1 M EJOR es el pobre que camina en su sencillez, Que el de perversos labios y fatuo.

Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

2 E l alma sin ciencia no es buena; Y el presuroso de pies peca.

Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

3 L a insensatez del hombre tuerce su camino; Y contra Jehová se aira su corazón.

Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

4 L as riquezas allegan muchos amigos: Mas el pobre, de su amigo es apartado.

Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

5 E l testigo falso no quedará sin castigo; Y el que habla mentiras no escapará.

Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

6 M uchos rogarán al príncipe: Mas cada uno es amigo del hombre que da.

Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

7 T odos los hermanos del pobre le aborrecen: ­Cuánto más sus amigos se alejarán de él! Buscará la palabra y no la hallará.

Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

8 E l que posee entendimiento, ama su alma: El que guarda la inteligencia, hallará el bien.

Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

9 E l testigo falso no quedará sin castigo; Y el que habla mentiras, perecerá.

Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

10 N o conviene al necio el deleite: ­Cuánto menos al siervo ser señor de los príncipes!

Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

11 L a cordura del hombre detiene su furor; Y su honra es disimular la ofensa.

Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

12 C omo el bramido del cachorro de león es la ira del rey; Y su favor como el rocío sobre la hierba.

Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

13 D olor es para su padre el hijo necio; Y gotera continua las contiendas de la mujer.

Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -

14 L a casa y las riquezas herencia son de los padres: Mas de Jehová la mujer prudente.

Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

15 L a pereza hace caer en sueño; Y el alma negligente hambreará.

Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

16 E l que guarda el mandamiento, guarda su alma: Mas el que menospreciare sus caminos, morirá.

Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

17 A Jehová empresta el que da al pobre, Y él le dará su paga.

Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

18 C astiga á tu hijo en tanto que hay esperanza; Mas no se excite tu alma para destruirlo.

Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

19 E l de grande ira llevará la pena: Y si usa de violencias, añadirá nuevos males.

Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

20 E scucha el consejo, y recibe la corrección, Para que seas sabio en tu vejez.

Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

21 M uchos pensamientos hay en el corazón del hombre; Mas el consejo de Jehová permanecerá.

Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

22 C ontentamiento es á los hombres hacer misericordia: Pero mejor es el pobre que el mentiroso.

Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

23 E l temor de Jehová es para vida; Y con él vivirá el hombre, lleno de reposo; No será visitado de mal.

Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

24 E l perezoso esconde su mano en el seno: Aun á su boca no la llevará.

Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

25 H iere al escarnecedor, y el simple se hará avisado; Y corrigiendo al entendido, entenderá ciencia.

Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

26 E l que roba á su padre y ahuyenta á su madre, Hijo es avergonzador y deshonrador.

Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

27 C esa, hijo mío, de oir la enseñanza Que induce á divagar de las razones de sabiduría.

Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

28 E l testigo perverso se burlará del juicio; Y la boca de los impíos encubrirá la iniquidad.

Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

29 A parejados están juicios para los escarnecedores, Y azotes para los cuerpos de los insensatos.

Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.