1 與 眾 寡 合 的 ， 獨 自 尋 求 心 願 ， 並 惱 恨 一 切 真 智 慧 。

Cel ursuz caută ce -i place lui, se supără de orice lucru bun. -

2 愚 昧 人 不 喜 愛 明 哲 ， 只 喜 愛 顯 露 心 意 。

Nebunului nu -i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. -

3 惡 人 來 ， 藐 視 隨 來 ； 羞 恥 到 ， 辱 罵 同 到 。

Cînd vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. -

4 人 口 中 的 言 語 如 同 深 水 ； 智 慧 的 泉 源 好 像 湧 流 的 河 水 。

Cuvintele gurii unui om sînt ca nişte ape adînci; izvorul înţelepciunii este ca un şivoi care curge într'una. -

5 瞻 徇 惡 人 的 情 面 ， 偏 斷 義 人 的 案 件 ， 都 為 不 善 。

Nu este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. -

6 愚 昧 人 張 嘴 啟 爭 端 ， 開 口 招 鞭 打 。

Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură pînă stîrneşte lovituri. -

7 愚 昧 人 的 口 自 取 敗 壞 ； 他 的 嘴 是 他 生 命 的 網 羅 。

Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sînt o cursă pentru suflet. -

8 傳 舌 人 的 言 語 如 同 美 食 ， 深 入 人 的 心 腹 。

Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

9 做 工 懈 怠 的 ， 與 浪 費 人 為 弟 兄 。

Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. -

10 耶 和 華 的 名 是 堅 固 臺 ； 義 人 奔 入 便 得 安 穩 。

Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, şi stă la adăpost. -

11 富 足 人 的 財 物 是 他 的 堅 城 ， 在 他 心 想 ， 猶 如 高 牆 。

Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. -

12 敗 壞 之 先 ， 人 心 驕 傲 ； 尊 榮 以 前 ， 必 有 謙 卑 。

Înainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. -

13 未 曾 聽 完 先 回 答 的 ， 便 是 他 的 愚 昧 和 羞 辱 。

Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea. -

14 人 有 疾 病 ， 心 能 忍 耐 ； 心 靈 憂 傷 ， 誰 能 承 當 呢 ？

Duhul omului îl sprijineşte la boală; dar duhul doborît de întristare, cine -l va ridica? -

15 聰 明 人 的 心 得 知 識 ； 智 慧 人 的 耳 求 知 識 。

O inimă pricepută dobîndeşte ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa. -

16 人 的 禮 物 為 他 開 路 ， 引 他 到 高 位 的 人 面 前 。

Darurile unui om îi fac loc, şi -i deschid intrarea înaintea celor mari. -

17 先 訴 情 由 的 ， 似 乎 有 理 ； 但 鄰 舍 來 到 ， 就 察 出 實 情 。

Cel care vorbeşte întîi în pricina lui, pare că are dreptate, dar vine celalt, şi -l ia la cercetare. -

18 掣 籤 能 止 息 爭 競 ， 也 能 解 散 強 勝 的 人 。

Sorţul pune capăt neînţelegerilor, şi hotărăşte între cei puternici. -

19 弟 兄 結 怨 ， 勸 他 和 好 ， 比 取 堅 固 城 還 難 ； 這 樣 的 爭 競 如 同 堅 寨 的 門 閂 。

Fraţii nedreptăţiţi sînt mai greu de cîştigat decît o cetate întărită, şi certurile lor sînt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti. -

20 人 口 中 所 結 的 果 子 ， 必 充 滿 肚 腹 ； 他 嘴 所 出 的 ， 必 使 他 飽 足 。

Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. -

21 生 死 在 舌 頭 的 權 下 ， 喜 愛 他 的 ， 必 吃 他 所 結 的 果 子 。

Moartea şi viaţa sînt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mînca roadele. -

22 得 著 賢 妻 的 ， 是 得 著 好 處 ， 也 是 蒙 了 耶 和 華 的 恩 惠 。

Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care -l capătă dela Domnul. -

23 貧 窮 人 說 哀 求 的 話 ； 富 足 人 用 威 嚇 的 話 回 答 。

Săracul vorbeşte rugîndu-se, dar bogatul răspunde cu asprime. -

24 濫 交 朋 友 的 ， 自 取 敗 壞 ； 但 有 一 朋 友 比 弟 兄 更 親 密 。

Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decît un frate. -