1 E scucha, pueblo mío, mi enseñanza; Inclinad vuestro oído a las palabras de mi boca.

(O cîntare a lui Asaf.) Ascultă, poporul meu, învăţăturile mele! Luaţi aminte la cuvintele gurii mele!

2 A briré mi boca en parábolas; Evocaré los arcanos del pasado,

Îmi deschid gura şi vorbesc în pilde, vestesc înţelepciunea vremurilor străvechi.

3 L as cosas que hemos oído y entendido; Que nuestros padres nos las contaron.

Ce am auzit, ce ştim, ce ne-au povestit părinţii noştri,

4 N o las ocultaremos a sus hijos, Contando a la generación venidera las alabanzas de Jehová, Y su potencia, y las maravillas que hizo.

nu vom ascunde de copiii lor; ci vom vesti neamului de oameni care va veni laudele Domnului, puterea Lui, şi minunile pe cari le -a făcut.

5 É l estableció un testimonio en Jacob, Y puso una ley en Israel, La cual mandó a nuestros padres Que la comunicasen a sus hijos;

El a pus o mărturie în Iacov, a dat o lege în Israel, şi a poruncit părinţilor noştri să-şi înveţe în ea copiii,

6 P ara que lo sepa la generación venidera, y los hijos que nacerán; Y los que se levantarán lo cuenten a sus hijos,

ca să fie cunoscută de cei ce vor veni după ei, de copiii cari se vor naşte, şi cari, cînd se vor face mari, să vorbească despre ea copiilor lor;

7 A fin de que pongan en Dios su confianza, Y no se olviden de las obras de Dios; Que guarden sus mandamientos,

pentruca aceştia să-şi pună încrederea în Dumnezeu, să nu uite lucrările lui Dumnezeu, şi să păzească poruncile Lui.

8 Y no sean como sus padres, Generación contumaz y rebelde; Generación que no dispuso su corazón, Ni fue fiel para con Dios su espíritu.

Să nu fie, ca părinţii lor, un neam neascultător şi răzvrătit, un neam, care n'avea o inimă tare, şi al cărui duh nu era credincios lui Dumnezeu!

9 L os hijos de Efraín, arqueros armados, Volvieron las espaldas en el día de la batalla.

Fiii lui Efraim, înarmaţi şi trăgînd cu arcul, au dat dosul în ziua luptei,

10 N o guardaron el pacto de Dios, Ni quisieron andar en su ley;

pentrucă n'au ţinut legămîntul lui Dumnezeu, şi n'au voit să umble întocmai după Legea Lui.

11 S ino que se olvidaron de sus obras, Y de sus maravillas que les había mostrado.

Au dat uitării lucrările Lui, minunile Lui, pe cari li le arătase.

12 A la vista de sus padres hizo portentos En la tierra de Egipto, en el campo de Zoán.

Înaintea părinţilor lor, El făcuse minuni în ţara Egiptului, în cîmpia Ţoan.

13 D ividió el mar y los hizo pasar; Detuvo las aguas como en un montón.

A despărţit marea, şi le -a deschis un drum prin ea, ridicînd apele ca un zid.

14 L es guió de día con nube, Y toda la noche con resplandor de fuego.

I -a călăuzit ziua cu un nor, şi toată noaptea cu lumina unui foc strălucitor.

15 H endió las peñas en el desierto, Y les dio a beber raudales de agua,

A despicat stînci în pustie, şi le -a dat să bea ca din nişte valuri cu ape multe.

16 P ues sacó de la peña arroyos, E hizo correr las aguas como ríos.

A făcut să ţîşnească izvoare din stînci, şi să curgă ape ca nişte rîuri.

17 P ero aún volvieron a pecar contra él, Rebelándose contra el Altísimo en el desierto;

Dar ei tot n'au încetat să păcătuiască împotriva Lui, n'au încetat să se răzvrătească împotriva Celui Prea Înalt în pustie.

