1 N ow the sons of Reuben and the sons of Gad had very many cattle. And they saw that the land of Jazer and the land of Gilead was a good place for cattle.

Fiii lui Ruben şi fiii lui Gad aveau o mare mulţime de vite, şi au văzut că ţara lui Iaezer şi ţara Galaadului erau un loc bun pentru vite.

2 S o the sons of Gad and the sons of Reuben came and said to Moses and Eleazar the religious leader and the leaders of the people,

Atunci fiii lui Gad, şi fiii lui Ruben au venit la Moise, la preotul Eleazar şi la mai marii adunării, şi le-au zis:

3 “ Ataroth, Dibon, Jazer, Nimrah, Heshbon, Elealeh, Sebam, Nebo and Beon,

Atarot, Dibon, Iaezer, Nimra, Hesbon, Eleale, Sebam, Nebo şi Beon,

4 t he land which the Lord won in battle in front of the people of Israel, is a land for cattle and your servants have cattle.”

ţara aceasta pe care a lovit -o Domnul înaintea adunării lui Israel, este un loc bun pentru vite, şi robii tăi au vite.``

5 A nd they said, “If we have found favor in your eyes, let this land be given to your servants as our own. Do not take us to the other side of the Jordan.”

Apoi au adăugat:,, Dacă am căpătat trecere înaintea ta, să se dea ţara aceasta în stăpînirea robilor tăi, şi să nu ne treci peste Iordan.``

6 B ut Moses said to the sons of Gad and the sons of Reuben, “Should your brothers go to war while you sit here?

Moise a răspuns fiilor lui Gad şi fiilor lui Ruben:,, Fraţii voştri să meargă oare la război, şi voi să rămîneţi aici?

7 W hy do you take from the people of Israel the desire to cross over into the land the Lord has given them?

Pentru ce voiţi să muiaţi inima copiilor lui Israel şi să -i faceţi să nu treacă în ţara pe care le -o dă Domnul?

8 T his is what your fathers did when I sent them from Kadesh-barnea to see the land.

Aşa au făcut şi părinţii voştri cînd i-am trimes din Cades-Barnea să iscodească ţara.

9 T hey went up to the valley of Eshcol and saw the land. Then they took the desire away from the people of Israel so that they did not go into the land the Lord had given them.

S'au suit pînă la valea Eşcol, şi, după ce au iscodit ţara, au muiat inima copiilor lui Israel, şi i-au făcut să nu intre în ţara pe care le -o dădea Domnul.

10 S o the Lord’s anger burned on that day, and He swore, saying

Şi Domnul S'a aprins de mînie în ziua aceea, şi a jurat zicînd:

11 ‘ None of the men who came up from Egypt, twenty years old and older, will see the land I promised to Abraham, Isaac and Jacob. For they did not follow Me with all their heart.

Oamenii aceştia cari s'au suit din Egipt, de la vîrsta de douăzeci de ani în sus, nu vor vedea ţara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, căci n'au urmat în totul calea Mea,

12 O nly Caleb the son of Jephunneh the Kenizzite and Joshua the son of Nun will see it. For they have followed the Lord with all their hearts.’

afară de Caleb, fiul lui Iefune, Chenizitul, şi Iosua, fiul lui Nun, cari au urmat în totul calea Domnului.

13 S o the Lord’s anger burned against Israel. He made them travel in the desert forty years, until all the people of that day who had sinned in the eyes of the Lord were destroyed.

Domnul S'a aprins de mînie împotriva lui Israel, şi i -a făcut să rătăcească în pustie timp de patruzeci de ani, pînă la stingerea întregului leat de oameni care făcuseră rău înaintea Domnului.

14 N ow see, you have grown up in your fathers’ place, children of sinful men. You add still more to the burning anger of the Lord against Israel.

Şi iată că voi luaţi locul părinţilor voştri, ca nişte odrasle de oameni păcătoşi, ca să faceţi pe Domnul să Se aprindă şi mai tare de mînie împotriva lui Israel.

15 F or if you turn away from following Him, He will leave them in the desert again and you will destroy all these people.”

Căci, dacă vă întoarceţi de la El, El va lăsa mai departe pe Israel să rătăcească în pustie, şi veţi aduce perderea poporului acestuia întreg.``

16 T hen they came near him and said, “We will build safe places for our flocks here, and cities for our little ones.

Ei s'au apropiat de Moise, şi au zis:,, Vom face aici ocoale pentru vitele noastre şi cetăţi pentru pruncii noştri:

17 B ut we will be ready for battle and will go with the people of Israel until we have brought them to their place. Our little ones will live within the walls of the cities because of the people who live in the land.

apoi ne vom înarma în grabă şi vom merge înaintea copiiilor lui Israel, pînă îi vom duce în locul care le este rînduit; şi pruncii noştri vor locui în aceste cetăţi întărite, din pricina locuitorilor ţării acesteia.

18 W e will not return to our homes until every one of the people of Israel has received his land.

Nu ne vom întoarce în casele noastre mai înainte ca fiecare din copiii lui Israel să fi pus stăpînire pe moştenirea lui,

19 F or we will not have any land among them on the other side of the Jordan. Our land has come to us on this side of the Jordan toward the east.”

şi nu vom stăpîni nimic cu ei dincolo de Iordan, nici mai departe, pentrucă noi ne vom avea moştenirea noastră dincoace de Iordan, la răsărit.``

20 S o Moses said to them, “Do as you say. Get ready for war before the Lord.

Moise le -a zis:,, Dacă faceţi aşa, dacă vă înarmaţi ca să luptaţi înaintea Domnului,

21 A ll of you men of war cross over the Jordan before the Lord until He has driven away those who fight against Him,

dacă toţi aceia dintre voi cari se vor înarma trec Iordanul înaintea Domnului, pînă ce va izgoni pe vrăjmaşii Lui dinaintea Lui,

22 a nd has won the land in battle. Then after this you may return because you have done your duty to the Lord and to Israel. This land will be your land before the Lord.

