1 M asquil de Asaph. ESCUCHA, pueblo mío, mi ley: Inclinad vuestro oído á las palabras de mi boca.

(O cîntare a lui Asaf.) Ascultă, poporul meu, învăţăturile mele! Luaţi aminte la cuvintele gurii mele!

2 A briré mi boca en parábola; Hablaré cosas reservadas de antiguo:

Îmi deschid gura şi vorbesc în pilde, vestesc înţelepciunea vremurilor străvechi.

3 L as cuales hemos oído y entendido; Que nuestros padres nos las contaron.

Ce am auzit, ce ştim, ce ne-au povestit părinţii noştri,

4 N o las encubriremos á sus hijos, Contando á la generación venidera las alabanzas de Jehová, Y su fortaleza, y sus maravillas que hizo.

nu vom ascunde de copiii lor; ci vom vesti neamului de oameni care va veni laudele Domnului, puterea Lui, şi minunile pe cari le -a făcut.

5 E l estableció testimonio en Jacob, Y pusó ley en Israel; La cual mandó á nuestros padres Que la notificasen á sus hijos;

El a pus o mărturie în Iacov, a dat o lege în Israel, şi a poruncit părinţilor noştri să-şi înveţe în ea copiii,

6 P ara que lo sepa la generación venidera, y los hijos que nacerán; Y los que se levantarán, lo cuenten á sus hijos;

ca să fie cunoscută de cei ce vor veni după ei, de copiii cari se vor naşte, şi cari, cînd se vor face mari, să vorbească despre ea copiilor lor;

7 A fin de que pongan en Dios su confianza, Y no se olviden de las obras de Dios, Y guarden sus mandamientos:

pentruca aceştia să-şi pună încrederea în Dumnezeu, să nu uite lucrările lui Dumnezeu, şi să păzească poruncile Lui.

8 Y no sean como sus padres, Generación contumaz y rebelde; Generación que no apercibió su corazón, Ni fué fiel para con Dios su espíritu.

Să nu fie, ca părinţii lor, un neam neascultător şi răzvrătit, un neam, care n'avea o inimă tare, şi al cărui duh nu era credincios lui Dumnezeu!

9 L os hijos de Ephraim armados, flecheros, Volvieron las espaldas el día de la batalla.

Fiii lui Efraim, înarmaţi şi trăgînd cu arcul, au dat dosul în ziua luptei,

10 N o guardaron el pacto de Dios, Ni quisieron andar en su ley:

pentrucă n'au ţinut legămîntul lui Dumnezeu, şi n'au voit să umble întocmai după Legea Lui.

11 A ntes se olvidaron de sus obras, Y de sus maravillas que les había mostrado.

Au dat uitării lucrările Lui, minunile Lui, pe cari li le arătase.

12 D elante de sus padres hizo maravillas En la tierra de Egipto, en el campo de Zoán.

Înaintea părinţilor lor, El făcuse minuni în ţara Egiptului, în cîmpia Ţoan.

13 R ompió la mar, é hízolos pasar; E hizo estar las aguas como en un montón.

A despărţit marea, şi le -a deschis un drum prin ea, ridicînd apele ca un zid.

14 Y llevólos de día con nube, Y toda la noche con resplandor de fuego.

I -a călăuzit ziua cu un nor, şi toată noaptea cu lumina unui foc strălucitor.

15 H endió las peñas en el desierto: Y dióles á beber como de grandes abismos;

A despicat stînci în pustie, şi le -a dat să bea ca din nişte valuri cu ape multe.

16 P ues sacó de la peña corrientes, E hizo descender aguas como ríos.

A făcut să ţîşnească izvoare din stînci, şi să curgă ape ca nişte rîuri.

17 E mpero aun tornaron á pecar contra él, Enojando en la soledad al Altísimo.

Dar ei tot n'au încetat să păcătuiască împotriva Lui, n'au încetat să se răzvrătească împotriva Celui Prea Înalt în pustie.

