1 T he queen of Sheba heard how well Solomon was known in all the lands. So she came to Jerusalem to test him with hard questions. She came with many servants and camels carrying spices and much gold and stones of much worth. When she came to Solomon, she talked with him about all that was on her heart.

Împărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon, şi a venit la Ierusalim ca să -l încerce prin întrebări grele. Ea avea un alai foarte mare, şi cămile încărcate cu mirodenii, aur mult de tot şi pietre scumpe. S'a dus la Solomon, şi i -a spus tot ce avea pe inimă.

2 A nd Solomon answered all her questions. There was nothing hidden from him which he could not make clear to her.

Solomon i -a răspuns la toate întrebările, şi n'a fost nimic pe care să nu fi ştiut Solomon să i -l lămurească.

3 T hen the queen of Sheba saw the wisdom of Solomon and the house he had built.

Împărăteasa din Seba a văzut înţelepciunea lui Solomon, şi casa pe care o zidise,

4 S he saw the food at his table, and all his captains sitting there. She saw all those who were bringing in the food, and how they were dressed. She saw those who carried the cups, and their clothing. And she saw the burnt gifts that Solomon gave at the house of the Lord. After that, there was no more spirit in her.

şi bucatele dela masa lui, şi locuinţa slujitorilor lui, şi slujbele şi hainele celor ce -i slujeau, şi paharnicii lui şi hainele lor, şi treptele pe cari se suia la Casa Domnului. Uimită,

5 S he said to the king, “The news was true which I heard in my own land about your words and your wisdom.

ea a zis împăratului:,, Era adevărat deci ce am auzit eu în ţara mea despre faptele şi înţelepciunea ta!

6 B ut I did not believe the news until I came and saw it with my own eyes. See, half the greatness of your wisdom was not told to me. You are greater than what I had heard.

Nu credeam tot ce se zicea, pînă n'am venit şi am văzut cu ochii mei. Şi iată că nu mi s'a istorisit nici jumătate din mărirea şi înţelepciunea ta. Tu întreci faima pe care am auzit -o despre tine.

7 H appy are your men! Happy are your servants who stand in front of you all the time hearing your wisdom!

Ferice de oamenii tăi, ferice de slujitorii tăi, cari sînt pururea înaintea ta, şi cari aud înţelepciunea ta!

8 P raise be to the Lord your God Who was pleased with you! He set you on His throne as king for the Lord your God. Your God loved Israel and would have them last forever. So He made you king over them to do what is fair and right and good.”

Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul tău, care S'a îndurat de tine, şi te -a pus pe scaunul Lui de domnie ca împărat pentru Domnul, Dumnezeul tău! Pentrucă Dumnezeul tău iubeşte pe Israel şi vrea să -l facă să rămînă în picioare pe vecie, pentru aceea te -a pus împărat peste el, ca să faci judecată şi dreptate.``

9 T hen she gave the king gold weighing as much as 120 men, a very large amount of spices, and stones of much worth. There had never been spices like what the queen of Sheba gave to King Solomon.

Ea a dat împăratului o sută douăzeci de talanţi de aur, foarte multe mirodenii, şi pietre scumpe. N'au mai fost mirodenii ca cele date împăratului Solomon de împărăteasa din Seba.

10 H uram’s servants and Solomon’s servants brought gold from Ophir. They also brought algum trees and stones of much worth.

Slujitorii lui Hiram şi slujitorii lui Solomon, cari au adus aur din Ofir, au adus şi lemn mirositor şi pietre scumpe.

11 T he king used the algum wood to make steps for the house of the Lord and for the king’s house. And he used it to make different kinds of harps for the singers. There were none seen like them before in the land of Judah.

Împăratul a făcut cu lemnul mirositor scări pentru Casa Domnului şi pentru casa împăratului, şi arfe şi alăute pentru cîntăreţi. Nu se mai văzuse aşa ceva în ţara lui Iuda.

12 K ing Solomon gave the queen of Sheba all she asked for, much more than she had brought to him. Then she returned to her own land with her servants. King Solomon’s Riches

Împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit ea, ce a cerut, mai mult decît adusese ea împăratului. Apoi s'a întors şi s'a dus în ţara ei, ea şi slujitorii ei.

13 T he gold that came to Solomon in one year weighed as much as 666 men.

Greutatea aurului care venea pe fiecare an lui Solomon era de şase sute şasezeci şi şase de talanţi de aur,

14 T raders and men who buy and sell brought gold also. And all the kings of Arabia and the leaders of the land brought gold and silver to Solomon.

afară de ce lua dela negustorii cei mari şi dela cei mici, dela toţi împăraţii Arabiei şi dela dregătorii ţării, cari aduceau aur şi argint lui Solomon.

15 K ing Solomon made 200 battle-coverings of beaten gold. The beaten gold he used to make each large covering was as much as 600 gold pieces.