18 P ues tentaron a Dios en su corazón, Pidiendo una comida a su gusto.

Au ispitit pe Dumnezeu în inima lor, cerînd mîncare după poftele lor.

19 Y hablaron contra Dios, Diciendo: ¿Podrá poner mesa en el desierto?

Au vorbit împotriva lui Dumnezeu, şi au zis:,, Oare va putea Dumnezeu să pună o masă în pustie?

20 H e aquí ha herido la peña, brotaron aguas, Y torrentes inundaron la tierra; ¿Podrá dar también pan? ¿Proveerá de carne a su pueblo?

Iată că El a lovit stînca, de au curs ape, şi s'au vărsat şiroaie. Dar va putea El să dea şi pîne, sau să facă rost de carne poporului Său?``

21 P or esto, lo oyó Jehová, y se indignó; Se encendió el fuego contra Jacob, Y el furor estalló contra Israel,

Domnul a auzit, şi S'a mîniat. Un foc s'a aprins împotriva lui Iacov, şi s'a stîrnit împotriva lui Israel mînia Lui,

22 P or cuanto no habían creído a Dios, Ni habían confiado en su salvación.

pentrucă n'au crezut în Dumnezeu, pentrucă n'au avut încredere în ajutorul Lui.

23 S in embargo, mandó a las nubes de arriba, Y abrió las puertas de los cielos,

El a poruncit norilor de sus, şi a deschis porţile cerurilor:

24 E hizo llover sobre ellos maná para que comiesen, Y les dio trigo de los cielos.

a plouat peste ei mană de mîncare, şi le -a dat grîu din cer.

25 P an de los fuertes comió el hombre; Les envió comida hasta saciarles.

Au mîncat cu toţii pînea celor mari, şi le -a trimes mîncare să se sature.

26 M ovió el solano en el cielo, Y trajo con su poder el viento sur,

A pus să sufle în ceruri vîntul de răsărit, şi a adus, prin puterea Lui, vîntul de miazăzi.

27 E hizo llover sobre ellos carne como polvo, Como arena del mar, aves volátiles.

A plouat peste ei carne ca pulberea, şi păsări înaripate, cît nisipul mării;

28 L as hizo caer en medio del campamento, Alrededor de sus tiendas.

le -a făcut să cadă în mijlocul taberii lor, dejur împrejurul locuinţelor lor.

29 C omieron, y se saciaron; Les cumplió, pues, su deseo.

Ei au mîncat şi s'au săturat din destul: Dumnezeu le -a dat ce doriseră.

30 A ún no habían quitado de sí su anhelo, Aún estaba la comida en su boca,

Dar n'apucaseră să-şi stîmpere bine pofta, mîncarea le era încă în gură,

31 C uando vino sobre ellos el furor de Dios, Hizo morir a los más robustos de ellos, Y derribó a los escogidos de Israel.

cînd s'a stîrnit mînia lui Dumnezeu împotriva lor, a lovit de moarte pe cei mai tari din ei, şi a doborît pe tinerii lui Israel.

32 C on todo esto, pecaron aún, Y no dieron crédito a sus maravillas.

Cu toate acestea, ei n'au încetat să păcătuiască, şi n'au crezut în minunile Lui.

33 E ntonces consumió sus días como un soplo, Y sus años en tribulación.

De aceea, El le -a curmat zilele ca o suflare, le -a curmat anii printr'un sfîrşit năpraznic.

34 S i los hacía morir, entonces buscaban a Dios; Entonces se volvían solícitos en busca suya,

Cînd îi lovea de moarte, ei Îl căutau, se întorceau şi se îndreptau spre Dumnezeu;

35 Y se acordaban de que Dios era su refugio, Y el Dios Altísimo su redentor.

îşi aduceau aminte că Dumnezeu este Stînca lor, şi că Dumnezeul Autoputernic este Izbăvitorul lor.

