1 T here was a long war between the family of Saul and the family of David. David became stronger and stronger. But the family of Saul became weaker and weaker. David’s Sons

Războiul a ţinut mult între casa lui Saul şi casa lui David. David era tot mai tare, şi casa lui Saul mergea slăbind.

2 S ons were born to David at Hebron. His first-born was Amnon, by David’s wife Ahinoam of Jezreel.

Lui David i s'au născut fii la Hebron. Întîiul lui născut a fost Amnon, din Ahinoam din Izreel;

3 H is second son was Chileab, by Abigail who had been the wife of Nabal of Carmel. The third was Absalom the son of Maacah, the daughter of Talmai, king of Geshur.

al doilea, Chileab, din Abigail din Carmel, nevasta lui Nabal; al treilea, Absalom, fiul Maachei, fata lui Talmai, împăratul Gheşurului;

4 T he fourth was Adonijah the son of Haggith. The fifth was Shephatiah the son of Abital.

al patrulea, Adonia, fiul Hagitei; al cincilea, Şefatia, fiul Abitalei;

5 A nd the sixth was Ithream, by David’s wife Eglah. These sons were born to David at Hebron. Abner Goes over with David

şi al şaselea, Itream, din Egla, nevasta lui David. Aceştia i s'au născut lui David la Hebron.

6 W hile there was war between the family of Saul and the family of David, Abner was making himself strong in the family of Saul.

În timpul războiului dintre casa lui Saul şi casa lui David, Abner a ţinut cu tărie la casa lui Saul.

7 N ow Saul had a woman acting as his wife whose name was Rizpah, the daughter of Aiah. Ish-bosheth said to Abner, “Why have you gone in to the woman who acted as my father’s wife?”

Dar Saul avusese o ţiitoare, numită Riţpa, fata lui Aiia. Şi Iş-Boşet a zis lui Abner:,, Pentruce ai intrat la ţiitoarea tatălui meu?``

8 A bner was very angry because of Ish-bosheth’s words, and said, “Am I a dog’s head that belongs to Judah? Today I show kindness to the family of your father Saul, to his brothers and to his friends. I have not given you into David’s hands. Yet today you say I am guilty because of this woman.

Abner s'a mîniat foarte rău de cuvintele lui Iş-Boşet, şi a răspuns:,, Oare cap de cîne sînt eu, şi ţin cu Iuda? Eu dau astăzi dovadă de bunăvoinţă faţă de casa tatălui tău Saul, faţă de fraţii şi prietenii lui, nu te-am dat în mînile lui David, şi astăzi îmi bagi vină pentru un păcat făcut cu femeia aceasta?

9 M ay God do so to Abner, and more also, if I do not do for David what the Lord has promised him.

Dumnezeu să pedepsească cu toată asprimea pe Abner, dacă nu voi face cum a jurat Domnul lui David,

10 H e has promised to build the throne of David over Israel and over Judah, from Dan to Beersheba.”

cînd i -a spus că împăraţia va fi luată dela casa lui Saul, şi că scaunul de domnie al lui David va fi ridicat peste Israel şi peste Iuda, dela Dan pînă la Beer-Şeba``.

11 A nd Ish-bosheth could not answer Abner, because he was afraid of him.

Iş-Boşet n'a îndrăznit să mai răspundă o vorbă lui Abner, pentrucă se temea de el.

12 T hen Abner sent men with news to David at Hebron, saying, “Whose land is this? Make your agreement with me, and I will help you bring all Israel over to you.”

Abner a trimes soli la David, să -i spună din partea lui:,, A cui este ţara? Fă legămînt cu mine, şi mîna mea te va ajuta să întorci la tine pe tot Israelul``.

13 D avid said, “Good! I will make an agreement with you. But you must do one thing that I say. You will not see my face unless you first bring Saul’s daughter Michal when you come to see me.”

El a răspuns:,, Bine! voi face legămînt cu tine, dar îţi cer un lucru: să nu-mi vezi faţa decît dacă-mi vei aduce mai întîi pe Mical, fata lui Saul cînd vei veni la mine``.