Împăratul Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur bătut, şi pentru fiecare din ele a întrebuinţat şase sute de sicli de aur bătut,

16 A nd he made 300 battle-coverings of beaten gold, using as much as 300 gold pieces worth of gold for each covering. The king put them in the House of the Trees of Lebanon.

şi alte trei sute de scuturi de aur bătut, şi pentru fiecare din ele a întrebuinţat trei sute de sicli de aur; şi împăratul le -a pus în casa pădurii Libanului.

17 T he king made a great throne of ivory and covered it with pure gold.

Împăratul a făcut un mare scaun de domnie de fildeş, şi l -a acoperit cu aur curat.

18 T here were six steps to the throne, and a part made of gold for his feet was joined to the throne. The throne had arms on each side, and two lions standing beside the arms.

Scaunul acesta de domnie avea şase trepte, şi un aşternut pentru picioare, de aur, care se ţinea de scaunul de domnie; de fiecare parte a scaunului erau răzimători, lîngă răzimători erau doi lei,

19 T welve lions were standing on each side of the six steps. Nothing like it had ever been made for the king of any other nation.

şi pe cele şase trepte, de o parte şi de alta, erau doisprezece lei. Aşa ceva nu s'a făcut pentru nici o împărăţie.

20 A ll King Solomon’s cups were made of gold. And all the cups of the House of the Trees of Lebanon were made of pure gold. Silver was not thought of as having much worth in the days of Solomon.

Toate paharele împăratului Solomon erau de aur, şi toate vasele din casa pădurii Libanului erau de aur curat. Nu era nimic de argint: argintului nu i se dădea niciun preţ, pe vremea lui Solomon.

21 F or the king had ships which went to Tarshish with Huram’s servants. Once every three years the ships of Tarshish came bringing gold, silver, ivory, apes, and peacocks.

Căci împăratul avea corăbii din Tarsis cari călătoreau cu slujitorii lui Hiram; şi la fiecare trei ani veneau corăbiile din Tarsis, aducînd aur şi argint, fildeş, maimuţe şi păuni.

22 S o King Solomon became greater than all the kings of the earth in riches and wisdom.

Împăratul Solomon a întrecut pe toţi împăraţii pămîntului prin bogăţiile şi înţelepciunea lui.

23 A nd all the kings of the earth wanted to be with Solomon, to hear his wisdom which God had put into his heart.

Toţi împăraţii pămîntului căutau să vadă pe Solomon, ca să audă înţelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui.

24 E very one of them brought his gift. Objects of silver and gold, clothing, objects for battle, spices, horses and donkeys, were brought each year.

Şi fiecare din ei îşi aducea darul lui, lucruri de argint şi lucruri de aur, haine, arme, mirodenii, cai şi catîri; aşa era în fiecare an.

25 S olomon had 4, 000 rooms for horses and war-wagons, and 12, 000 horsemen. He put them in the war-wagon cities and with the king in Jerusalem.

Solomon avea patru mii de iesle pentru caii dela carăle lui, şi douăsprezece mii de călăreţi pe cari i -a aşezat în cetăţile unde îşi ţinea carăle şi la Ierusalim lîngă împărat.

26 H e was the ruler over all the kings from the Euphrates River to the land of the Philistines, and as far as the land of Egypt.

El stăpînea peste toţi împăraţii, dela Rîu pînă la ţara Filistenilor şi pînă la hotarul Egiptului.

27 A nd the king made silver as easy to find as stones in Jerusalem. He made cedar trees as easy to find as sycamore trees in the valley.

Împăratul a făcut argintul tot aşa de obicinuit la Ierusalim ca pietrele, şi cedrii tot atît de mulţi ca smochinii sălbatici, cari cresc pe cîmpie.

28 A nd horses were brought in for Solomon from Egypt and from all countries. Death of Solomon

Din Egipt şi din toate ţările se aduceau cai pentru Solomon.

29 N ow the rest of the acts of Solomon, from first to last, are written in the words of Nathan the man of God. They are written in the holy words of Ahijah the Shilonite. And they are written in the special dreams of Iddo, the man who tells what will happen in the future, about Jeroboam the son of Nebat.

Celelalte fapte ale lui Solomon, cele dintîi şi cele depe urmă, nu sînt scrise oare în Cartea proorocului Natan, în proorocia lui Ahia din Silo, şi în descoperirile proorocului Ieedo despre Ieroboam, fiul lui Nebat?

30 S olomon ruled forty years in Jerusalem over all Israel.

Solomon a domnit patruzeci de ani la Ierusalim peste tot Israelul.

31 W hen he died he was buried in the city of his father David. And his son Rehoboam ruled in his place.

Apoi Solomon a adormit cu părinţii lui, şi l-au îngropat în cetatea tatălui său David. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Roboam.