36 P ero le lisonjeaban con su boca, Y con su lengua le mentían;

Dar Îl înşelau cu gura, şi -L minţeau cu limba.

37 P ues sus corazones no eran rectos con él, Ni se mantuvieron firmes en su pacto.

Inima nu le era tare faţă de El, şi nu erau credincioşi legămîntului Său.

38 P ero él, misericordioso, perdonaba la maldad, y no los exterminaba; Sino que apartó muchas veces su ira, Y no despertó todo su enojo.

Totuş, în îndurarea Lui, El iartă nelegiuirea şi nu nimiceşte; Îşi opreşte de multe ori mînia şi nu dă drumul întregei Lui urgii.

39 S e acordó de que eran carne, Un soplo que se va y no vuelve.

El Şi -a adus deci aminte că ei nu erau decît carne, o suflare care trece şi nu se mai întoarce.

40 ¡ Cuántas veces se rebelaron contra él en el desierto, Lo enojaron en el yermo!

Decîteori s'au răzvrătit ei împotriva Lui în pustie! Decîteori L-au mîniat ei în pustietate!

41 Y volvían a tentar a Dios, Y provocaban al Santo de Israel.

Da, n'au încetat să ispitească pe Dumnezeu, şi să întărîte pe Sfîntul lui Israel.

42 N o se acordaron de su mano, Del día que los redimió de la angustia;

Nu şi-au mai adus aminte de puterea Lui, de ziua, cînd i -a izbăvit de vrăjmaş,

43 C uando puso en Egipto sus prodigios, Y sus maravillas en el campo de Zoán;

de minunile, pe cari le -a făcut în Egipt, şi de semnele Lui minunate din cîmpia Ţoan.

44 Y convirtió sus ríos en sangre, Para que no pudiesen beber en sus canales.

Cum le -a prefăcut rîurile în sînge, şi n'au putut să bea din apele lor.

45 E nvió entre ellos enjambres de moscas que los devoraban, Y ranas que los destruían.

Cum a trimes împotriva lor nişte muşte otrăvitoare, cari i-au mîncat, şi broaşte, cari i-au nimicit.

46 D io también a la oruga sus frutos, Y sus labores a la langosta.

Cum le -a dat holdele pradă omizilor, rodul muncii lor pradă lăcustelor.

47 S us viñas destruyó con granizo, Y sus higuerales con escarcha;

Cum le -a prăpădit viile, bătîndu-le cu piatră, şi smochinii din Egipt cu grindină.

48 E ntregó al pedrisco sus bestias, Y sus ganados a los rayos.

Cum le -a lăsat vitele pradă grindinei, şi turmele pradă focului cerului.

49 E nvió sobre ellos el ardor de su ira; Enojo, indignación y angustia, Un ejército de ángeles destructores.

El Şi -a aruncat împotriva lor mînia Lui aprinsă, urgia, iuţimea şi necazul: o droaie de îngeri aducători de nenorociri.

50 D io libre curso a su furor; No eximió la vida de ellos de la muerte, Sino que entregó su vida a la mortandad.

Cum Şi -a dat drum slobod mîniei, nu le -a scăpat sufletul dela moarte, şi le -a dat viaţa pradă molimei;

51 H izo morir a todo primogénito en Egipto, Las primicias de su fuerza en las tiendas de Cam.

cum a lovit pe toţi întîii născuţi din Egipt, pîrga puterii în corturile lui Ham.

52 H izo salir a su pueblo como ovejas, Y los llevó por el desierto como un rebaño.

Cum a pornit pe poporul Său ca pe nişte oi, şi i -a povăţuit ca pe o turmă în pustie.

53 L os guió con seguridad, de modo que no tuvieran temor; Mientras a sus enemigos los cubría el mar.

Cum i -a dus fără nici o grijă, ca să nu le fie frică, iar marea a acoperit pe vrăjmaşii lor.

54 L os trajo después a las fronteras de su tierra santa, A este monte que ganó su mano derecha.

Cum i -a adus spre hotarul Lui cel sfînt, spre muntele acesta, pe care dreapta Lui l -a cîştigat.

