1 A good name is better than oil of much worth. And the day of one’s death is better than the day of one’s birth.

Mai mult face un nume bun de cît untdelemnul mirositor, şi ziua morţii de cît ziua naşterii.

2 I t is better to go to a house of sorrow than to go to a house of much eating. For this is the end of all men, and the living takes it to heart.

Mai bine să te duci într'o casă de jale de cît să te duci într'o casă de petrecere; căci acolo îţi aduci aminte de sfîrşitul oricărui om, şi cine trăieşte, îşi pune la inimă lucrul acesta.

3 T o have sorrow is better than to laugh because when a face is sad, the heart may become strong.

Mai bună este întristarea decît rîsul; căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.

4 T he heart of the wise is in the house of sorrow, while the heart of fools is in the house where there is fun.

Inima înţelepţilor este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii.

5 I t is better to listen to the sharp words of a wise man than to listen to the song of fools.

Mai bine să asculţi mustrarea înţeleptului de cît să asculţi la cîntecul celor fără minte.

6 F or the laughing of a fool is like the sound of a thorn bush burning under a pot. This also is for nothing.

Căci rîsul celor fără minte este ca pîrăitul spinilor supt căldare. Şi aceasta este o deşertăciune.

7 F or sure a bad power makes the wise man angry. And to get paid in secret for wrong-doing destroys the heart.

Averea luată prin silă înebuneşte pe cel înţelept, şi mita strică inima.

8 T he end of something is better than its beginning. Not giving up in spirit is better than being proud in spirit.

Mai bun este sfîrşitul unui lucru de cît începutul lui; mai bine cel bun la suflet de cît cel îngîmfat.

9 D o not be quick in spirit to be angry. For anger is in the heart of fools.

Nu te grăbi să te mînii în sufletul tău, căci mînia locuieşte în sînul nebunilor.

10 D o not say, “Why were the days of the past better than these?” For it is not wise to ask this.

Nu zice:,, Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune de cît acestea?`` Căci nu din înţelepciune întrebi aşa.

11 W isdom with a gift passed down from father to son is good and a help to those who see the sun.

Înţelepciunea preţuieşte cît o moştenire, şi chiar mai mult pentru cei ce văd soarele.

12 F or wisdom keeps one from danger just as money keeps one from danger. But the good thing about much learning is that wisdom keeps alive those who have it.

Căci ocrotire dă şi înţelepciunea, ocrotire dă şi argintul; dar un folos mai mult al ştiinţei este că înţelepciunea ţine în viaţă pe cei ce o au.

13 T hink of the work of God, for who is able to make straight what He has not made straight?

Uită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate să îndrepte ce a făcut El strîmb?

14 I n the day of well-being be happy. But in the day of trouble, think about this: God has made the one as well as the other, so that man can never know what is going to happen.

În ziua fericirii, fii fericit, şi în ziua nenorocirii, gîndeşte-te că Dumnezeu a făcut şi pe una şi pe cealaltă, pentruca omul să nu mai poată şti nimic din ce va fi după el.

15 I n the days of my life I have seen everything, but my life has been worth nothing. There is a right and good man who is destroyed while he is right and good. And there is a sinful man who lives long in his wrong-doing.

Tot felul de lucruri am văzut în zilele deşertăciunii mele. Este cîte un om fără prihană, care piere în neprihănirea lui, şi este cîte un nelegiuit, care o duce mult în răutatea lui.

16 D o not be too right and good, and do not be too wise. Why should you destroy yourself?

Nu fi prea neprihănit şi nu te arăta prea înţelept: pentru ce să te pierzi singur?

17 D o not be too sinful, and do not be a fool. Why should you die before your time?

Dar nu fi nici peste măsură de rău şi nu fi fără minte: pentru ce vrei să mori înainte de vreme?

18 I t is good that you take hold of one thing, and do not let go of the other. For the one who fears God will have both of them.

Bine este să ţii la aceasta, dar nici pe cealaltă să n'o laşi din mînă; căci cine se teme de Dumnezeu, scapă din toate acestea.

19 W isdom gives more strength to a wise man than ten rulers have in a city.

Înţelepciunea face pe cel înţelept mai tare de cît zece viteji, cari sînt într'o cetate.

20 F or sure there is not a right and good man on earth who always does good and never sins.

Fiindcă pe pămînt nu este nici un om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască.

21 D o not listen to all the things that are said, or you might hear your servant cursing you.

Nu lua nici tu seama la toate vorbele cari se spun, ca nu cumva s'auzi pe sluga ta vorbindu-te de rău!

22 F or you know in your heart that many times you have cursed others.

Căci ştie inima ta de cîte ori ai vorbit şi tu de rău pe alţii.

23 I tested all this with wisdom, and I said, “I will be wise,” but it was far from me.

Toate acestea le-am cercetat cu înţelepciune. Am zis:,, Mă voi înţelepţi.`` Dar înţelepciunea a rămas departe de mine.

24 W isdom has been far away and hidden. Who can find it?

Cu mult mai departe decît era mai înainte, şi ce adîncă! Cine o va putea găsi?

25 I turned my mind to know, to find out, and to look for wisdom and the reason of things, and to know how sinful it is to be foolish, and that being mad is foolish.

M-am apucat şi am cercetat toate lucrurile, cu gînd să înţeleg, să adîncesc, şi să caut înţelepciunea şi rostul lucrurilor, şi să pricep nebunia răutăţii şi rătăcirea prostiei.

26 A nd I found that the woman whose heart is traps and nets, and whose hands are chains is more bitter than death. He who pleases God will get away from her. But the sinner will be taken in by her.

Şi am găsit că mai amară de cît moartea este femeia, a cărei inimă este o cursă şi un laţ, şi ale cărei mîni sînt nişte lanţuri; cel plăcut lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.

27 “ See, I have found this out,” says the Preacher. “I have added one thing to another to find the reason,

Iată ce am găsit, zice Eclesiastul, cercetînd lucrurile unul cîte unul, ca să le pătrund rostul;

28 w hich I am still looking for but have not found. I have found one man among a thousand, but I have not found a woman among all these.

iată ce-mi caută şi acum sufletul, şi n'am găsit. Din o mie am găsit un om: dar o femeie n'am găsit în toate acestea.

29 S ee, I have found only this, that God made men right, but they have found many sinful ways.”

Numai, iată ce am găsit: că Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană, dar ei umblă cu multe şiretenii.