1 T hen Joseph told the man who took care of his house, “Fill the men’s bags with as much food as they can carry. And put each man’s money in his bag.

Iosif a dat următoarea poruncă economului casei lui:,, Umple cu merinde sacii oamenilor acestora, cît vor putea să ducă, şi pune argintul fiecăruia la gura sacului său.

2 P ut my silver cup in the bag of the youngest, with his money for the grain.” And he did what Joseph had told him to do.

Să pui şi paharul meu, paharul de argint, la gura sacului celui mai tînăr, împreună cu argintul cuvenit pentru preţul grîului lui``. Economul a făcut cum îi poruncise Iosif.

3 E arly in the morning the men were sent away with their donkeys.

Dimineaţa, cum s'a crăpat de ziuă, au dat drumul oamenilor acestora împreună cu măgarii lor.

4 W hen they had left the city and were not far away, Joseph said to the man who took care of his house, “Get up and follow the men. When you come to them, say to them, ‘Why have you returned bad for good? Why have you stolen the silver cup?

Dar abia ieşiseră din cetate, şi nu se depărtaseră deloc de ea, cînd Iosif a zis economului său:,, Scoală-te, aleargă după oamenii aceia; şi, cînd îi vei ajunge, să le spui:, Pentruce aţi răsplătit binele cu rău?

5 I s this not my lord’s drinking cup that he uses for telling about the future? You have done wrong.’”

De ce aţi furat paharul din care bea domnul meu, şi de care se slujeşte pentru ghicit? Rău aţi făcut că v'aţi purtat astfel.``

6 S o he came to them and spoke these words to them.

Economul i -a ajuns, şi le -a spus aceste cuvinte.

7 A nd they said to him, “Why does my lord say these things? Your servants would never do such a thing.

Ei i-au răspuns:,, Domnule, pentruce vorbeşti astfel? Să ferească Dumnezeu pe robii tăi să fi săvîrşit o asemenea faptă!

8 R emember how we returned to you from the land of Canaan with the money we found in the top of our bags. Why then would we steal silver or gold from your owner’s house?

Iată, noi ţi-am adus din ţara Canaanului argintul, pe care l-am găsit la gura sacilor noştri; cum am fi putut să furăm argint sau aur din casa domnului tău?

9 I f the cup is found with any of your servants, let him be put to death. And the others of us will be your servants.”

Să moară acela dintre robii tăi la care se va găsi paharul, şi noi înşine să fim robi ai domnului nostru!``

10 H e answered, “Let it be as you say. He who is found to have the cup will be my servant. But you others will be without blame.”

El a zis:,, Fie după cuvintele voastre! Acela la care se va găsi paharul, să fie robul meu; iar voi veţi fi nevinovaţi.``

11 T hen each man put his bag down on the ground in a hurry and opened it.

Îndată, şi -a pogorît fiecare sacul la pămînt. Fiecare şi -a deschis sacul.

12 T he man looked for it, beginning with the oldest and stopping with the youngest. And the cup was found in Benjamin’s bag.

Economul i -a scotocit, începînd cu cel mai în vîrstă şi sfîrşind cu cel mai tînăr; şi paharul a fost găsit în sacul lui Beniamin.

13 T hen they tore their clothes. After each man loaded his donkey again, they returned to the city.

Ei şi-au rupt hainele, şi -a încărcat fiecare măgarul, şi s'au întors în cetate.

14 W hen Judah and his brothers came to Joseph’s house, he was still there. They fell to the ground in front of him.

Iuda şi fraţii lui au ajuns la casa lui Iosif, pe cînd era el încă acolo, şi s'au aruncat cu faţa la pămînt înaintea lui.

15 J oseph said to them, “What is this that you have done? Did you not know that a man like me has power to know what is not known by others?”

Iosif le -a zis:,, Ce faptă aţi făcut? Nu ştiţi că un om ca mine are putere să ghicească?``

16 J udah said, “We do not know what to say to my lord. How can we make ourselves right in your eyes? God has shown the guilt of your servants. See, we are your servants, both we and the one who was found with the cup.”

Iuda a răspuns:,, Ce să mai spunem domnului nostru? Cum să mai vorbim? Cum să ne mai îndreptăţim?`` Dumnezeu a dat pe faţă nelegiuirea robilor tăi. Iată-ne robi ai domnului nostru: noi, şi acela la care s'a găsit paharul.``

17 B ut Joseph said, “No. I will do no such thing. The person who was found with the cup will be my servant. But you others may go in peace to your father.”

