1 A good name is better than oil of much worth. And the day of one’s death is better than the day of one’s birth.

„Mai de preţ este un nume bun decât untdelemnul mirositor şi mai mult preţuieşte ziua morţii decât ziua naşterii.

2 I t is better to go to a house of sorrow than to go to a house of much eating. For this is the end of all men, and the living takes it to heart.

Mai bine să mergi într-o casă de jale decât într-o casă de petrecere, căci acesta este sfârşitul oricărui om, iar cel rămas în viaţă ar trebui să priceapă aceasta.

3 T o have sorrow is better than to laugh because when a face is sad, the heart may become strong.

Mai bună este tristeţea decât râsul, căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.

4 T he heart of the wise is in the house of sorrow, while the heart of fools is in the house where there is fun.

Inima înţelepţilor se află în casa de jale, dar inima proştilor se află în casa de petrecere.

5 I t is better to listen to the sharp words of a wise man than to listen to the song of fools.

Mai bine să asculţi mustrarea înţeleptului, decât să auzi cântecul proştilor.

6 F or the laughing of a fool is like the sound of a thorn bush burning under a pot. This also is for nothing.

Precum pârâie spinii sub oală, aşa este şi râsul prostului! Şi aceasta este o deşertăciune!

7 F or sure a bad power makes the wise man angry. And to get paid in secret for wrong-doing destroys the heart.

Asuprirea îl transformă pe înţelept într-un prost, iar mita corupe inima.

8 T he end of something is better than its beginning. Not giving up in spirit is better than being proud in spirit.

Mai bun este sfârşitul unui lucru decât începutul lui şi mai bună este răbdarea decât mândria.

9 D o not be quick in spirit to be angry. For anger is in the heart of fools.

Nu te grăbi să te mânii în duhul tău, căci mânia locuieşte în sânul nesăbuiţilor!

10 D o not say, “Why were the days of the past better than these?” For it is not wise to ask this.

Să nu zici: «De ce au fost zilele dintâi mai bune decât acestea?», căci nu din înţelepciune întrebi aceasta!

11 W isdom with a gift passed down from father to son is good and a help to those who see the sun.

Este bună înţelepciunea, aşa cum şi moştenirea este bună şi de folos celor ce văd soarele,

12 F or wisdom keeps one from danger just as money keeps one from danger. But the good thing about much learning is that wisdom keeps alive those who have it.

căci înţelepciunea este un adăpost, tot aşa cum şi argintul este un adăpost, dar câştigul cunoaşterii înţelepciunii este acela că dă viaţă celui ce o are.

13 T hink of the work of God, for who is able to make straight what He has not made straight?

Caută să înţelegi lucrarea lui Dumnezeu: cine poate îndrepta ceea ce El a îndoit?

14 I n the day of well-being be happy. But in the day of trouble, think about this: God has made the one as well as the other, so that man can never know what is going to happen.

Când vremurile sunt bune, fii fericit! Când vremurile sunt rele, cugetă: Dumnezeu le-a făcut şi pe unele şi pe celelalte, astfel încât omul să nu poată afla nimic despre viitorul său.

15 I n the days of my life I have seen everything, but my life has been worth nothing. There is a right and good man who is destroyed while he is right and good. And there is a sinful man who lives long in his wrong-doing.

Am văzut tot felul de lucruri în timpul vieţii mele deşarte: un om drept pierind în dreptatea lui, iar altul nedrept continuându-şi viaţa în nedreptatea lui.

16 D o not be too right and good, and do not be too wise. Why should you destroy yourself?

Nu fi prea drept şi nu te arăta prea înţelept! De ce să te distrugi singur?

17 D o not be too sinful, and do not be a fool. Why should you die before your time?

Însă nu fi nici foarte rău şi nu fi nici nesăbuit! De ce să mori înainte de vreme?

18 I t is good that you take hold of one thing, and do not let go of the other. For the one who fears God will have both of them.

Este bine pe una dintre atenţionări să o apuci, iar pe cealaltă să n-o laşi din mână, căci cine se teme de Dumnezeu le va urma pe amândouă.

19 W isdom gives more strength to a wise man than ten rulers have in a city.

Înţelepciunea dă mai multă tărie înţeleptului, decât ar da zece conducători destoinici unei cetăţi.

20 F or sure there is not a right and good man on earth who always does good and never sins.

Nu există pe pământ nici un om drept care să facă numai binele şi niciodată să nu păcătuiască!

21 D o not listen to all the things that are said, or you might hear your servant cursing you.

În plus, nu lua aminte la toate cuvintele care se spun, ca nu cumva să-l auzi pe slujitorul tău blestemându-te!

22 F or you know in your heart that many times you have cursed others.

Tu ştii în inima ta că, de mai multe ori, chiar tu însuţi i-ai blestemat pe alţii.

23 I tested all this with wisdom, and I said, “I will be wise,” but it was far from me.

Toate acestea le-am cercetat cu înţelepciune şi mi-am zis: «Mă voi înţelepţi!», dar înţelepciunea s-a îndepărtat de la mine.

24 W isdom has been far away and hidden. Who can find it?

Orice ar fi ea, este departe şi învăluită în mister! Cine o va găsi?!

25 I turned my mind to know, to find out, and to look for wisdom and the reason of things, and to know how sinful it is to be foolish, and that being mad is foolish.

M-am hotărât să cunosc, să cercetez şi să caut înţelepciunea şi discernământul şi să pricep stupiditatea răutăţii şi nebunia nesăbuinţei.

26 A nd I found that the woman whose heart is traps and nets, and whose hands are chains is more bitter than death. He who pleases God will get away from her. But the sinner will be taken in by her.

Am descoperit că mai amară decât moartea este femeia care întinde curse, al cărei suflet este o capcană şi ale cărei mâini sunt nişte lanţuri. Cel plăcut înaintea lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.

27 “ See, I have found this out,” says the Preacher. “I have added one thing to another to find the reason,

Iată ce am descoperit, zice oratorul: am cercetat lucrurile unul după altul, căutând să le pricep rostul,

28 w hich I am still looking for but have not found. I have found one man among a thousand, but I have not found a woman among all these.

însă, din tot ce a căutat sufletul meu, nu am găsit decât aceasta: din o mie de oameni am găsit un bărbat drept, dar nu am găsit nici măcar o femeie dreaptă.

29 S ee, I have found only this, that God made men right, but they have found many sinful ways.”

Singurul lucru sigur pe care l-am descoperit este că Dumnezeu l-a făcut pe om drept, dar omul umblă cu multe şiretlicuri.“