18 P ues tentaron á Dios en su corazón, Pidiendo comida á su gusto.

Au ispitit pe Dumnezeu în inima lor, cerînd mîncare după poftele lor.

19 Y hablaron contra Dios, Diciendo: ¿Podrá poner mesa en el desierto?

Au vorbit împotriva lui Dumnezeu, şi au zis:,, Oare va putea Dumnezeu să pună o masă în pustie?

20 H e aquí ha herido la peña, y corrieron aguas, Y arroyos salieron ondeando: ¿Podrá también dar pan? ¿Aparejará carne á su pueblo?

Iată că El a lovit stînca, de au curs ape, şi s'au vărsat şiroaie. Dar va putea El să dea şi pîne, sau să facă rost de carne poporului Său?``

21 P or tanto oyó Jehová, é indignóse: Y encendióse el fuego contra Jacob, Y el furor subió también contra Israel;

Domnul a auzit, şi S'a mîniat. Un foc s'a aprins împotriva lui Iacov, şi s'a stîrnit împotriva lui Israel mînia Lui,

22 P or cuanto no habían creído á Dios, Ni habían confiado en su salud:

pentrucă n'au crezut în Dumnezeu, pentrucă n'au avut încredere în ajutorul Lui.

23 A pesar de que mandó á las nubes de arriba, Y abrió las puertas de los cielos,

El a poruncit norilor de sus, şi a deschis porţile cerurilor:

24 E hizo llover sobre ellos maná para comer, Y dióles trigo de los cielos.

a plouat peste ei mană de mîncare, şi le -a dat grîu din cer.

25 P an de nobles comió el hombre: Envióles comida á hartura.

Au mîncat cu toţii pînea celor mari, şi le -a trimes mîncare să se sature.

26 M ovió el solano en el cielo, Y trajo con su fortaleza el austro.

A pus să sufle în ceruri vîntul de răsărit, şi a adus, prin puterea Lui, vîntul de miazăzi.

27 E hizo llover sobre ellos carne como polvo, Y aves de alas como arena de la mar.

A plouat peste ei carne ca pulberea, şi păsări înaripate, cît nisipul mării;

28 E hízolas caer en medio de su campo, Alrededor de sus tiendas.

le -a făcut să cadă în mijlocul taberii lor, dejur împrejurul locuinţelor lor.

29 Y comieron, y hartáronse mucho: Cumplióles pues su deseo.

Ei au mîncat şi s'au săturat din destul: Dumnezeu le -a dat ce doriseră.

30 N o habían quitado de sí su deseo, Aun estaba su vianda en su boca,

Dar n'apucaseră să-şi stîmpere bine pofta, mîncarea le era încă în gură,

31 C uando vino sobre ellos el furor de Dios, Y mató los más robustos de ellos, Y derribo los escogidos de Israel.

cînd s'a stîrnit mînia lui Dumnezeu împotriva lor, a lovit de moarte pe cei mai tari din ei, şi a doborît pe tinerii lui Israel.

32 C on todo esto pecaron aún, Y no dieron crédito á sus maravillas.

Cu toate acestea, ei n'au încetat să păcătuiască, şi n'au crezut în minunile Lui.

33 C onsumió por tanto en nada sus días, Y sus años en la tribulación.

De aceea, El le -a curmat zilele ca o suflare, le -a curmat anii printr'un sfîrşit năpraznic.

34 S i los mataba, entonces buscaban á Dios; Entonces se volvían solícitos en busca suya.

Cînd îi lovea de moarte, ei Îl căutau, se întorceau şi se îndreptau spre Dumnezeu;

35 Y acordábanse que Dios era su refugio. Y el Dios Alto su redentor.

îşi aduceau aminte că Dumnezeu este Stînca lor, şi că Dumnezeul Autoputernic este Izbăvitorul lor.

