1 N ow the sons of the men who tell what will happen in the future said to Elisha, “See, the place where we are living under your care is too small for us.

Fiii proorocilor au zis lui Elisei:,, Iată că locul unde locuim noi cu tine este prea strîmt pentru noi.

2 L et us go to the Jordan and each of us cut down a tree there. And let us make a place for us to live there.” So Elisha said, “Go.”

Haidem pînă la Iordan; ca să luăm deacolo fiecare cîteo bîrnă, şi să ne facem acolo un loc de locuit.`` Elisei a răspuns:,, Duceţi-vă.``

3 T hen one of them said, “Be pleased to go with your servants.” And Elisha answered, “I will go.”

Şi unul din ei a zis:,, Fii bun şi vino cu slujitorii tăi.`` El a răspuns:,, Voi merge!``

4 S o he went with them. When they came to the Jordan, they cut down trees.

A plecat deci cu ei. Ajungînd la Iordan, au tăiat lemne.

5 B ut as one of them was cutting a tree, the ax head fell into the water. The man cried out, “It is bad, sir! The ax belongs to another man, and I was to return it.”

Şi pe cînd tăia unul din ei o bîrnă, a căzut ferul dela secure în apă. El a strigat:,, Ah! domnul meu, era împrumutat!``

6 T he man of God said, “Where did it fall?” And when he showed him the place, Elisha cut off a stick and threw it in, and the iron came to the top of the water.

Omul lui Dumnezeu a zis:,, Unde a căzut?`` Şi i -a arătat locul. Atunci Elisei a tăiat o bucată de lemn, a aruncat -o în locul acela, şi ferul dela secure a plutit pe apă.

7 H e said, “Pick it up.” So his servant put out his hand and took it. Syrian Army Loses the Battle

Apoi a zis:,, Ridică -l!`` Şi a întins mîna, şi l -a luat.

8 N ow the king of Syria was fighting a war against Israel. He had a meeting with his servants, and said, “This is the place where I will be staying.”

Împăratul Siriei era în război cu Israel. Şi, într'un sfat pe care l -a ţinut cu slujitorii săi, a zis:,, Tabăra mea va fi în cutare loc.``

9 T he man of God sent news to the king of Israel, saying, “Be careful that you do not pass this place. For the Syrians are coming down there.”

Dar omul lui Dumnezeu a trimis să spună împăratului lui Israel:,, Fereşte-te să treci pe lîngă locul acela, căci acolo sînt ascunşi Sirienii.``

10 T he king of Israel sent men to the place where the man of God said there would be danger. So he saved himself there more than once or twice.

Şi împăratul lui Israel a trimes nişte oameni să stea la pîndă spre locul pe care i -l spusese şi despre care îl înştiinţase omul lui Dumnezeu. Aceasta s'a întîmplat nu odată, nici de două ori.

11 T he heart of the king of Syria was angry because of this. He called his servants and said to them, “Will you show me which one of us is helping the king of Israel?”

Împăratului Siriei i s'a turburat inima. A chemat pe slujitorii săi, şi le -a zis:,, Nu voiţi să-mi spuneţi care din noi este pentru împăratul lui Israel?``

12 A nd one of his servants said, “None, my lord, O king. Elisha, the man of God who is in Israel, tells the king of Israel the very words you say in your bedroom.”

Unul din slujitorii săi a răspuns:,, Nimeni, împărate, domnul meu; dar proorocul Elisei, care este în Israel, spune împăratului lui Israel cuvintele pe cari le rosteşti în odaia ta de culcare.``

13 S o he said, “Go and see where Elisha is, that I may send men to take him.” And he was told, “See, he is in Dothan.”

Şi împăratul a zis:,, Duceţi-vă şi vedeţi unde este, ca să trimet să -l prindă.`` Au venit şi i-au spus:,, Iată că este la Dotan.``

14 S o the king of Syria sent horses and war-wagons and an army of many soldiers there. They came during the night and gathered around the city.

A trimes acolo cai, cară şi o oaste puternică. Au ajuns noaptea, şi au înconjurat cetatea.

15 T he servant of the man of God got up early and went out. And he saw an army with horses and war-wagons around the city. The servant said to Elisha, “It is bad, sir! What should we do?”

Slujitorul omului lui Dumnezeu s'a sculat disdedimineaţă şi a ieşit. Şi iată că o oaste înconjura cetatea, cu cai şi cară. Şi slujitorul a zis omului lui Dumnezeu:,, Ah! domnul meu, cum vom face?``

16 H e answered, “Do not be afraid. For those who are with us are more than those who are with them.”

El a răspuns:,, Nu te teme, căci mai mulţi sînt cei cu noi decît cei cu ei.``

17 T hen Elisha prayed and said, “O Lord, I pray, open his eyes, that he may see.” And the Lord opened the servant’s eyes, and he saw. He saw that the mountain was full of horses and war-wagons of fire all around Elisha.

Elisei s'a rugat, şi a zis:,, Doamne, deschide -i ochii să vadă.`` Şi Domnul a deschis ochii slujitorului, care a văzut muntele plin de cai şi de cară de foc împrejurul lui Elisei.

18 W hen the Syrians came against him, Elisha prayed to the Lord, saying, “Make these people blind, I pray.” So the Lord made them blind, as Elisha had said.

Sirienii s'au pogorît la Elisei. El a făcut atunci următoarea rugăciune către Domnul:,, Loveşte, rogu-Te, pe poporul acesta cu orbire.`` Şi Domnul i -a lovit cu orbire, după cuvîntul lui Elisei.

