1 行 為 純 正 的 貧 窮 人 勝 過 乖 謬 愚 妄 的 富 足 人 。

Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

2 心 無 知 識 的 ， 乃 為 不 善 ； 腳 步 急 快 的 ， 難 免 犯 罪 。

Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

3 人 的 愚 昧 傾 敗 他 的 道 ； 他 的 心 也 抱 怨 耶 和 華 。

Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

4 財 物 使 朋 友 增 多 ； 但 窮 人 朋 友 遠 離 。

Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

5 作 假 見 證 的 ， 必 不 免 受 罰 ； 吐 出 謊 言 的 ， 終 不 能 逃 脫 。

Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

6 好 施 散 的 ， 有 多 人 求 他 的 恩 情 ； 愛 送 禮 的 ， 人 都 為 他 的 朋 友 。

Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

7 貧 窮 人 ， 弟 兄 都 恨 他 ； 何 況 他 的 朋 友 ， 更 遠 離 他 ！ 他 用 言 語 追 隨 ， 他 們 卻 走 了 。

Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

8 得 著 智 慧 的 ， 愛 惜 生 命 ； 保 守 聰 明 的 ， 必 得 好 處 。

Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

9 作 假 見 證 的 ， 不 免 受 罰 ； 吐 出 謊 言 的 ， 也 必 滅 亡 。

Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

10 愚 昧 人 宴 樂 度 日 是 不 合 宜 的 ； 何 況 僕 人 管 轄 王 子 呢 ？

Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

11 人 有 見 識 就 不 輕 易 發 怒 ； 寬 恕 人 的 過 失 便 是 自 己 的 榮 耀 。

Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

12 王 的 忿 怒 好 像 獅 子 吼 叫 ； 他 的 恩 典 卻 如 草 上 的 甘 露 。

Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

13 愚 昧 的 兒 子 是 父 親 的 禍 患 ； 妻 子 的 爭 吵 如 雨 連 連 滴 漏 。

Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -

14 房 屋 錢 財 是 祖 宗 所 遺 留 的 ； 惟 有 賢 慧 的 妻 是 耶 和 華 所 賜 的 。

Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

15 懶 惰 使 人 沉 睡 ； 懈 怠 的 人 必 受 飢 餓 。

Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

16 謹 守 誡 命 的 ， 保 全 生 命 ； 輕 忽 己 路 的 ， 必 致 死 亡 。

Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

17 憐 憫 貧 窮 的 ， 就 是 借 給 耶 和 華 ； 他 的 善 行 ， 耶 和 華 必 償 還 。

Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

18 趁 有 指 望 ， 管 教 你 的 兒 子 ； 你 的 心 不 可 任 他 死 亡 。

Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

19 暴 怒 的 人 必 受 刑 罰 ； 你 若 救 他 ， 必 須 再 救 。

Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

20 你 要 聽 勸 教 ， 受 訓 誨 ， 使 你 終 久 有 智 慧 。

Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

21 人 心 多 有 計 謀 ； 惟 有 耶 和 華 的 籌 算 才 能 立 定 。

Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

22 施 行 仁 慈 的 ， 令 人 愛 慕 ； 窮 人 強 如 說 謊 言 的 。

Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

23 敬 畏 耶 和 華 的 ， 得 著 生 命 ； 他 必 恆 久 知 足 ， 不 遭 禍 患 。

Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

24 懶 惰 人 放 手 在 盤 子 裡 ， 就 是 向 口 撤 回 ， 他 也 不 肯 。

Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

25 鞭 打 褻 慢 人 ， 愚 蒙 人 必 長 見 識 ； 責 備 明 哲 人 ， 他 就 明 白 知 識 。

Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

26 虐 待 父 親 、 攆 出 母 親 的 ， 是 貽 羞 致 辱 之 子 。

Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

27 我 兒 ， 不 可 聽 了 教 訓 而 又 偏 離 知 識 的 言 語 。

Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

28 匪 徒 作 見 證 戲 笑 公 平 ； 惡 人 的 口 吞 下 罪 孽 。

Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

29 刑 罰 是 為 褻 慢 人 預 備 的 ； 鞭 打 是 為 愚 昧 人 的 背 預 備 的 。

Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.