Dar Iosif a zis:,, Să mă ferească Dumnezeu să fac aşa ceva! Omul la care s'a găsit paharul, va fi robul meu; dar voi, suiţi-vă înapoi în pace la tatăl vostru.``

18 T hen Judah came near to him, and said, “O my lord, let your servant speak a word in my lord’s ears. Do not be angry with your servant. For you are like Pharaoh himself.

Atunci Iuda s'a apropiat de Iosif, şi a zis:,, Te rog, domnul meu, dă voie robului tău să spună o vorbă domnului meu, şi să nu te mînii pe robul tău! Căci tu eşti ca Faraon.

19 M y lord asked his servants, ‘Do you have a father or a brother?’

Domnul meu a întrebat pe robii săi, zicînd:,, Mai trăeşte tatăl vostru, şi mai aveţi vreun frate?``

20 W e said to my lord, ‘We have an old father and a young brother who was born to him when he was old. Now his brother is dead. So he is all that is left of his mother, and his father loves him.’

Noi am răspuns domnului meu:,, Avem un tată bătrîn, şi un frate tînăr, copil făcut la bătrîneţa lui; băiatul acesta avea un frate care a murit, şi care era dela aceeaş mamă; el a rămas singur, şi tatăl lui îl iubeşte.``

21 T hen you said to your servants, ‘Bring him here to me, so I may see him.’

Tu ai spus robilor tăi:,, Aduceţi -l la mine ca să -l văd cu ochii mei.``

22 B ut we said to my lord, ‘The boy cannot leave his father. For if he should leave his father, his father would die.’

Noi am răspuns domnului meu:,, Băiatul nu poate părăsi pe tatăl său; dacă -l va părăsi, tatăl său are să moară.``

23 T hen you said to your servants, ‘Unless your youngest brother comes here with you, you will not see my face again.’

Tu ai spus robilor tăi:,, Dacă nu se va pogorî şi fratele vostru împreună cu voi, să nu-mi mai vedeţi faţa.``

24 “ When we returned to your servant my father, we told him what my lord had said.

Cînd ne-am suit la tatăl meu, robul tău, i-am spus cuvintele domnului meu.

25 O ur father said, ‘Go again and buy us a little food.’

Tatăl nostru a zis:,, Duceţi-vă iarăş să ne cumpăraţi ceva merinde.``

26 B ut we said, ‘We cannot go there. If our youngest brother is with us, we will go there. For we cannot see the man’s face unless our youngest brother is with us.’

Noi am răspuns:,, Nu putem să ne ducem; dar dacă fratele nostru cel tînăr va fi cu noi, ne vom duce; căci nu putem vedea faţa omului aceluia, de cît dacă fratele nostru cel tînăr va fi cu noi.``

27 “ Then your servant my father said to us, ‘You know that my wife gave birth to two of my sons.

Robul tău, tatăl nostru, ne -a zis:,, Voi ştiţi că nevastă-mea mi -a născut doi fii.

28 O ne left me, and I said, “For sure he is torn to pieces.” I have not seen him since.

Unul a ieşit dela mine, şi cred că a fost sfîşiat negreşit de fiare, căci nu l-am mai văzut pînă astăzi.

29 I f you take this one also from me, and something happens to him, you will bring my white hair down to the grave in sorrow.’

Dacă-mi mai luaţi şi pe acesta, şi i se va întîmpla vreo nenorocire, cu durere îmi veţi pogorî bătrîneţele în locuinţa morţilor.``

30 M y father’s life and the boy’s life are one. If I return to your servant my father, and the boy is not with us,

Acum, dacă mă voi întoarce la robul tău, tatăl meu, fără să avem cu noi băiatul de sufletul căruia este nedeslipit sufletul lui,

31 w hen he sees that the boy is not with us, he will die. So your servants will bring the white hair of your servant our father down to the grave in sorrow.

el are să moară, cînd va vedea că băiatul nu este; şi robii tăi vor pogorî cu durere în locuinţa morţilor bătrîneţele robului tău, tatăl nostru.

32 F or I put myself as trust for the boy to my father. I said, ‘If I do not return him to you, then let the blame be on me forever.’

Căci robul tău s'a pus chezăş pentru copil, şi a zis tatălui meu:,, Dacă nu -l voi aduce înapoi la tine, vinovat să fiu pentru totdeauna faţă de tatăl meu.``

33 S o let your servant stay and work for my lord, instead of the boy. Let the boy go home with his brothers.

Îngăduie, dar, te rog, robului tău să rămînă în locul băiatului, ca rob al domnului meu; iar băiatul să se suie înapoi cu fraţii săi.

34 F or how can I return to my father if the boy is not with me? I am afraid to see the sorrow that my father would suffer.”

Cum mă voi putea sui eu la tatăl meu, dacă băiatul nu este cu mine? Ah! să nu văd mîhnirea tatălui meu!``