55 E chó las naciones de delante de ellos; Con cuerdas repartió sus tierras en heredad, E hizo habitar en sus moradas a las tribus de Israel.

Cum a izgonit neamurile dinaintea lor, le -a împărţit ţara în părţi de moştenire, şi a pus seminţiile lui Israel să locuiască în corturile lor.

56 P ero ellos tentaron y enojaron al Dios Altísimo, Y no guardaron sus testimonios;

Dar ei au ispitit pe Dumnezeul Prea Înalt, s'au răzvrătit împotriva Lui, şi n'au ţinut poruncile Lui.

57 S ino que volvieron las espaldas y se rebelaron como sus padres; Se desviaron como arco indócil.

Ci s'au depărtat şi au fost necredincioşi, ca şi părinţii lor, s'au abătut la o parte, ca un arc înşelător,

58 L e enojaron con sus lugares altos, Y le provocaron a celo con sus imágenes de talla.

L-au supărat prin înălţimile lor, şi I-au stîrnit gelozia cu idolii lor.

59 L o oyó Dios y se enojó, Y en gran manera aborreció a Israel.

Dumnezeu a auzit, şi Ş'a mîniat, şi a urgisit rău de tot pe Israel.

60 D ejó, por tanto, el tabernáculo de Siló, La tienda en que habitó entre los hombres,

A părăsit locuinţa Lui din Silo, cortul în care locuia între oameni.

61 Y entregó a cautiverio a sus valientes, Y su gloria en manos del enemigo.

Şi -a dat slava pradă robiei, şi măreţia Lui în mînile vrăjmaşului.

62 E ntregó también su pueblo a la espada, Y se irritó contra su heredad.

A dat pradă săbiei pe poporul Lui, şi S'a mîniat pe moştenirea Lui.

63 E l fuego devoró a sus jóvenes, Y no hubo cantos nupciales para sus doncellas.

Pe tinerii lui i -a ars focul, şi fecioarele lui n'au mai fost sărbătorite cu cîntări de nuntă.

64 S us sacerdotes cayeron a espada, Y sus viudas no hicieron lamentación.

Preoţii săi au căzut ucişi de sabie, şi văduvele lui nu s'au bocit.

65 E ntonces despertó el Señor como si se hubiese dormido, Como un guerrero aturdido por el vino,

Atunci Domnul S'a trezit, ca unul care a dormit, ca un viteaz îmbărbătat de vin,

66 E hirió a sus enemigos en las partes posteriores; Les dio perpetua afrenta.

şi a lovit pe protivnicii Lui, cari fugeau, acoperindu -i cu vecinică ocară.

67 D esechó la tienda de José, Y no escogió la tribu de Efraín,

Însă a lepădat cortul lui Iosif, şi n'a ales seminţia lui Efraim;

68 S ino que escogió la tribu de Judá, El monte de Sión, al cual amó.

ci a ales seminţia lui Iuda, muntele Sionului, pe care -l iubeşte.

69 E dificó su santuario como un lugar excelso, Como la tierra que cimentó para siempre.

Şi -a zidit sfîntul locaş ca cerurile de înalt, şi tare ca pămîntul, pe care l -a întemeiat pe veci.

70 E ligió a David su siervo, Lo sacó de los apriscos del rebaño;

A ales pe robul Său David, şi l -a luat dela staulele de oi.

71 D e detrás de las ovejas lo trajo, Para que apacentase a Jacob su pueblo, Y a Israel su heredad.

L -a luat dindărătul oilor, cari alăptau, ca să pască pe poporul Său Iacov, şi pe moştenirea Sa Israel.

72 Y los apacentó conforme a la integridad de su corazón, Los pastoreó con la pericia de sus manos.

Şi David i -a cîrmuit cu o inimă neprihănită, şi i -a povăţuit cu mîni pricepute.