箴 言 14 ~ Proverbe 14

picture

1 慧 婦 人 建 立 家 室 ; 愚 妄 婦 人 親 手 拆 毀 。

Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -

2 動 正 直 的 , 敬 畏 耶 和 華 ; 行 事 乖 僻 的 , 卻 藐 視 他 。

Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -

3 妄 人 口 中 驕 傲 , 如 杖 責 打 己 身 ; 智 慧 人 的 嘴 必 保 守 自 己 。

În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -

4 裡 無 牛 , 槽 頭 乾 淨 ; 土 產 加 多 乃 憑 牛 力 。

Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -

5 實 見 證 人 不 說 謊 話 ; 假 見 證 人 吐 出 謊 言 。

Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

6 慢 人 尋 智 慧 , 卻 尋 不 著 ; 聰 明 人 易 得 知 識 。

Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -

7 愚 昧 人 面 前 , 不 見 他 嘴 中 有 知 識 。

Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -

8 達 人 的 智 慧 在 乎 明 白 己 道 ; 愚 昧 人 的 愚 妄 乃 是 詭 詐 ( 或 譯 : 自 歎 ) 。

Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -

9 妄 人 犯 罪 , 以 為 戲 耍 ( 或 譯 : 贖 愆 祭 愚 弄 愚 妄 人 ) ; 正 直 人 互 相 喜 悅 。

Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -

10 中 的 苦 楚 , 自 己 知 道 ; 心 裡 的 喜 樂 , 外 人 無 干 。

Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -

11 惡 人 的 房 屋 必 傾 倒 ; 正 直 人 的 帳 棚 必 興 盛 。

Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -

12 一 條 路 , 人 以 為 正 , 至 終 成 為 死 亡 之 路 。

Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -

13 在 喜 笑 中 , 心 也 憂 愁 ; 快 樂 至 極 就 生 愁 苦 。

De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -

14 中 背 道 的 , 必 滿 得 自 己 的 結 果 ; 善 人 必 從 自 己 的 行 為 得 以 知 足 。

Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -

15 蒙 人 是 話 都 信 ; 通 達 人 步 步 謹 慎 。

Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -

16 慧 人 懼 怕 , 就 遠 離 惡 事 ; 愚 妄 人 卻 狂 傲 自 恃 。

Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -

17 易 發 怒 的 , 行 事 愚 妄 ; 設 立 詭 計 的 , 被 人 恨 惡 。

Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -

18 蒙 人 得 愚 昧 為 產 業 ; 通 達 人 得 知 識 為 冠 冕 。

Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -

19 人 俯 伏 在 善 人 面 前 ; 惡 人 俯 伏 在 義 人 門 口 。

Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -

20 窮 人 連 鄰 舍 也 恨 他 ; 富 足 人 朋 友 最 多 。

Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -

21 視 鄰 舍 的 , 這 人 有 罪 ; 憐 憫 貧 窮 的 , 這 人 有 福 。

Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -

22 惡 的 , 豈 非 走 入 迷 途 麼 ? 謀 善 的 , 必 得 慈 愛 和 誠 實 。

În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

23 般 勤 勞 都 有 益 處 ; 嘴 上 多 言 乃 致 窮 乏 。

Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -

24 慧 人 的 財 為 自 己 的 冠 冕 ; 愚 妄 人 的 愚 昧 終 是 愚 昧 。

Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -

25 真 見 證 的 , 救 人 性 命 ; 吐 出 謊 言 的 , 施 行 詭 詐 。

Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -

26 畏 耶 和 華 的 , 大 有 倚 靠 ; 他 的 兒 女 也 有 避 難 所 。

Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -

27 畏 耶 和 華 就 是 生 命 的 泉 源 , 可 以 使 人 離 開 死 亡 的 網 羅 。

Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -

28 王 榮 耀 在 乎 民 多 ; 君 王 衰 敗 在 乎 民 少 。

Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -

29 輕 易 發 怒 的 , 大 有 聰 明 ; 性 情 暴 躁 的 , 大 顯 愚 妄 。

Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

30 中 安 靜 是 肉 體 的 生 命 ; 嫉 妒 是 骨 中 的 朽 爛 。

O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -

31 壓 貧 寒 的 , 是 辱 沒 造 他 的 主 ; 憐 憫 窮 乏 的 , 乃 是 尊 敬 主 。

Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

32 人 在 所 行 的 惡 上 必 被 推 倒 ; 義 人 臨 死 , 有 所 投 靠 。

Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -

33 慧 存 在 聰 明 人 心 中 ; 愚 昧 人 心 裡 所 存 的 , 顯 而 易 見 。

Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

34 義 使 邦 國 高 舉 ; 罪 惡 是 人 民 的 羞 辱 。

Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -

35 慧 的 臣 子 蒙 王 恩 惠 ; 貽 羞 的 僕 人 遭 其 震 怒 。

Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.