -a zis:,, Mare este secerişul, dar puţini sînt lucrătorii! Rugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Său.

3 G o on your way. Listen! I send you out like lambs among wolves.

Duceţi-vă; iată, vă trimet ca pe nişte miei în mijlocul lupilor.

4 T ake no money. Do not take a bag or shoes. Speak to no one along the way.

Să nu luaţi cu voi nici pungă, nici traistă, nici încălţăminte, şi să nu întrebaţi pe nimeni de sănătate pe drum.

5 W hen you go into a house, say that you hope peace will come to them.

În orice casă veţi intra, să ziceţi întîi:,, Pacea să fie peste casa aceasta!``

6 I f a man who loves peace lives there, your good wishes will come to him. If your good wishes are not received, they will come back to you.

Şi dacă va fi acolo un fiu al păcii, pacea voastră va rămînea peste el; altminteri ea se va întoarce la voi.

7 S tay in the same house. Eat and drink what they give you. The workman should have his thanks. Do not move from house to house.

Să rămîneţi în casa aceea, şi să mîncaţi şi să beţi ce vi se va da; căci vrednic este lucrătorul de plata sa. Să nu umblaţi din casă în casă.

8 “ Whenever a city receives you, eat the things that are put before you there.

În oricare cetate veţi intra şi unde vă vor primi oamenii, să mîncaţi ce vi se va pune înainte;

9 H eal the sick. Say to them, ‘The holy nation of God is near.’

să vindecaţi pe bolnavii cari vor fi acolo, şi să le ziceţi:,,Împărăţia lui Dumnezeu s'a apropiat de voi.``

10 W hatever city does not receive you, go into its streets and say,

Dar în oricare cetate veţi intra, şi nu vă vor primi, să vă duceţi pe uliţele ei, şi să ziceţi:

11 ‘ Even the dust of your city that is on our feet we are cleaning off against you. But understand this, the holy nation of God has come near you!’

Scuturăm împotriva voastră, chiar şi praful din cetatea voastră, care s'a lipit de picioarele noastre; totuş să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu s'a apropiat de voi.``

12 I tell you, on the day men stand before God, it will be easier for the city of Sodom than for that city.

Eu vă spun că, în ziua judecăţii va fi mai uşor pentru Sodoma decît pentru cetatea aceea.

13 “ It is bad for you, city of Chorazin! It is bad for you, town of Bethsaida! For if the powerful works which were done in you had been done in the cities of Tyre and Sidon they would have turned from their sins long ago. They would have shown their sorrow by putting on clothes made from hair and would have sat in ashes.

Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Căci dacă ar fi fost făcute în Tir şi Sidon lucrările puternice cari au fost făcute în voi, de mult s'ar fi pocăit stînd în sac şi cenuşă.

14 I t will be better for Tyre and Sidon on the day men stand before God and be told they are guilty than for you.

De aceea, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decît pentru voi.

15 A nd you, Capernaum, are you to be lifted up into heaven? You will be taken down to hell.

Şi tu, Capernaume, vei fi înălţat oare pînă la cer? Vei fi pogorît pînă în Locuinţa morţilor.

16 W hoever listens to you, listens to Me. Whoever has nothing to do with you, has nothing to do with Me. Whoever has nothing to do with Me, has nothing to do with the One Who sent Me.” The Seventy Came Back

Cine vă ascultă pe voi, pe Mine Mă ascultă; şi cine vă nesocoteşte pe voi, pe Mine Mă nesocoteşte; iar cine Mă nesocoteşte pe Mine, nesocoteşte pe Cel ce M'a trimes pe Mine.``

17 T he seventy came back full of joy. They said, “Lord, even the demons obeyed us when we used Your name.”

Cei şaptezeci s'au întors plini de bucurie, şi au zis:,, Doamne, chiar şi dracii ne sînt supuşi în Numele Tău.``

18 J esus said to them, “I saw Satan fall from heaven like lightning.

Isus le -a zis:,, Am văzut pe Satana căzînd ca un fulger din cer.``

19 L isten! I have given you power to walk on snakes. I have given you power over small animals with a sting of poison. I have given you power over all the power of the one who works against you. Nothing will hurt you.

Iată că v'am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii, şi peste toată puterea vrăjmaşului: şi nimic nu vă va putea vătăma.

20 E ven so, you should not be happy because the demons obey you but be happy because your names are written in heaven.” The Joy of the Holy Spirit

Totuş, să nu vă bucuraţi de faptul că duhurile vă sînt supuse; ci bucuraţi-vă că numele voastre sînt scrise în ceruri.``

21 A t this time Jesus was full of the joy of the Holy Spirit. He said, “I thank You, Father, Lord of heaven and earth. You have kept these things hidden from the wise and from those who have much learning. You have shown them to little children. Yes, Father, it was what you wanted done.

În ceasul acela, Isus S'a bucurat în Duhul Sfînt, şi a zis:,, Tată, Doamne al cerului şi al pămîntului; Te laud pentrucă ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi, şi le-ai descoperit pruncilor. Da, Tată, fiindcă aşa ai găsit cu cale Tu.``

22 “ Everything has been given to Me by My Father. No one knows the Son but the Father. No one knows the Father but the Son and the Son makes the Father known to those He chooses.”

