1 T he Word of the Lord came to me saying,

Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel:

2 “ Go and speak so those in Jerusalem will hear, ‘This is what the Lord says: “I remember how you loved Me when you were young. Your love was as a bride. I remember how you followed Me in the desert, through a land that had not been planted.

Du-te, şi strigă la urechile cetăţii Ierusalimului:, Aşa vorbeşte Domnul:, Mi-aduc aminte încă de dragostea pe care o aveai cînd erai tînără, de iubirea ta, cînd erai logodită, cînd Mă urmai în pustie, într'un pămînt nesămănat.

3 I srael was holy to the Lord, the first-fruits of His gathering. All who ate of it (Israel) were guilty, and trouble came upon them,” says the Lord.’” The Sin of Israel’s Early Families

Atunci Israel era închinat Domnului, era cele dintîi roade ale lui; toţi cei ce mîncau din ele se făceau vinovaţi şi venea nenorocirea peste ei, zice Domnul.``

4 H ear the Word of the Lord, O family of Jacob, and all the families of the people of Israel.

Ascultaţi Cuvîntul Domnului, casa lui Iacov, şi voi, toate familiile casei lui Israel!

5 T he Lord says, “What wrong did your fathers find in Me, that they turned so far from Me and followed false gods?

Aşa vorbeşte Domnul:, Ce nelegiuire au găsit părinţii voştri în Mine, de s'au depărtat de Mine, şi au mers după nimicuri şi au ajuns ei înşişi de nimic?

6 T hey did not say, ‘Where is the Lord Who brought us up from the land of Egypt? Where is He Who led us through the wilderness, through a land of deserts and deep holes, through a land without water and with much trouble, through a land that no one traveled and where no man lived?’

Ei n'au întrebat:, Unde este Domnul, care ne -a scos din ţara Egiptului, care ne -a povăţuit prin pustie, printr'un pămînt uscat şi plin de gropi, printr'un pămînt unde domneşte seceta şi umbra morţii, printr'un pămînt pe unde nimeni nu trece şi unde nu locuieşte nici un om?`

7 A nd I brought you into a rich land to eat its fruit and its good things. But you came and made My land unclean. You made the land I gave you sinful and hated.

V'am adus într'o ţară ca o livadă de pomi, ca să -i mîncaţi roadele şi bunătăţile; dar voi aţi venit, Mi-aţi spurcat ţara şi Mi-aţi prefăcut moştenirea într'o urîciune.

8 T he religious leaders did not say, ‘Where is the Lord?’ And those who worked with the Law did not know Me. The rulers sinned against Me. And the men of God spoke by the false god of Baal, and went after things that did not help. The Lord Speaks against His People

Preoţii n'au întrebat:, Unde este Domnul?` Păzitorii Legii nu M'au cunoscut, păstorii sufleteşti Mi-au fost necredincioşi, proorocii au proorocit prin Baal, şi au alergat după cei ce nu sînt de niciun ajutor.`

9 “ So I will still fight with you,” says the Lord. “And I will fight your children’s children.

De aceea, Mă voi mai certa cu voi, zice Domnul, şi Mă voi certa cu copiii copiilor voştri.

10 G o over to the land of Cyprus and see. Or send men to Kedar to watch with care. And see if there has been such a thing as this!

Treceţi în ostroavele Chitim, şi priviţi! Trimeteţi la Chedar, uitaţi-vă bine, şi vedeţi dacă s'a întîmplat acolo aşa ceva:

11 H as a nation changed its gods, even when they are not gods? But My people have changed their greatness for that which does not help them.

şi -a schimbat vreodată un popor dumnezeii, măcarcă ei nu sînt dumnezei? Dar poporul Meu şi -a schimbat Slava, cu ceva care nu este de niciun ajutor!

