1 C IERTAMENTE la plata tiene sus veneros, Y el oro lugar donde se forma.

Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.

2 E l hierro se saca del polvo, Y de la piedra es fundido el metal.

Ferul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.

3 A las tinieblas puso término, Y examina todo á la perfección, Las piedras que hay en la oscuridad y en la sombra de muerte.

Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.

4 B rota el torrente de junto al morador, Aguas que el pie había olvidado: Sécanse luego, vanse del hombre.

Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.

5 D e la tierra nace el pan, Y debajo de ella estará como convertida en fuego.

Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,

6 L ugar hay cuyas piedras son zafiro, Y sus polvos de oro.

pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.

7 S enda que nunca la conoció ave, Ni ojo de buitre la vió:

Pasărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,

8 N unca la pisaron animales fieros, Ni león pasó por ella.

cele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.

9 E n el pedernal puso su mano, Y trastornó los montes de raíz.

Omul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.

10 D e los peñascos cortó ríos, Y sus ojos vieron todo lo preciado.

Sapă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.

11 D etuvo los ríos en su nacimiento, E hizo salir á luz lo escondido.

Opreşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.

12 E mpero ¿dónde se hallará la sabiduría? ¿Y dónde está el lugar de la prudencia?

Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?

13 N o conoce su valor el hombre, Ni se halla en la tierra de los vivientes.

Omul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.

14 E l abismo dice: No está en mí: Y la mar dijo: Ni conmigo.

Adîncul zice:, Nu este în mine`, şi marea zice:, Nu este la mine.`;

15 N o se dará por oro, Ni su precio será á peso de plata.

Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;

16 N o puede ser apreciada con oro de Ophir, Ni con onique precioso, ni con zafiro.

nu se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.

17 E l oro no se le igualará, ni el diamante; Ni se trocará por vaso de oro fino.

Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.

18 D e coral ni de perlas no se hará mención: La sabiduría es mejor que piedras preciosas.

Mărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.

19 N o se igualará con ella esmeralda de Ethiopía; No se podrá apreciar con oro fino.

Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.

20 ¿ De dónde pues vendrá la sabiduría? ¿Y dónde está el lugar de la inteligencia?

De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?

21 P orque encubierta está á los ojos de todo viviente, y á toda ave del cielo es oculta.

Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.

22 E l infierno y la muerte dijeron: Su fama hemos oído con nuestros oídos.

Adîncul şi moartea zic:, Noi am auzit vorbindu-se de ea.`

23 D ios entiende el camino de ella, Y él conoce su lugar.

Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.

24 P orque él mira hasta los fines de la tierra, Y ve debajo de todo el cielo.

Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.

25 A l dar peso al viento, Y poner las aguas por medida;

Cînd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,

26 C uando él hizo ley á la lluvia, Y camino al relámpago de los truenos:

cînd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,

27 E ntonces la veía él, y la manifestaba: Preparóla y descubrióla también.

atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.

28 Y dijo al hombre: He aquí que el temor del Señor es la sabiduría, Y el apartarse del mal la inteligencia.

Apoi a zis omului:, Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`