36 M as le lisonjeaban con su boca, Y con su lengua le mentían:

Dar Îl înşelau cu gura, şi -L minţeau cu limba.

37 P ues sus corazones no eran rectos con él, Ni estuvieron firmes en su pacto.

Inima nu le era tare faţă de El, şi nu erau credincioşi legămîntului Său.

38 E mpero él misericordioso, perdonaba la maldad, y no los destruía: Y abundó para apartar su ira, Y no despertó todo su enojo.

Totuş, în îndurarea Lui, El iartă nelegiuirea şi nu nimiceşte; Îşi opreşte de multe ori mînia şi nu dă drumul întregei Lui urgii.

39 Y acordóse que eran carne; Soplo que va y no vuelve.

El Şi -a adus deci aminte că ei nu erau decît carne, o suflare care trece şi nu se mai întoarce.

40 C uántas veces lo ensañaron en el desierto, Lo enojaron en la soledad!

Decîteori s'au răzvrătit ei împotriva Lui în pustie! Decîteori L-au mîniat ei în pustietate!

41 Y volvían, y tentaban á Dios, Y ponían límite al Santo de Israel.

Da, n'au încetat să ispitească pe Dumnezeu, şi să întărîte pe Sfîntul lui Israel.

42 N o se acordaron de su mano, Del día que los redimió de angustia;

Nu şi-au mai adus aminte de puterea Lui, de ziua, cînd i -a izbăvit de vrăjmaş,

43 C uando puso en Egipto sus señales, Y sus maravillas en el campo de Zoán;

de minunile, pe cari le -a făcut în Egipt, şi de semnele Lui minunate din cîmpia Ţoan.

44 Y volvió sus ríos en sangre, Y sus corrientes, porque no bebiesen.

Cum le -a prefăcut rîurile în sînge, şi n'au putut să bea din apele lor.

45 E nvió entre ellos una mistura de moscas que los comían, Y ranas que los destruyeron.

Cum a trimes împotriva lor nişte muşte otrăvitoare, cari i-au mîncat, şi broaşte, cari i-au nimicit.

46 D ió también al pulgón sus frutos, Y sus trabajos á la langosta.

Cum le -a dat holdele pradă omizilor, rodul muncii lor pradă lăcustelor.

47 S us viñas destruyó con granizo, Y sus higuerales con piedra;

Cum le -a prăpădit viile, bătîndu-le cu piatră, şi smochinii din Egipt cu grindină.

48 Y entregó al pedrisco sus bestias, Y al fuego sus ganados.

Cum le -a lăsat vitele pradă grindinei, şi turmele pradă focului cerului.

49 E nvió sobre ellos el furor de su saña, Ira y enojo y angustia, Con misión de malos ángeles.

El Şi -a aruncat împotriva lor mînia Lui aprinsă, urgia, iuţimea şi necazul: o droaie de îngeri aducători de nenorociri.

50 D ispuso el camino á su furor; No eximió la vida de ellos de la muerte, Sino que entregó su vida á la mortandad.

Cum Şi -a dat drum slobod mîniei, nu le -a scăpat sufletul dela moarte, şi le -a dat viaţa pradă molimei;

51 E hirió á todo primogénito en Egipto, Las primicias de las fuerzas en las tiendas de Châm.

cum a lovit pe toţi întîii născuţi din Egipt, pîrga puterii în corturile lui Ham.

52 E mpero hizo salir á su pueblo como ovejas, Y llevólos por el desierto, como un rebaño.

Cum a pornit pe poporul Său ca pe nişte oi, şi i -a povăţuit ca pe o turmă în pustie.

53 Y guiólos con seguridad, que no tuvieron miedo; Y la mar cubrió á sus enemigos.

Cum i -a dus fără nici o grijă, ca să nu le fie frică, iar marea a acoperit pe vrăjmaşii lor.

