1 N ow King David was old. He had lived many years. They covered him with clothes, but he could not keep warm.

Împăratul David era bătrîn, înaintat în vîrstă; îl acopereau cu haine, şi nu se putea încălzi.

2 S o his servants said to him, “Let a young woman who has never had a man be found for my lord the king. Let her help the king and become his nurse. And let her lie in your arms, that my lord the king may be warm.”

Slujitorii lui i-au zis:,, Să se caute pentru domnul împăratul o fată fecioară; ea să stea înaintea împăratului, să -l îngrijească, şi să se culce la sînul tău; şi domnul meu împăratul se va încălzi.``

3 S o they looked through all the land of Israel for a beautiful girl, and found Abishag the Shunammite. And they brought her to the king.

Au căutat în tot ţinutul lui Israel o fată tînără şi frumoasă, şi au găsit pe Abişag, Sunamita, pe care au adus -o la împărat.

4 T he girl was very beautiful. She became the king’s nurse and helped him. But the king did not have sex with her.

Această fată era foarte frumoasă. Ea a îngrijit pe împărat, şi i -a slujit; dar împăratul nu s'a împreunat cu ea.

5 N ow Haggith’s son Adonijah honored himself, saying, “I will be king.” So he made war-wagons and horsemen ready for himself, with fifty men to run in front of him.

Adonia, fiul Haghitei, s'a sumeţit pînă acolo în cît a zis:,, Eu voi fi împărat!`` Şi şi -a pregătit care şi călăreţi, şi cincizeci de oameni cari alergau înaintea lui.

6 H is father had never troubled him at any time by asking, “Why have you done this?” He was a very good-looking man also, and was born next after Absalom.

Tatăl său nu -l mustrase niciodată în viaţa lui, zicînd:,, Pentru ce faci aşa?`` Adonia, de altfel, era foarte frumos la chip, şi se născuse după Absalom.

7 H e spoke with Joab the son of Zeruiah and with Abiathar the religious leader. And they followed Adonijah and helped him.

El a vorbit cu Ioab, fiul Ţeruiei, şi cu preotul Abiatar: şi aceştia au trecut de partea lui.

8 B ut Zadok the religious leader, Benaiah the son of Jehoiada, Nathan the man of God, Shimei, Rei, and David’s strong men, were not with Adonijah.

Dar preotul Ţadoc, Benaia, fiul lui Iehoiada, proorocul Natan, Şimei, Rei şi vitejii lui David, n'au fost cu Adonia.

9 A donijah killed sheep and cattle and fat animals by the stone of Zoheleth, beside En-rogel. He asked all his brothers, the king’s sons and all the king’s men of Judah to come.

Adonia a tăiat oi, boi şi viţei graşi, lîngă piatra lui Zohelet, care este, lîngă En-Roguel; şi a poftit pe toţi fraţii lui, fiii împăratului, şi pe toţi bărbaţii lui Iuda din slujba împăratului.

10 B ut he did not ask Nathan the man of God, Benaiah, the strong men or his brother Solomon to come.

Dar n'a poftit pe proorocul Natan, nici pe Benaia, nici pe viteji, nici pe fratele său Solomon.

11 T hen Nathan said to Solomon’s mother Bathsheba, “Have you not heard that Adonijah the son of Haggith has become king, and our lord David does not know it?

Atunci Natan a zis Bat-Şebei, mama lui Solomon:,, N'ai auzit că Adonia, fiul Haghitei, s'a făcut împărat, fără să ştie domnul nostru David?

12 S o now come, let me give you words of wisdom and save your life and the life of your son Solomon.

Vino dar acum, şi-ţi voi da un sfat, ca să-ţi scapi viaţa ta şi viaţa fiului tău Solomon.

13 G o to King David and say to him, ‘My lord, O king, have you not promised your woman servant, saying, “For sure your son Solomon will be king after me. He will sit on my throne”? Why then has Adonijah become king?’