12 B e full of wonder at this, O heavens. Shake with fear and waste away,” says the Lord.

Miraţi-vă de aşa ceva, ceruri, înfioraţi-vă de spaimă şi groază, zice Domnul.`

13 “ For My people have done two sinful things: They have turned away from Me, the well of living waters. And they have cut out of the rock wells for water for themselves. They are broken wells that cannot hold water. What Happens When Israel Is Not Faithful

Căci poporul Meu a săvîrşit un îndoit păcat: M'au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, şi şi-au săpat puţuri, puţuri crăpate, cari nu ţin apă.`

14 “ Is Israel a servant? Is he born as a servant? Why can he be taken away?

Este Israel un rob cumpărat, sau fiu de rob născut în casă?`, Atunci pentru ce a ajuns de pradă?`

15 T he young lions have made noise against him. They have made a loud noise. And they have made his land a waste. His cities have been destroyed, and have no people.

Nişte pui de lei mugesc şi strigă împotriva lui, şi -i pustiesc ţara; cetăţile îi sînt arse şi fără locuitori.

16 T he men of Memphis and Tahpanhes have broken the crown of your head.

Chiar şi cei din Nof şi Tahpanes îţi vor zdrobi creştetul capului.

17 H ave you not brought this upon yourself, by turning away from the Lord your God, when He led you in the way?

Nu ţi-ai făcut tu singur lucrul acesta pentru că ai părăsit pe Domnul, Dumnezeul tău, cînd te îndrepta pe calea cea bună?

18 N ow why are you going to Egypt to drink water from the Nile? Or why are you going to Assyria to drink water from the Euphrates?

Şi acum, ce cauţi să te duci în Egipt, să bei apa Nilului? Ce cauţi să te duci în Asiria, să bei apa rîului?

19 Y our own sin will punish you. Your turning away from the Lord will punish you. So know and see that it is sinful and bitter for you to leave the Lord your God. You have no fear of Me,” says the Lord God of All. Israel Turns Its Back on God

Tu singur te pedepseşti cu răutatea ta şi tu singur te loveşti cu necredincioşia ta, şi vei şti şi vei vedea ce rău şi amar este să părăseşti pe Domnul, Dumnezeu tău, şi să n'ai nici o frică de Mine, zice Domnul, Dumnezeul oştirilor.`

20 “ Long ago I broke the load from your neck and tore off your chains. But you said, ‘I will not serve!’ For on every high hill and under every green tree you have lain down as a woman who sells the use of her body.

De mult ţi-ai sfărîmat jugul, ţi-ai rupt legăturile, şi ai zis:, Nu mai vreau să slujesc ca un rob!` Căci pe orice deal înalt şi supt orice copac verde, te-ai întins ca o curvă.

21 Y et I planted you as a vine of much worth, in every way a true seed. How then have you turned away from Me and become a wild vine?

Te sădisem ca o vie minunată şi de cel mai bun soi: cum te-ai schimbat şi te-ai prefăcut într'o coardă de viţă sălbatică?

22 E ven when you wash yourself with much strong soap, the mark of your sin is still before Me,” says the Lord God.

Chiar dacă te-ai spăla cu silitră, chiar dacă ai da cu multă sodă, nelegiuirea ta tot ar rămînea scrisă înaintea Mea, zice Domnul, Dumnezeu.`

23 “ How can you say, ‘I am clean. I have not gone after the false gods of Baal’? Look at what you did in the valley! Know what you have done! You are like a wild young camel wanting to mate.

Cum poţi să zici:, Nu m'am spurcat, şi nu m'am dus după Baali?` Priveşte-ţi urma paşilor în vale, şi vezi ce ai făcut, dromaderă iute la mers şi care baţi drumurile şi le încrucişezi!

24 Y ou are a wild donkey used to the desert, that smells the wind in her desire. In the time of her mating who can turn her away? All who look for her will not become tired. In her month of mating they will find her.

Măgăriţă sălbatică, deprinsă cu pustia, care gîfăie în aprinderea patimei ei, cine o va împiedeca să-şi facă pofta? Toţi cei ce o caută n'au nevoie să se ostenească: o găsesc în luna ei.