14 T hen David sent men to Saul’s son Ish-bosheth, saying, “Give me my wife Michal. I was married to her by giving a hundred pieces of skin from the sex parts of the Philistines.”

Şi David a trimes soli lui Iş-Boşet, fiul lui Saul, să -i spună:,, Dă-mi pe nevastă-mea Mical, cu care m'am logodit pentru o sută de prepuţuri dela Filisteni``.

15 S o Ish-bosheth sent men to take her from her husband Paltiel the son of Laish.

Iş-Boşet a trimes s'o ia dela bărbatul ei Paltiel, fiul lui Laiş.

16 B ut her husband went with her, crying as he went. He followed her as far as Bahurim. Then Abner said to him, “Go, return.” So he returned.

Şi bărbatul ei a mers după ea plîngînd pînă la Bahurim. Atunci Abner i -a zis:,, Pleacă, şi întoarce-te!`` Şi el s'a întors.

17 N ow Abner spoke with the leaders of Israel, saying, “In times past you wanted David to be your king.

Abner a stat de vorbă cu bătrînii lui Israel, şi le -a zis:,, Odinioară voi doreaţi să aveţi împărat pe David;

18 N ow make it happen! For the Lord has said of David, ‘By the hand of My servant David I will save My people Israel from the Philistines and from all those who hate them.’”

puneţi -l acum, căci Domnul a zis despre el:, Prin robul Meu David voi izbăvi pe poporul Meu Israel din mîna Filistenilor şi din mîna tuturor vrăjmaşilor lui.``

19 A bner spoke to Benjamin also. Then Abner went to Hebron to tell David all that Israel and the whole family of Benjamin thought was good to do.

Abner a vorbit şi lui Beniamin, şi s'a dus să spună în auzul lui David la Hebron ce hotărîse Israel şi toată casa lui Beniamin.

20 A bner came with twenty men to David at Hebron. And David made a special supper for Abner and the men who were with him.

A ajuns la David în Hebron, însoţit de douăzeci de oameni; şi David a dat un ospăţ în cinstea lui Abner şi acelor cari erau cu el.

21 A bner said to David, “Let me go and gather all Israel to my lord the king so they may make an agreement with you. Then you may be king over all your heart desires.” So David sent Abner away, and he went in peace. Joab Kills Abner

Abner a zis lui David:,, Mă voi scula, şi voi pleca să strîng tot Israelul la domnul meu împăratul, ca să facă legămînt cu tine, şi să domneşti în totul după dorinţa ta``. David a dat drumul lui Abner, care a plecat în pace.

22 T hen David’s servants and Joab came from a battle and brought with them many good things they had taken. But Abner was not with David in Hebron, for David had sent him away. Abner had gone in peace.

Ioab şi oamenii lui David s'au întors dela urmărirea unei cete, şi au adus cu ei o mare pradă. Abner nu mai era la David în Hebron, căci David îi dăduse drumul, şi plecase în pace.

23 W hen Joab and the army with him came, it was told to Joab, “Abner the son of Ner came to the king. And the king has sent him away in peace.”

Cînd a venit Ioab cu toată ceata lui, i s'a spus:,, Abner, fiul lui Ner, a venit la împărat, care i -a dat drumul, şi s'a dus în pace``.

24 T hen Joab came to the king and said, “What have you done? See, Abner came to you. Why then have you sent him away, so that he is gone?

Ioab s'a dus la împărat, şi a zis:,, Ce ai făcut? Abner a venit la tine; pentruce i-ai dat drumul şi l-ai lăsat să plece?

25 Y ou know Abner the son of Ner. He came to fool you, and to learn about your going out and coming in. He came to learn all that you are doing.”

Tu cunoşti pe Abner, fiul lui Ner! A venit să te înşele, ca să-ţi pîndească paşii, şi să ştie tot ce faci.``

26 W hen Joab left David, he sent men after Abner. They brought him back from the well of Sirah. But David did not know it.

Şi Ioab, dupăce a plecat dela David, a trimes pe urmele lui Abner nişte soli cari l-au adus înapoi dela fîntîna fără apă Sira: David nu ştia nimic.

27 W hen Abner returned to Hebron, Joab took him aside into the center of the gate to speak with him alone. There Joab hit him in the stomach and killed him because of the blood of his brother Asahel.