Du-te, intră la împăratul David, şi spune -i:,Împărate, domnul meu, n'ai jurat tu roabei tale, zicînd:, Fiul tău Solomon va împărăţi după mine, şi va şedea pe scaunul meu de domnie?`, Pentruce dar împărăteşte Adonia?`

14 W hile you are still there speaking with the king, I will come in after you and tell him your words are true.”

Şi în timp ce tu vei vorbi cu împăratul, eu însumi voi intra după tine, şi-ţi voi întări cuvintele.``

15 S o Bathsheba went to the king in his room. The king was very old, and Abishag the Shunammite was helping him.

Bat-Şeba s'a dus în odaia împăratului. El era foarte bătrîn; şi Abişag, Sunamita, îi slujea.

16 B athsheba put her face to the ground in front of the king. And the king said, “What do you wish?”

Bat-Şeba s'a plecat şi s'a închinat înaintea împăratului. Şi împăratul a zis:,, Ce vrei?``

17 S he said to him, “My lord, you promised your woman servant by the Lord your God, saying, ‘For sure your son Solomon will be king after me. He will sit on my throne.’

Ea i -a răspuns:,, Domnul meu, tu ai jurat roabei tale pe Domnul, Dumnezeul tău, zicînd:, Solomon, fiul tău, va împăraţi după mine, şi va şedea pe scaunul meu de domnie.`

18 N ow, see, Adonijah is king. And my lord the king, you do not know it.

Şi acum iată că Adonia împărăţeşte! Şi tu nu ştii, împărate, domnul meu!

19 H e has killed many cattle and sheep and fat animals. He has asked all the king’s sons and Abiathar the religious leader and Joab the captain of the army to come. But he has not asked your servant Solomon to come.

El a junghiat boi, viţei graşi şi oi în mare număr; şi a poftit pe toţi fiii împăratului, pe preotul Abiatar, şi pe Ioab, căpetenia oştirii, dar pe robul tău Solomon nu l -a poftit.

20 N ow, my lord the king, the eyes of all Israel are on you. They are waiting for you to tell them who should sit on the throne of my lord the king after him.

Împărate, domnul meu, tot Israelul are ochii îndreptaţi spre tine, ca să -i faci cunoscut cine va şedea pe scaunul de domnie al împăratului, domnului meu, după el.

21 O r else as soon as my lord the king is dead, I and my son Solomon will be thought of as wrong-doers.”

Şi cînd împăratul, domnul meu, va fi culcat împreună cu părinţii săi, se va întîmpla că eu şi fiul meu Solomon vom fi priviţi ca nişte vinovaţi.``

22 W hile she was still speaking with the king, Nathan the man of God came in.

Pe cînd încă vorbea ea cu împăratul, iată că a sosit proorocul Natan.

23 T hey told the king, “Here is Nathan who speaks for God.” When Nathan came in front of the king, he put his face to the ground.

Au dat de ştire împăratului, şi au zis:,, Iată că a venit proorocul Natan!`` El a intrat înaintea împăratului, şi s'a închinat înaintea împăratului cu faţa pînă la pămînt.

24 T hen Nathan said, “My lord the king, have you said, ‘Adonijah will be king after me, and he will sit on my throne’?

Şi Natan a zis:,,Împărate, domnul meu, oare tu ai zis:, Adonia va împărăţi după mine, şi va şedea pe scaunul meu de domnie?`

25 F or he has gone down today and has killed many cattle and sheep and fat animals. He has asked all the king’s sons and the captains of the army and Abiathar the religious leader to come. They are eating and drinking with him, and are saying, ‘Long live King Adonijah!’

Căci el s'a pogorît astăzi, a tăiat boi, viţei graşi şi oi, în mare număr; şi a poftit pe toţii fiii împăratului, pe căpeteniile oştirii, şi pe preotul Abiatar. Şi ei mănîncă şi beau înaintea lui, şi zic:, Trăiască împăratul Adonia!`

26 B ut he has not asked me your servant, Zadok the religious leader, Benaiah the son of Jehoiada, or your servant Solomon, to come.

Dar nu m'a poftit nici pe mine, care sînt robul tău, nici pe preotul Ţadoc, nici pe Benaia, fiul lui Iehoiada, nici pe robul tău Solomon.

