1 A poor man who walks with honor is better than a fool who is sinful in his speaking.
Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -
2 I t is not good for a person to be without much learning, and he who hurries with his feet rushes into sin.
Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -
3 T he foolish acts of man make his way bad, and his heart is angry toward the Lord.
Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -
4 R iches add many friends, but a poor man is separated from his friend.
Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -
5 A man who tells lies about someone will be punished. He who tells lies will not get away.
Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -
6 M any will ask for the favor of a man who gives much, and every man is a friend to him who gives gifts.
Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -
7 A ll the brothers of a poor man hate him. How much more do his friends go far from him! He runs to them with words, but they are gone.
Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -
8 H e who gets wisdom loves his own soul. He who keeps understanding will find good.
Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -
9 A man who tells lies about someone will be punished. He who tells lies will be lost.
Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -
10 I t is not right for a fool to live in great comfort, and for sure, for a servant to rule over rulers.
Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -
11 A man’s understanding makes him slow to anger. It is to his honor to forgive and forget a wrong done to him.
Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -
12 T he king’s anger is like the noise of a lion, but his favor is like morning water upon the grass.
Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -
13 A foolish son destroys his father. The arguing of a wife is like water falling drop by drop all the time.
Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -
14 H ouse and riches are handed down from fathers, but an understanding wife is from the Lord.
Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -
15 B eing lazy makes one go into a deep sleep, and a lazy man will suffer from being hungry.
Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -
16 H e who keeps God’s Word keeps his soul, but he who is not careful of his ways will die.
Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -
17 H e who shows kindness to a poor man gives to the Lord and He will pay him in return for his good act.
Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -
18 P unish your son if he needs it while there is hope, and do not worry about his crying.
Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -
19 A n angry man will suffer punishment. For if you save him from his trouble, you will only have to do it again.
Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -
20 L isten to words about what you should do, and take your punishment if you need it, so that you may be wise the rest of your days.
Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -
21 T here are many plans in a man’s heart, but it is the Lord’s plan that will stand.
Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -
22 W hat is desired in a man is his kindness, and it is better to be a poor man than a liar.
Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -
23 T he fear of the Lord leads to life, and he who has it will sleep well, and will not be touched by sin.
Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -
24 T he lazy man buries his hand in the dish, and will not even bring it to his mouth again.
Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -
25 H it a man who laughs at the truth, and the foolish may become wise. But speak strong words to one who has understanding, and he will get more learning.
Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -
26 H e who hurts his father and puts his mother out of the house is a son who causes much shame.
Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -
27 M y son, stop listening to teaching that will cause you to turn away from the words of much learning.
Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -
28 A man without worth who tells all he knows laughs at what is right and fair, and the mouth of the sinful spreads wrong-doing.
Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -
29 W ays of punishing are made ready for those who laugh at the truth, and beatings are for the back of fools.
Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.