1 “ Remember the month of Abib and keep the Passover to the Lord your God. For the Lord your God brought you out of Egypt during the night in the month of Abib.

Păzeşte luna spicelor, şi prăznuieşte sărbătoarea Paştelor în cinstea Domnului, Dumnezeului tău; căci în luna spicelor te -a scos Domnul, Dumnezeul tău, din Egipt, noaptea.

2 G ive the Passover gift to the Lord your God from the flock and the cattle, in the place where the Lord chooses to put His name.

Să jertfeşti Paştele în cinstea Domnului, Dumnezeului tău, jertfele tale de oi şi boi, în locul pe care -l va alege Domnul ca să-Şi aşeze Numele acolo.

3 D o not eat bread made with yeast. For seven days eat bread made without yeast, the bread of sorrow, because you came out of the land of Egypt in a hurry. So all the days of your life you will remember the day when you came out of the land of Egypt.

În timpul sărbătorii, să nu mănînci pîne dospită, ci şapte zile să mănînci azimi, pînea întristării, căci ai ieşit în grabă din ţara Egiptului: aşa să faci, ca să-ţi aduci aminte toată viaţa ta de ziua cînd ai ieşit din ţara Egiptului.

4 F or seven days there is to be no yeast around in all your land. And none of the flesh you give in worship on the evening of the first day will be kept through the night until morning.

Să nu se vadă aluat la tine, pe toată întinderea ţării tale, timp de şapte zile; şi nicio parte din vitele pe cari le vei jertfi în seara celei dintîi zile să nu fie păstrată peste noapte pînă dimineaţa.

5 Y ou are not allowed to give the Passover gift in any of your towns the Lord your God gives you.

Nu vei putea să jertfeşti Paştele în vreunul din locurile pe cari ţi le dă Domnul, Dumnezeul tău, ca locuinţă;

6 B ut give it at the place where the Lord your God chooses to put His name. You must kill the Passover gift in the evening when the sun goes down, at the time that you came out of Egypt.

ci în locul pe care -l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-Şi aşeze Numele în el, acolo să jertfeşti Paştele, seara, la apusul soarelui, pe vremea ieşirii tale din Egipt.

7 M ake it ready and eat it in the place the Lord your God chooses. Then return to your tents in the morning.

Să fierbi vita tăiată, şi s'o mănînci în locul pe care -l va alege Domnul, Dumnezeul tău. Şi dimineaţa, vei putea să te întorci şi să te duci în corturile tale.

8 F or six days eat bread made without yeast. On the seventh day there will be a holy meeting to the Lord your God. Do no work on this day. The Supper of Weeks

Şase zile, să mănînci azimi, şi a şaptea zi să fie o adunare de sărbătoare în cinstea Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nici o lucrare în ea.

9 “ Number seven weeks. Begin to number seven weeks from the time you begin to cut the standing grain.

Să numeri şapte săptămîni; de cînd vei începe seceratul grîului, să începi să numeri şapte săptămîni.

10 T hen keep the Special Supper of Weeks to the Lord your God by giving a free-will gift. Give as the Lord your God has given to you.

Apoi să prăznuieşti sărbătoarea săptămînilor, şi să aduci daruri de bună voie, după binecuvîntarea pe care ţi -o va da Domnul, Dumnezeul tău.

11 B e full of joy before the Lord your God, you and your son and daughter, your men and women servants, the Levite who is in your town, the stranger, the child whose parents have died, and the woman whose husband has died. Be full of joy in the place where the Lord your God chooses to put His name.

Să te bucuri înaintea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care -l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să locuiască Numele Lui acolo, tu, fiul tău şi fiica ta, robul şi roaba ta, Levitul care va fi în cetăţile tale, şi străinul, orfanul şi văduva cari vor fi în mijlocul tău.

12 R emember that you were servants in Egypt. And be careful to obey these Laws.

Să-ţi aduci aminte că ai fost rob în Egipt, şi să păzeşti şi să împlineşti legile acestea.

13 “ Keep the Special Supper of Tents seven days after you have gathered your grain and wine.

Să prăznuieşti sărbătoarea corturilor şapte zile, dupăce îţi vei strînge roadele din arie şi din teasc.

14 B e full of joy during your special supper, you and your son and daughter, your men and women servants, the Levite, the stranger, the child whose parents have died, and the woman whose husband has died, who are in your towns.

Să te bucuri la sărbătoarea aceasta, tu, fiul tău şi fiica ta, robul şi roaba ta, şi Levitul, străinul, orfanul şi văduva cari vor fi în cetăţile tale.

15 S even days you will have a special supper to the Lord your God in the place which the Lord chooses. You will be full of joy because the Lord your God will bring good to you in all the food you grow and in all the work you do.

Să prăznuieşti sărbătoarea şapte zile în cinstea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care -l va alege Domnul; căci Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvînta în toate rodurile tale şi în tot lucrul mînilor tale, şi de aceea să fii vesel.

16 A ll your males must show themselves before the Lord your God three times a year in the place He chooses, at the Special Supper of Bread Without Yeast, the Special Supper of the First Fruits of the Land, and the Special Supper of Tents. They must not show themselves before the Lord with nothing in their hands.

De trei ori pe an, toţi bărbaţii să se înfăţişeze înaintea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care -l va alege El: la sărbătoarea azimilor, la sărbătoarea săptămînilor, şi la sărbătoarea corturilor. Să nu se înfăţişeze cu mînile goale înaintea Domnului.

17 E very man should give as he is able, as the Lord your God has given to you. Those Who Judge

Fiecare să dea ce va putea, după binecuvîntarea pe care i -o va da Domnul, Dumnezeul tău.

18 “ Choose judges and other leaders for all your towns the Lord your God is giving you, among each of your family groups. They must be wise in judging the people.

Să pui judecători şi dregători în toate cetăţile pe cari ţi le dă Domnul, Dumnezeul tău, după seminţiile tale; şi ei să judece poporul cu dreptate.

19 B e fair and do not show favor. Do not take pay in secret for doing wrong. Such pay blinds the eyes of the wise and causes them to change the words of a good man.

Să n'atingi niciun drept, să nu cauţi la faţa oamenilor, şi să nu iei daruri, căci darurile orbesc ochii înţelepţilor şi sucesc cuvintele celor drepţi.

20 F ollow what is right, and only what is right. Then you will live and receive the land the Lord your God is giving you.

Să urmezi cu scumpătate dreptatea, ca să trăieşti şi să stăpîneşti ţara pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău.

21 “ When you make an altar for the Lord your God, do not put beside it a wooden god like the false goddess Asherah.

Să nu-ţi aşezi niciun idol de lemn lîngă altarul pe care -l vei ridica Domnului, Dumnezeului tău.

22 D o not set up for yourself a pillar for worship that the Lord your God hates.

Să nu ridici nici stîlpi idoleşti, cari sînt urîţi de Domnul, Dumnezeul tău.