27 H as this been done by my lord the king? Have you not shown your servants who should sit on the throne of my lord the king after him?” David Makes Solomon King

Oare din porunca domnului meu, împăratul, are loc lucrul acesta, şi fără să fi făcut cunoscut robului tău cine are să se suie pe scaunul de domnie al împăratului, domnului meu, după el?``

28 K ing David said, “Call Bathsheba to me.” And she came and stood in front of the king.

Împăratul David a răspuns:,, Chemaţi-mi pe Bat-Şeba.`` Ea a intrat, şi s'a înfăţişat înaintea împăratului.

29 T he king made a promise and said, “As the Lord lives, Who has saved me from all trouble,

Şi împăratul a jurat, şi a zis:,, Viu este Domnul, care m'a izbăvit din toate necazurile,

30 I promised you by the Lord the God of Israel, saying, ‘Your son Solomon will be king after me. He will sit on my throne in my place.’ And I will even do so this day.”

că, aşa cum am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, zicînd:, Fiul tău Solomon va împărăţi după mine, şi va şedea pe scaunul meu de domnie în locul meu,` -aşa voi face azi.``

31 B athsheba put her face to the ground in front of the king and said, “May my lord King David live forever.”

Bat-Şeba s'a plecat cu faţa la pămînt, şi s'a închinat înaintea împăratului. Şi a zis:,, Trăiască pe vecie domnul meu, împăratul David``!

32 T hen King David said, “Call to me Zadok the religious leader, Nathan the man of God, and Benaiah the son of Jehoiada.” And they came to the king.

Împăratul David a zis:,, Chemaţi-mi pe preotul Ţadoc, pe proorocul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada.`` Ei au intrat şi s'au înfăţişat înaintea împăratului.

33 T he king said to them, “Take the servants of your lord with you. Have my son Solomon go on my own horse. And bring him down to Gihon.

Şi împăratul le -a zis:,, Luaţi cu voi pe slujitorii stăpînului vostru, puneţi pe fiul meu Solomon călare pe catîrul meu, şi pogorîţi -l la Ghihon.

34 L et Zadok the religious leader and Nathan the man of God set him apart there as king over Israel. Sound the horn and say, ‘Long live King Solomon!’

Acolo, preotul Ţadoc şi proorocul Natan să -l ungă împărat peste Israel. Să sunaţi din trîmbiţă, şi să ziceţi:, Trăiască împăratul Solomon!`

35 T hen come up after him. He will come and sit on my throne and be king in my place. For I have chosen him to be ruler over Israel and Judah.”

Să vă suiţi apoi după el ca să vină să se aşeze pe scaunul meu de domnie, şi să împărăţească în locul meu. Căci porunca mea, este ca el să fie căpetenia lui Israel şi Iuda``.

36 B enaiah the son of Jehoiada answered the king, “Let it be so! May the Lord, the God of my lord the king, say so!

Benaia, fiul lui Iehoiada, a răspuns împăratului:,, Amin! Aşa să vrea Domnul, Dumnezeul domnului meu, împăratul:

37 M ay the Lord be with Solomon as He has been with my lord the king. May He make his throne greater than the throne of my lord King David!”

Domnul să fie cu Solomon cum a fost cu domnul meu, împăratul, ca să-şi înalţe scaunul de domnie mai pe sus de scaunul de domnie al domnului meu, împăratul David!``

38 S o Zadok the religious leader, Nathan the man of God, Benaiah the son of Jehoiada, the Cherethites, and the Pelethites went down to Gihon. And they brought Solomon with them, on King David’s horse.

Atunci preotul Ţadoc s'a pogorît împreună cu proorocul Natan, cu Benaia, fiul lui Iehoiada, cu Cheretiţii şi Peletiţii; au pus pe Solomon călare pe cătîrul împăratului David, şi l-au dus la Ghihon.

39 T here Zadok the religious leader took the horn of oil from the tent and poured it on Solomon. Then they sounded the horn and all the people said, “Long live King Solomon!”

Preotul Ţadoc a luat cornul cu untdelemn din cort, şi a uns pe Solomon. Au sunat din trîmbiţă, şi tot poporul a zis:,, Trăiască împăratul Solomon!``

40 A nd all the people went up after him. They were playing music and were filled with joy. The earth shook with all the noise.

Tot poporul s'a suit după el, şi poporul cînta din fluier şi se desfăta cu mare bucurie; se clătina pămîntul de strigătele lor.

