1 O n that day they read from the book of Moses in the hearing of the people. And there was found written in it that no Ammonite or Moabite should ever gather together to worship with the people of God.

În vremea aceea, s'a cetit în faţa poporului în cartea lui Moise, şi s'a găsit scris că Amonitul şi Moabitul nu trebuiau să intre niciodată în adunarea lui Dumnezeu,

2 I t was because they did not meet the sons of Israel with food and water, but paid Balaam to curse them. Yet our God turned the curse into good.

pentrucă nu veniseră înaintea copiilor lui Israel cu pîne şi apă, şi pentrucă tocmiseră împotriva lor cu preţ de argint pe Balaam ca să -i blesteme. Dar Dumnezeul nostru a prefăcut blestemul în binecuvîntare.

3 W hen the people heard the Law, they kept out all those of other nations from Israel.

Cînd au auzit Legea, au deosebit din Israel pe toţi străinii.

4 B efore this, Eliashib the religious leader, who watched over the store-rooms of the house of our God, being close to Tobiah,

Înainte de aceasta, preotul Eliaşib, care era pus peste cămările Casei Dumnezeului nostru, şi rudă cu Tobia,

5 m ade a room for him. They had before used the room to store the grain gifts, special perfume, dishes, and the tenth part of grain, wine and oil to be given to the Levites, the singers and the gate-keepers, and the gifts for the religious leaders.

pregătise pentru el o cămară mare, unde puneau mai înainte darurile de mîncare, tămîia, uneltele, zeciuiala din grîu, din must, şi din untdelemn, părţile rînduite pentru Leviţi, cîntăreţi şi uşieri, şi darurile ridicate pentru preoţi.

6 B ut during all this time I was not in Jerusalem. For in the thirty-second year of Artaxerxes king of Babylon, I had gone to the king. Then after some time, I asked the king to let me go,

Eu nu eram la Ierusalim cînd s'au petrecut toate acestea, căci mă întorsesem la împărat în al treizeci şi doilea an al lui Artaxerxe, împăratul Babilonului. La sfîrşitul anului am căpătat de la împărat învoire

7 a nd came to Jerusalem. I learned about the sinful thing Eliashib had done for Tobiah, by giving a room for him in the house of God.

să mă întorc la Ierusalim, şi am văzut răul pe care -l făcuse Eliaşib, pregătind o cămară pentru Tobia, în curţile Casei lui Dumnezeu.

8 I was very angry, and threw all the things of Tobiah’s house out of the room.

Mi -a părut foarte rău, şi am aruncat afară din cămară toate lucrurile lui Tobia.

9 T hen I said that the rooms must be made clean, and put back the things of the house of God with the grain gifts and the special perfume.

Apoi am poruncit să se curăţească odăile, şi am pus iarăş în ele uneltele Casei lui Dumnezeu, darurile de mîncare şi tămîia.

10 I also learned that what was to be given to the Levites had not been given. So the Levites and the singers who did the work had gone back to their own fields.

Am auzit deasemenea că părţile Leviţilor nu li se dăduseră, şi că Leviţii şi cîntăreţii, însărcinaţi cu slujba, fugiseră fiecare în ţinutul lui.

11 S o I spoke sharp words to the leaders and said, “Why is the house of God no longer cared for?” Then I gathered them together and returned them to their duties.

Am mustrat pe dregători, şi am zis:,, Pentruce a fost părăsită Casa lui Dumnezeu?`` Şi am strîns pe Leviţi şi pe cîntăreţi, şi i-am pus iarăş în slujba lor.

12 A ll the people of Judah then brought the tenth part of the grain, wine and oil into the store-houses.

Atunci tot Iuda a adus în cămări zeciuiala din grîu, din must şi din untdelemn.

13 I had Shelemiah the religious leader, Zadok the writer, and Pedaiah of the Levites, watch over the store-houses. With them was Hanan the son of Zaccur, the son of Mattaniah. For they were trusted, and it was their duty to give the needed things to their brothers.

Am dat cămările în grija preotului Şelemia, cărturarului Ţadoc, şi lui Pedaia, unul din Leviţi, şi le-am adaos şi pe Hanan, fiul lui Zacur, fiul lui Matania, căci le mergea numele că sînt credinicoşi. Ei au fost însărcinaţi să facă împărţirile cuvenite fraţilor lor.

14 R emember me for this, O my God. Do not forget my good works which I have done for the house of my God and His worship.

Adu-Ţi aminte de mine, Dumnezeule, pentru aceste lucruri, şi nu uita faptele mele evlavioase făcute pentru Casa Dumnezeului meu şi pentru lucrurile cari trebuiesc păzite în ea!

15 I n those days I saw in Judah some who were crushing grapes to make wine on the Day of Rest. I saw them bringing in bags of grain and loading them on donkeys, as well as wine, grapes, figs, and all kinds of loads. And they brought them into Jerusalem on the Day of Rest. So I spoke sharp words to them on the day they sold food.

Pe vremea aceasta am văzut în Iuda nişte oameni călcînd la teasc în ziua Sabatului, aducînd snopi, încărcînd măgarii cu vin, struguri şi smochine, şi cu tot felul de lucruri, şi aducîndu-le la Ierusalim în ziua Sabatului. Şi i-am mustrat chiar în ziua cînd îşi vindeau mărfurile.