19 T hen Elisha said to them, “This is not the way. This is not the city. Follow me and I will bring you to the man you are looking for.” And he brought them to Samaria.

Elisei le -a zis:,, Nu este aceasta calea, şi nu este aceasta cetatea; veniţi după mine, şi vă voi duce la omul pe care -l căutaţi.`` Şi i -a dus la Samaria.

20 W hen they had come to Samaria, Elisha said, “O Lord, open the eyes of these men. Let them see.” So the Lord opened their eyes, and they saw. They saw they were in the center of Samaria.

Cînd au intrat în Samaria, Elisei a zis:,, Doamne, deschide ochii oamenilor acestora, să vadă!`` Şi Domnul le -a deschis ochii, şi au văzut că erau în mijlocul Samariei.

21 W hen the king of Israel saw them, he said to Elisha, “My father, should I kill them? Should I kill them?”

Împăratul lui Israel, văzîndu -i, a zis lui Elisei:,, Să -i măcelăresc, să -i măcelăresc, părinte?``

22 H e answered, “Do not kill them. Would you kill those you have taken against their will with your sword and bow? Give them bread and water. Let them eat and drink and return to their owner.”

Să nu -i măcelăreşti``, a răspuns Elisei.,, Obicinuieşti tu oare să măcelăreşti pe aceia pe cari îi iei prinşi cu sabia şi cu arcul tău? Dă-le pîne şi apă, ca să mănînce şi să bea; apoi să se ducă la stăpînul lor.``

23 S o he made a big supper for them. When they had eaten and drunk, he sent them away. And they went to their owner. The Syrians sent no more small groups of soldiers into the land of Israel. Samaria’s Trouble

Împăratul lui Israel le -a dat un prînz mare, şi ei au mîncat şi au băut; apoi le -a dat drumul, şi au plecat la stăpînul lor. Şi oştile Sirienilor nu s'au mai întors pe ţinutul lui Israel.

24 A fter this, Ben-hadad the king of Syria gathered all his army and went up against Samaria.

După aceea, Ben-Haded, împăratul Siriei, strîngîndu-şi toată oştirea, s'a suit şi a împresurat Samaria.

25 T here was a time of no food in Samaria. The Syrian army gathered around it, until a donkey’s head sold for eighty pieces of silver. A half cup of dove’s waste sold for five pieces of silver.

În Samaria a fost o mare foamete, şi atît de mult au strîmtorat -o încît un cap de măgar preţuia optzeci de sicli de argint, şi un sfert de cab de găinaţ de porumbel cinci sicli de argint.

26 A s the king of Israel was passing by on the wall, a woman cried out to him, “Help, my lord, O king!”

Şi pe cînd trecea împăratul pe zid, o femeie i -a strigat:,, Scapă-mă, împărate, domnul meu!``

27 A nd he said, “If the Lord does not help you, from where can I help you? From the grain-floor, or from the grape-crusher?”

El a răspuns:,, Dacă nu te scapă Domnul, cu ce să te scap eu? Cu venitul ariei sau al teascului?``

28 T hen the king said to her, “What is your trouble?” And she answered, “This woman said to me, ‘Give your son, so we may eat him today. And we will eat my son tomorrow.’

Şi împăratul i -a zis:,, Ce ai?`` Ea a răspuns:,, Femeia aceea mi -a zis:, Dă-mi pe fiul tău să -l mîncăm astăzi, şi mîne vom mînca pe fiul meu.`

29 S o we made my son ready to eat over the fire, and ate him. The next day I said to her, ‘Give your son, so we may eat him.’ But she has hidden her son.”

Noi am fiert pe fiul meu, şi l-am mîncat. Şi în ziua următoare i-am zis:, Dă pe fiul tău să -l mîncăm.` Dar ea a ascuns pe fiul ei.``

30 W hen the king heard the words of the woman, he tore his clothes. He was passing by on the wall, and the people looked. They saw that he wore cloth made from hair under his clothes.

Cum a auzit împăratul cuvintele acestei femei, şi -a rupt hainele, cînd stătea pe zid. Şi poporul a văzut că pe dinlăuntru avea un sac de păr pe trup.

31 T hen he said, “May God do so to me and more also, if the head of Elisha the son of Shaphat stays on him today.”

Împăratul a zis:,, Să mă pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea, dacă va rămînea astăzi capul lui Elisei, fiul lui Şafat, pe trupul lui!``

32 N ow Elisha was sitting in his house. And the leaders were sitting with him. The king sent a man, but before the man came to him, Elisha said to the leaders, “Do you see how this son of a killer has sent to take off my head? See, when the king’s man comes, shut the door. Hold the door shut against him. Is not the sound of his owner’s feet behind him?”

Elisei şedea în casă, şi bătrînii şedeau lîngă el. Împăratul a trimes pe cineva înainte. Dar înainte ca să ajungă solul, Elisei a zis bătrînilor:,, Vedeţi că acest fiu de ucigaş trimete pe cineva să-mi ia capul? Ascultaţi! Cînd va veni solul, închideţi uşa, şi opriţi -l la uşă; nu se aude oare sunetul paşilor stăpînului său în urma lui?``

33 W hile he was still talking with them, the king came down to him and said, “See, this trouble is from the Lord. Why should I wait for the Lord any longer?”

Pe cînd le vorbea el încă, solul se şi pogorîse la el, şi împăratul a zis:,, Iată, răul acesta vine dela Domnul; ce mai am de nădăjduit dela Domnul?``