Toate lucrurile Mi-au fost date în mîni de Tatăl Meu; şi nimeni nu ştie cine este Fiul, afară de Tatăl, nici cine este Tatăl, afară de Fiul şi acela căruia vrea Fiul să i -L descopere.``

23 T hen He turned to His followers and said without anyone else hearing, “Happy are those who see what you see!

Apoi S'a întors spre ucenici, şi le -a spus de o parte:,, Ferice de ochii cari văd lucrurile, pe cari le vedeţi voi!

24 I tell you, many early preachers and kings have wanted to see the things you are seeing, but they did not see them. They have wanted to hear the things you are hearing, but they did not hear them.” Jesus Talks to the Man Who Knew the Law

Căci vă spun că mulţi prooroci şi împăraţi au voit să vadă ce vedeţi voi, şi n'au văzut, să audă ce auziţi voi, şi n'au auzit.``

25 A man stood up who knew the Law and tried to trap Jesus. He said, “Teacher, what must I do to have life that lasts forever?”

Un învăţător al Legii s'a sculat să ispitească pe Isus şi I -a zis:,,Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa vecinică?``

26 J esus said to him, “What is written in the Law? What does the Law say?”

Isus i -a zis:,, Ce este scris în Lege? Cum citeşti în ea?``

27 T he man said, “You must love the Lord your God with all your heart. You must love Him with all your soul. You must love Him with all your strength. You must love Him with all your mind. You must love your neighbor as you love yourself.”

El a răspuns:,, Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu tot cugetul tău; şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi.``

28 J esus said to him, “You have said the right thing. Do this and you will have life.”

Bine ai răspuns``, i -a zis Isus;,, fă aşa, şi vei avea viaţa vecinică.``

29 T he man tried to make himself look good. He asked Jesus, “Who is my neighbor?” The Picture-Story of the Good Samaritan

Dar el, care vroia să se îndreptăţească, a zis lui Isus:,,Şi cine este aproapele meu?``

30 J esus said, “A man was going down from Jerusalem to the city of Jericho. Robbers came out after him. They took his clothes off and beat him. Then they went away, leaving him almost dead.

Isus a luat din nou cuvîntul, şi a zis:,, Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A căzut între nişte tîlhari, cari l-au desbrăcat, l-au jăfuit de tot, l-au bătut zdravăn, au plecat, şi l-au lăsat aproape mort.

31 A religious leader was walking down that road and saw the man. But he went by on the other side.

Din întîmplare, se cobora pe acelaş drum un preot; şi, cînd a văzut pe omul acesta, a trecut înainte pe alături.

32 I n the same way, a man from the family group of Levi was walking down that road. When he saw the man who was hurt, he came near to him but kept on going on the other side of the road.

Un Levit trecea şi el prin locul acela; şi cînd l -a văzut, a trecut înainte pe alături.

33 T hen a man from the country of Samaria came by. He went up to the man. As he saw him, he had loving-pity on him.

Dar un Samaritean, care era în călătorie, a venit în locul unde era el, şi cînd l -a văzut, i s'a făcut milă de el.

34 H e got down and put oil and wine on the places where he was hurt and put cloth around them. Then the man from Samaria put this man on his own donkey. He took him to a place where people stay for the night and cared for him.

S'a apropiat de i -a legat rănile, şi a turnat peste ele untdelemn şi vin; apoi l -a pus pe dobitocul lui, l -a dus la un han, şi a îngrijit de el.

35 T he next day the man from Samaria was ready to leave. He gave the owner of that place two pieces of money to care for him. He said to him, ‘Take care of this man. If you use more than this, I will give it to you when I come again.’

A doua zi, cînd a pornit la drum, a scos doi lei, i -a dat hangiului, şi i -a zis:,, Ai grijă de el, şi orice vei mai cheltui, îţi voi da înapoi la întorcere.``

36 “ Which of these three do you think was a neighbor to the man who was beaten by the robbers?”

Care dintr'aceşti trei ţi se pare că a dat dovadă că este aproapele celui ce căzuse între tîlhari?``

37 T he man who knew the Law said, “The one who showed loving-pity on him.” Then Jesus said, “Go and do the same.” Mary and Martha Care for Jesus

Celce şi -a făcut milă cu el``, a răspuns învăţătorul Legii.,, Du-te de fă şi tu la fel``, i -a zis Isus.

38 A s they went on their way, they came to a town where a woman named Martha lived. She cared for Jesus in her home.

Pe cînd era pe drum, cu ucenicii Săi, Isus a intrat într'un sat. Şi o femeie, numită Marta, L -a primit în casa ei.

39 M artha had a sister named Mary. Mary sat at the feet of Jesus and listened to all He said.

Ea avea o soră numită Maria, care s'a aşezat jos la picioarele Domnului, şi asculta cuvintele Lui.

40 M artha was working hard getting the supper ready. She came to Jesus and said, “Do You see that my sister is not helping me? Tell her to help me.”

Marta era împărţită cu multă slujire, a venit repede la El, şi I -a zis:,, Doamne, nu-Ţi pasă că soru-mea m'a lăsat să slujesc singură? Zi -i dar să-mi ajute.``

41 J esus said to her, “Martha, Martha, you are worried and troubled about many things.

Drept răspuns, Isus i -a zis:,, Marto, Marto, pentru multe lucruri te îngrijorezi şi te frămînţi tu,

42 O nly a few things are important, even just one. Mary has chosen the good thing. It will not be taken away from her.”

dar un singur lucru trebuieşte. Maria şi -a ales partea cea bună, care nu i se va lua.``