54 M etiólos después en los términos de su santuario, En este monte que ganó su mano derecha.

Cum i -a adus spre hotarul Lui cel sfînt, spre muntele acesta, pe care dreapta Lui l -a cîştigat.

55 Y echó las gentes de delante de ellos, Y repartióles una herencia con cuerdas; E hizo habitar en sus moradas á las tribus de Israel.

Cum a izgonit neamurile dinaintea lor, le -a împărţit ţara în părţi de moştenire, şi a pus seminţiile lui Israel să locuiască în corturile lor.

56 M as tentaron y enojaron al Dios Altísimo, Y no guardaron sus testimonios;

Dar ei au ispitit pe Dumnezeul Prea Înalt, s'au răzvrătit împotriva Lui, şi n'au ţinut poruncile Lui.

57 S ino que se volvieron, y se rebelaron como sus padres: Volviéronse como arco engañoso.

Ci s'au depărtat şi au fost necredincioşi, ca şi părinţii lor, s'au abătut la o parte, ca un arc înşelător,

58 Y enojáronlo con sus altos, Y provocáronlo á celo con sus esculturas.

L-au supărat prin înălţimile lor, şi I-au stîrnit gelozia cu idolii lor.

59 O yólo Dios, y enojóse, Y en gran manera aborreció á Israel.

Dumnezeu a auzit, şi Ş'a mîniat, şi a urgisit rău de tot pe Israel.

60 D ejó por tanto el tabernáculo de Silo, La tienda en que habitó entre los hombres;

A părăsit locuinţa Lui din Silo, cortul în care locuia între oameni.

61 Y dió en cautividad su fortaleza, Y su gloria en mano del enemigo.

Şi -a dat slava pradă robiei, şi măreţia Lui în mînile vrăjmaşului.

62 E ntregó también su pueblo á cuchillo, Y airóse contra su heredad.

A dat pradă săbiei pe poporul Lui, şi S'a mîniat pe moştenirea Lui.

63 E l fuego devoró sus mancebos, Y sus vírgenes no fueron loadas en cantos nupciales.

Pe tinerii lui i -a ars focul, şi fecioarele lui n'au mai fost sărbătorite cu cîntări de nuntă.

64 S us sacerdotes cayeron á cuchillo, Y sus viudas no lamentaron.

Preoţii săi au căzut ucişi de sabie, şi văduvele lui nu s'au bocit.

65 E ntonces despertó el Señor á la manera del que ha dormido, Como un valiente que grita excitado del vino:

Atunci Domnul S'a trezit, ca unul care a dormit, ca un viteaz îmbărbătat de vin,

66 E hirió á sus enemigos en las partes posteriores: Dióles perpetua afrenta.

şi a lovit pe protivnicii Lui, cari fugeau, acoperindu -i cu vecinică ocară.

67 Y desechó el tabernáculo de José, Y no escogió la tribu de Ephraim.

Însă a lepădat cortul lui Iosif, şi n'a ales seminţia lui Efraim;

68 S ino que escogió la tribu de Judá, El monte de Sión, al cual amó.

ci a ales seminţia lui Iuda, muntele Sionului, pe care -l iubeşte.

69 Y edificó su santuario á manera de eminencia, Como la tierra que cimentó para siempre.

Şi -a zidit sfîntul locaş ca cerurile de înalt, şi tare ca pămîntul, pe care l -a întemeiat pe veci.

70 Y eligió á David su siervo, Y tomólo de las majadas de las ovejas:

A ales pe robul Său David, şi l -a luat dela staulele de oi.

71 D e tras las paridas lo trajo, Para que apacentase á Jacob su pueblo, y á Israel su heredad.

L -a luat dindărătul oilor, cari alăptau, ca să pască pe poporul Său Iacov, şi pe moştenirea Sa Israel.

72 Y apacentólos con entereza de su corazón; Y pastoreólos con la pericia de sus manos.

Şi David i -a cîrmuit cu o inimă neprihănită, şi i -a povăţuit cu mîni pricepute.