25 D o not run until your shoes wear out or until your mouth is dry. But you said, ‘It is of no use, for I love strange gods, and I will go after them.’ Israel Should Be Punished

Nu te lăsa cu picioarele goale, nu-ţi usca gîtlejul de sete! Dar tu zici:, Degeaba, nu! Căci iubesc dumnezeii străini, şi vreau să merg după ei.`

26 “ As a robber is put to shame when he is caught, so the family of Israel is put to shame: they, their kings, their rulers, their religious leaders, and their men of God.

Cum rămîne uluit un hoţ cînd este prins, aşa de uluiţi vor rămînea cei din casa lui Israel, ei, împăraţii lor, căpeteniile lor, preoţii lor şi proorocii lor.

27 T hey say to a tree, ‘You are my father,’ and to a stone, ‘You gave me birth.’ For they have turned their back to Me, and not their face. But in the time of their trouble they will say, ‘Rise up and save us.’

Ei zic lemnului:, Tu eşti tatăl meu!` Şi pietrei:, Tu mi-ai dat viaţa!` Căci ei Îmi întorc spatele şi nu se uită la Mine. Dar cînd sînt în nenorocire, zic:, Scoală-Te şi scapă-ne!`

28 B ut where are your gods that you made for yourself? Let them come if they can save you when you are in trouble. For you have as many gods as cities, O Judah.

Unde sînt dumnezeii tăi, pe cari ţi i-ai făcut? Să se scoale ei, dacă pot să te scape în vremea nenorocirii! Căci cîte cetăţi ai, atîţia dumnezei ai, Iuda!`

29 “ Why do you complain against Me? You have all sinned against Me,” says the Lord.

Pentruce vă certaţi cu Mine? Toţi Mi-aţi fost necredincioşi, zice Domnul.` -

30 “ I have punished your children for nothing, for they would not learn from it. Your sword has destroyed your men of God like a destroying lion.

Degeaba v'am lovit copiii; n'au luat seama la certare; sabia voastră a mîncat pe proorocii voştri, ca un leu nimicitor.

31 O people of this day, listen to the Word of the Lord. Have I been a desert to Israel, or a land of much darkness? Why do My people say, ‘We are free to go, and we will come to You no more’?

O, neam rău de oameni, uitaţi-vă bine la Cuvîntul Domnului, care zice:, Am fost Eu o pustie pentru Israel, sau o ţară plină de întunerec besnă? Pentruce zice atunci poporul Meu:, Sîntem slobozi, nu voim să ne întoarcem la Tine?`

32 C an a young woman forget the beautiful objects she wears? Can a bride forget her clothing? Yet My people have forgotten Me too many days to number.

Îşi uită fata podoabele, sau mireasa brîul? Dar poporul Meu M'a uitat de zile fără număr.

33 H ow you dress yourself and go after lovers! You have taught your ways even to the sinful women.

Ce bine ştii să-ţi întocmeşti căile cînd este vorba să cauţi ce iubeşti! Chiar şi la nelegiuire te deprinzi.

34 O n your clothing is found the blood of the poor who could not be blamed. You did not find them breaking in. But even with all these things,

Pînă şi pe poalele hainei tale se află sîngele sărmanilor nevinovaţi, pe cari nu i-ai prins făcînd nicio spargere.

35 y ou say, ‘I am not guilty. For sure He has turned His anger away from me.’ See, I will punish you because you say, ‘I have not sinned.’

Şi cu toate acestea, tu zici:, Da, sînt nevinovat! Să se întoarcă acum mînia Lui dela mine!` Iată, Mă voi certa cu tine, pentrucă zici:, N'am păcătuit!`

36 W hy do you go around so much changing your way? You will be put to shame by Egypt as you were put to shame by Assyria.

Pentruce atîta grabă ca să-ţi schimbi drumul? Din Egipt îţi va veni ruşinea, cum ţi -a venit şi din Asiria!

37 F rom Egypt also you will go out with your hands on your head. For the Lord has turned against those in whom you trust, and as you are with them, it will not go well for you.”

Tot deacolo vei ieşi, cu mîinile pe cap; căci Domnul leapădă pe aceia în cari te încrezi, şi nu vei izbuti cu ei.``