Cînd s'a întors Abner la Hebron, Ioab l -a tras deoparte în mijlocul porţii, ca să -i vorbească în taină, şi l -a lovit acolo în pîntece şi l -a omorît, ca să răzbune moartea fratelui său Asael....

28 W hen David heard about it, he said, “I and my nation are forever without guilt before the Lord, from the blood of Abner the son of Ner.

David a aflat apoi, şi a zis:,, Nevinovat sînt eu şi împărăţia mea pe vecie, înaintea Domnului, de sîngele lui Abner, fiul lui Ner.

29 M ay the guilt be on the head of Joab and all his father’s family. May the family of Joab never be without one who has a flow from his body, or a bad skin disease, or the need to use a walking stick. Or may his family never be without one who falls by the sword, or who needs more bread.”

Sîngele acesta să cadă asupra lui Ioab şi asupra întregei case a tatălui său! Totdeauna să fie în casa lui Ioab cineva, atins de o scurgere de sămînţă sau de lepră, sau care să se razime în cîrjă, sau să cadă ucis de sabie, sau să ducă lipsă de pîne!``

30 S o Joab and his brother Abishai killed Abner because he had killed their brother in the battle at Gibeon. David Shows Sorrow for Abner

Astfel Ioab şi fratele său Abişai, au omorît pe Abner, pentrucă omorîse pe fratele lor Asael în lupta dela Gabaon.

31 T hen David said to Joab and all the people who were with him, “Tear your clothes and dress in clothes made from hair. Cry in sorrow in front of Abner.” And King David walked behind the box in which the dead man was carried.

David a zis lui Ioab şi întregului popor care era cu el:,, Rupeţi-vă hainele, încingeţi-vă cu saci, şi bociţi-vă înaintea lui Abner!`` Şi împăratul David mergea în urma sicriului.

32 T hey buried Abner in Hebron. And the king cried in a loud voice at Abner’s grave. All the people cried.

Au îngropat pe Abner la Hebron. Împăratul a ridicat glasul, şi a plîns la mormîntul lui Abner, şi tot poporul plîngea.

33 T he king sang a song of sorrow for Abner, saying, “Should Abner die as a fool dies?

Împăratul a făcut următoarea cîntare de jale pentru Abner, şi a zis:,, Să moară Abner cum moare un mişel?

34 Y our hands were not tied. Your feet were not put in chains. You have fallen as one falls in front of the sinful.” And all the people cried again over him.

N'aveai nici mînile legate, Nici picioarele puse în lanţuri Ai căzut cum cade cineva înaintea celor răi!`` Şi tot poporul a plîns şi mai mult după Abner.

35 T hen all the people came to try to talk David into eating bread while it was still day. But David promised, saying, “May God do so to me, and more also, if I taste bread or anything else before the sun goes down.”

Tot poporul s'a apropiat de David ca să -l facă să mănînce ceva, cît era încă ziuă; dar David a jurat, zicînd:,, Să mă pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea, dacă voi gusta pîne sau alt ceva înainte de... apusul soarelui!``

36 A ll the people saw it, and it pleased them. Everything the king did pleased all the people.

Lucrul acesta a fost cunoscut şi plăcut la tot poporul; toţi au găsit că era bine ce făcuse împăratul.

37 S o all the people and all Israel understood that day that it had not been the king’s will to kill Abner the son of Ner.

Tot poporul şi tot Israelul au înţeles în ziua aceea că Abner, fiul lui Ner, nu fusese ucis din porunca împăratului.

38 T hen the king said to his servants, “Do you not know that a leader, and a great man has fallen this day in Israel?

Împăratul a zis slujitorilor săi:,, Nu ştiţi că o căpetenie, un om mare, a căzut astăzi în Israel?

39 A nd I am weak today, even if I was chosen to be king. The sons of Zeruiah are too hard for me. May the Lord pay the sinner for his sin.”

Eu sînt încă slab, măcar că am primit ungerea împărătească; şi oamenii aceştia, fiii Ţeruiei, sînt prea puternici pentru mine. Domnul să răsplătească după răutatea lui celui ce a făcut răul!``