16 M en of Tyre were living there who brought in fish and all kinds of things to sell. They sold them to the people of Judah on the Day of Rest, even in Jerusalem.

Mai erau şi nişte Tirieni, aşezaţi în Ierusalim, cari aduceau peşte şi tot felul de mărfuri, şi le vindeau fiilor lui Iuda în ziua Sabatului şi în Ierusalim.

17 T hen I spoke sharp words to the leaders of Judah, saying, “What is this sinful thing you are doing by not keeping the Day of Rest holy?

Am mustrat pe mai marii lui Iuda, şi le-am zis:,, Ce însemnează această faptă rea pe care o faceţi, pîngărind ziua Sabatului?

18 D id not your fathers do the same, so that our God brought all this trouble to us and to this city? Yet you are bringing more anger to Israel by not keeping the Day of Rest holy.”

Oare n'au lucrat aşa părinţii voştri, şi nu din pricina aceasta a trimes Dumnezeul nostru toate aceste nenorociri peste noi şi peste cetatea aceasta? Şi voi aduceţi din nou mînia Lui împotriva lui Israel, pîngărind Sabatul!``

19 J ust as it became dark at the gates of Jerusalem before the Day of Rest, I had them shut the doors. And I would not let them be opened until after the Day of Rest. Then I had some of my servants watch the gates, that no load should come in on the Day of Rest.

Apoi am poruncit să se închidă porţile Ierusalimului înainte de Sabat, de îndată ce le va ajunge umbra, şi să nu se deschidă decît după Sabat. Şi am pus cîţiva din slujitorii mei la porţi, să oprească intrarea sarcinilor de mărfuri în ziua Sabatului.

20 O nce or twice the traders and sellers stayed the night outside Jerusalem.

Şi aşa negustorii şi vînzătorii de tot felul de lucruri au petrecut noaptea odată şi de două ori afară din Ierusalim.

21 T hen I spoke sharp words to them, saying, “Why do you stay the night in front of the wall? If you do so again, I will send men out to make you leave.” From that time on they did not come on the Day of Rest.

I-am mustrat, şi le-am zis:,, Pentruce staţi noaptea înaintea zidului? Dacă veţi mai face încă odată lucrul acesta, voi pune mîna pe voi.`` Din clipa aceea, n'au mai venit în timpul Sabatului.

22 T hen I told the Levites to make themselves free from sin and come and watch the gates to keep the Day of Rest holy. Remember me for this also, O my God. Be good to me because of Your great loving-kindness.

Am poruncit şi Leviţilor să se curăţească, şi să vină să păzească porţile, ca să sfinţească ziua Sabatului.

23 I n those days I saw that the Jews had married women from Ashdod, Ammon, and Moab.

Tot pe vremea aceea, am văzut pe nişte Iudei, cari îşi luaseră neveste Asdodiene, Amonite şi Moabite.

24 H alf of their children spoke the language of Ashdod. They could not speak the language of Judah, but the language of their own people.

Jumătate din fiii lor vorbeau limba asdodiană, şi nu ştiau să vorbească limba evreiască; nu cunoşteau decît limba cutărui sau cutărui popor.

25 S o I fought with them and cursed them and beat some of them and pulled out their hair. And I made them promise in the name of God, saying, “You must not give your daughters to their sons, or take their daughters for your sons or for yourselves.

I-am mustrat, şi i-am blestemat; am lovit pe unii din ei, le-am smuls părul, şi i-am pus să jure în Numele lui Dumnezeu, zicînd:,, Să nu vă daţi fetele după fiii lor, şi să nu luaţi fetele lor de neveste nici pentru fiii voştri, nici pentru voi.

26 D id not King Solomon of Israel sin because of these women? Yet among the many nations there was no king like him. He was loved by his God, and God made him king over all Israel. But the women from other nations caused even him to sin.

Oare nu în aceasta a păcătuit Solomon, împăratul lui Israel? Nu era alt împărat ca el, în mulţimea popoarelor; el era iubit de Dumnezeul lui, şi Dumnezeu îl pusese împărat peste tot Israelul. Totuş, femeile străine l-au tîrît şi pe el în păcat.

27 S hould we hear now that you also are sinning in the same way by not being faithful to our God, by marrying women from other nations?”

Şi acum trebuie să auzim despre voi că săvîrşiţi o nelegiuire atît de mare şi că păcătuiţi împotriva Dumnezeului nostru, luînd neveste străine?``

28 E ven one of the sons of Joiada, the son of Eliashib the religious leader, was a son-in-law of Sanballat the Horonite. So I drove him away from me.

Unul din fiii lui Ioiada, fiul marelui preot Eliaşib, era ginerele lui Sanbalat, Horonitul. L-am izgonit dela mine.

29 R emember them, O my God, because they have brought sin to the religious leaders and to the agreement of the religious leaders and the Levites.

Adu-Ţi aminte de ei, Dumnezeule, căci au spurcat preoţia şi legămîntul încheiat de preoţi şi Leviţi.

30 S o I made them free from the sin of other nations. I gave the religious leaders and the Levites their duties, each in his work.

I-am curăţit de orice străin, şi am pus rînduială în tot ce trebuiau să păzească preoţii şi Leviţii, fiecare în slujba lui,

31 A nd I saw to it that wood would be brought at the right times, and also the first-fruits. O my God, remember me for good.

în ce privea atît darul lemnelor la vremi hotărîte, cît şi cele dintîi roade