şi dacă vă veţi întoarce înapoi numai după ce ţara va fi supusă înaintea Domnului, -atunci veţi fi fără vină înaintea Domnului şi înaintea lui Israel, şi ţinutul acesta va fi moşia voastră înaintea Domnului.

23 B ut if you do not do as you say, you have sinned against the Lord. And for sure you will be punished for your sin.

Dar dacă nu faceţi aşa, păcătuiţi împotriva Domnului, şi să ştiţi că păcatul vostru vă va ajunge.

24 B uild cities for your little ones and places for your sheep. Then do what you have promised.”

Zidiţi cetăţi pentru pruncii voştri şi ocoale pentru vitele voastre, şi faceţi ce aţi spus cu gura voastră.``

25 T he sons of Gad and the sons of Reuben said to Moses, “Your servants will do just as my lord says.

Fiii lui Gad şi fiii lui Ruben au zis lui Moise:,, Robii tăi vor face tot ce porunceşte domnul nostru.

26 O ur little ones, our wives, our flocks and all our cattle will stay there in the cities of Gilead.

Pruncii noştri, nevestele, turmele noastre şi toate vitele noastre, vor rămînea în cetăţile Galaadului;

27 B ut your servants, everyone who is ready for war, will cross over before the Lord to battle, just as my lord says.”

iar robii tăi, toţi înarmaţi pentru război, vor merge să se lupte înaintea Domnului, cum zice domnul nostru.``

28 S o Moses gave news about them to Eleazar the religious leader, Joshua the son of Nun, and to the heads of the fathers’ houses of the families of the people of Israel.

Moise a dat porunci cu privire la ei preotului Eleazar, lui Iosua, fiul lui Nun, şi capilor de familie din seminţiile copiilor lui Israel.

29 M oses said to them, “The sons of Gad and the sons of Reuben, every man ready for battle, are to cross with you over the Jordan before the Lord, and the land will be won. After this, you must give them the land of Gilead for their own.

El le -a zis:,, Dacă fiii lui Gad şi fiii lui Ruben trec cu voi Iordanul, înarmaţi cu toţii ca să lupte înaintea Domnului, după ce ţara va fi supusă înaintea voastră, să le daţi în stăpînire ţinutul Galaadului.

30 B ut if they will not cross over with you ready for battle, their land must be among you in the land of Canaan.”

Dar dacă nu vor merge înarmaţi împreună cu voi, să se aşeze în mijlocul vostru în ţara Canaanului.``

31 T he sons of Gad and the sons of Reuben answered, “We will do as the Lord has said to your servants.

Fiii lui Gad şi fiii lui Ruben au răspuns:,, Vom face tot ce a spus robilor tăi Domnul.

32 W e will cross over into the land of Canaan ready for battle before the Lord. And the land on this side of the Jordan will be ours.”

Vom trece înarmaţi înaintea Domnului în ţara Canaanului; dar noi să ne avem moştenirea noastră dincoace de Iordan.``

33 S o Moses gave the nations of Sihon king of the Amorites and Og king of Bashan to the sons of Gad and the sons of Reuben and the half-family group of Joseph’s son Manasseh. He gave them the land, with its cities and the country around them.

Moise a dat fiilor lui Gad şi fiilor lui Ruben, şi la jumătate din seminţia lui Manase, fiul lui Iosif, împărăţia lui Sihon, împăratul Amoriţilor, şi împărăţia lui Og, împăratul Basanului, ţara cu cetăţile ei, cu ţinuturile cetăţilor ţării de jur împrejur.

34 T hen the sons of Gad built Dibon, Ataroth, Aroer,

Fiii lui Gad au zidit Dibonul, Atarotul, Aroerul,

35 A trothshophan, Jazer, Jogbehah,

Atrot-Şofan, Iaezer, Iogbeha,

36 B ethnimrah and Beth-haran, cities with walls around them. And they made safe places for their sheep.

Bet-Nimra şi Bet-Haran, cetăţi întărite, şi au făcut staule pentru turme.

37 T he sons of Reuben built Heshbon, Elealeh, Kiriathaim,

Fiii lui Ruben au zidit Hesbonul, Eleale, Chiriataim,

38 N ebo and Baal-meon (their names to be changed), and Sibmah. And they gave other names to the cities they built.

Nebo şi Baal-Meon, ale căror nume au fost schimbate, şi Sibma, şi au pus alte nume cetăţilor pe cari le-au zidit.

39 T he sons of Manasseh’s son Machir went to Gilead and took it. They drove away the Amorites who were in it.

Fiii lui Machir, fiul lui Manase, au mers împotriva Galaadului, şi au pus mîna pe el; au izgonit pe Amoriţii cari erau acolo.

40 S o Moses gave Gilead to Machir the son of Manasseh, and he lived in it.

Moise a dat Galaadului lui Machir, fiul lui Manase, care s'a aşezat acolo.

41 J air the son of Manasseh went and took its towns, and called them Havvoth-jair.

Iair, fiul lui Manase, a pornit şi el, şi a luat tîrgurile, şi le -a numit tîrgurile lui Iair.

42 N obah went and took Kenath and its towns, and called it Nobah after his own name.

Nobah a pornit şi el şi a luat Chenatul împreună cu cetăţile cari ţineau de el, şi l -a numit Nobah, după numele lui.