41 A donijah and all who had been asked to be with him heard it as they finished eating. When Joab heard the sound of the horn, he said, “Why is there such a noise in the city?”

Zvonul acesta a ajuns pînă la Adonia şi la toţi cei poftiţi cari erau cu el, tocmai în clipa cînd sfîrşeau de mîncat. Ioab, auzind sunetul trîmbiţei, a zis:,, Ce este cu vuietul acesta de care răsună cetatea?``

42 W hile he was still speaking, Jonathan the son of Abiathar the religious leader came. Adonijah said, “Come in, for you are a man to be trusted, and bring good news.”

Pe cînd vorbea el încă, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Şi Adonia a zis:,, Apropie-te, că eşti un om viteaz, şi aduci veşti bune.``

43 B ut Jonathan said to Adonijah, “No! Our lord King David has made Solomon king.

Da``, a răspuns Ionatan lui Adonia,,, domnul nostru împăratul David a făcut împărat pe Solomon.

44 T he king has sent with him Zadok the religious leader, Nathan the man of God, Benaiah the son of Jehoiada, the Cherethites and the Pelethites. And they have made him travel on the king’s horse.

A trimes cu el pe preotul Ţadoc, pe proorocul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe Cheretiţi şi Peletiţi, şi l-au pus călare pe catîrul împăratului.

45 Z adok the religious leader and Nathan the man of God have set him apart as king in Gihon. They have come up from there filled with joy, so there is much noise in the city. This is the noise you have heard.

Preotul Ţadoc şi proorocul Natan l-au uns împărat la Ghihon. De acolo s'au suit veselindu-se, şi cetatea a fost pusă în mişcare: acesta este vuietul pe care l-aţi auzit.

46 S olomon sits upon the throne of the king.

Solomon s'a şi aşezat pe saunul de domnie al împăratului.

47 W hat is more, the king’s servants came to give honor to our lord King David, saying, ‘May your God make the name of Solomon better than your name and his throne greater than your throne!’ And the king put his face down upon the bed.

Şi slujitorii împăratului au venit să binecuvinteze pe domnul nostru împăratul David, zicînd:, Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decît numele tău, şi el să-şi înalţe scaunul de domnie mai pe sus de scaunul tău de domnie!`` Şi împăratul s'a închinat pe patul său.

48 T he king said, ‘Thanks be to the Lord, the God of Israel. He has given one to sit on my throne today while my own eyes see it.’”

Iată ce a zis şi împăratul:,, Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, care mi -a dat astăzi un urmaş pe scaunul meu de domnie, şi mi -a îngăduit să -l văd!``

49 T hen all those with Adonijah were filled with fear. Each of them got up and went his own way.

Toţi cei poftiţi de Adonia s'au umplut de spaimă; s'au sculat şi au plecat care încotro.

50 A nd Adonijah was afraid of Solomon. He got up and went and took hold of the horns of the altar.

Adonia s'a temut de Solomon; s'a sculat şi el, a plecat, şi s'a apucat de coarnele altarului.

51 S olomon was told, “See, Adonijah is afraid of King Solomon. See, he has taken hold of the horns of the altar, saying, ‘Let King Solomon promise me today that he will not put his servant to death with the sword.’”

Au venit şi au spus lui Solomon:,, Iată că Adonia se teme de împăratul Solomon, şi s'a apucat de coarnele altarului, zicînd:, Să-mi jure împăratul Solomon azi că nu va omorî pe robul său cu sabia!``

52 S olomon said, “If he will be a man of worth, not one of his hairs will fall to the ground. But if he is found to be bad, he will die.”

Solomon a zis:,, Dacă va fi om cinstit, un păr din cap nu -i va cădea la pămînt; dar dacă se va găsi răutate în el, va muri.``

53 S o King Solomon sent men to bring him down from the altar. Adonijah came and put his face to the ground in front of King Solomon. And Solomon said to him, “Go to your house.”

Şi împăratul Solomon a trimes nişte oameni, cari l-au pogorît de pe altar. El a venit şi s'a închinat înaintea împăratului Solomon, şi Solomon i -a zis:,, Du-te acasă.``