1 T his is what happened in the days of Ahasuerus, the Ahasuerus who ruled over 127 parts of the nation from India to Ethiopia.

Iată ce s-a întâmplat pe vremea lui Ahaşveroş, – acel Ahaşveroş care domnea din India până în Cuş, peste o sută douăzeci şi şapte de provincii –,

2 I n those days King Ahasuerus sat on the king’s throne in the city of Susa.

în perioada în care împăratul Ahaşveroş stătea pe scaunul lui de domnie din citadela Susei.

3 I n the third year of his rule, he gave a special supper for all his princes and leaders. The army captains of Persia and Media, the important men and princes of the many parts of the country were there with him.

În al treilea an al domniei sale, Ahaşveroş a dat un ospăţ în cinstea tuturor demnitarilor şi a slujitorilor săi. Comandanţii oştirii Persiei şi ai Mediei, nobilii şi conducătorii provinciilor se aflau cu toţii acolo, înaintea împăratului.

4 F or 180 days he showed the great riches and honor and power that were his as king of the nation.

Timp de mai multe zile, mai precis timp de o sută optzeci de zile, împăratul le-a arătat strălucita bogăţie a împărăţiei sale şi nepreţuita glorie a măreţiei sale.

5 W hen all the days were over, the king gave a supper lasting seven days for all the people from the greatest to the least who were in the city of Susa where he ruled. The supper was given in the open space of the garden of the king’s special house.

Când zilele acestea s-au încheiat, împăratul a pregătit întregului popor care se afla în citadela Susei, celor mari şi celor mici deopotrivă, un ospăţ de şapte zile, în curtea grădinii palatului împărătesc.

6 T here were curtains of fine white and blue linen held by ropes of fine purple linen on silver rings and marble pillars. There were seats of gold and silver on a floor made of small glass-like pieces, marble, mother-of-pearl, and stones of much worth.

Covoare de bumbac, colorate în alb şi violet, erau prinse cu funii din in subţire şi din purpură de nişte verigi de argint, pe stâlpi de marmură. Paturi de aur şi de argint stăteau pe un paviment de porfir, de marmură, de sidef şi de piatră neagră.

7 D rinks were served in different kinds of gold cups, and there was much wine, because the king was very able and willing to give it.

Băuturile se serveau din vase de aur, fiecare vas fiind diferit de celălalt. Vinul împărătesc se găsea din belşug, mulţumită dărniciei împăratului.

8 D rinking was done by the law. No one was made to drink. The king had told all the workmen of his house that they should give each person what he wanted.

Băutura era oferită în urma unui decret imperial, fără oprelişti, căci împăratul ordonase tuturor mai marilor de la palat să facă pe plac fiecărui oaspete.

9 Q ueen Vashti also gave a special supper for the women in the beautiful house that belonged to King Ahasuerus.

Împărăteasa Vaşti a dat şi ea un ospăţ femeilor în palatul imperial al împăratului Ahaşveroş.

10 O n the seventh day the heart of the king was happy with wine. And he told Mehuman, Biztha, Harbona, Bigtha, Abagtha, Zethar, and Carkas, the seven servants who served King Ahasuerus,

În ziua a şaptea, în timp ce inima îi era veselă din pricina vinului, împăratul le-a poruncit lui Mehuman, lui Bizta, lui Harbona, lui Bigta, lui Abagta, lui Zetar şi lui Carcas, cei şapte eunuci care slujeau înaintea împăratului Ahaşveroş,

11 t o bring Queen Vashti to the king with her crown. He wanted to show her beauty to the people and the princes, for she was beautiful.

să o aducă înaintea împăratului pe împărăteasa Vaşti, purtând coroana împărătească, pentru ca popoarele şi demnitarii să-i vadă frumuseţea, căci ea era frumoasă la înfăţişare.

12 B ut Queen Vashti would not come when the king sent his servants to bring her. So the king became very angry and his anger burned within him.

La aflarea poruncii împăratului, trimisă prin eunuci, împărăteasa Vaşti a refuzat să vină, iar împăratul s-a mâniat foarte tare.

13 T hen the king spoke to the wise men who understood the times. For it was the king’s way to speak with all who knew law and what was right and fair.

Atunci împăratul a vorbit cu înţelepţii săi, cunoscători ai obiceiurilor vremii, căci aşa se obişnuia, şi anume ca împăratul să se sfătuiască cu toţi cei ce cunoşteau legea şi dreptatea.

14 T hese men next to him were Carshena, Shethar, Admatha, Tarshish, Meres, Marsena, and Memucan, the seven princes of Persia and Media. They were allowed to visit with the king and were next to the king in the nation.

În apropierea lui se aflau Karşena, Şetar, Admata, Tarşiş, Meres, Marsena şi Memucan, cei şapte demnitari ai Persiei şi ai Mediei, care vedeau faţa împăratului şi care aveau locul întâi în împărăţie.

15 H e asked them, “By the law, what is to be done with Queen Vashti, because she did not obey what King Ahasuerus sent the servants to tell her?”

– Cum trebuie pedepsită, după lege, împărăteasa Vaşti, pentru că nu a împlinit porunca împăratului Ahaşveroş trimisă prin eunuci?

16 T hen Memucan said in front of the king and the princes, “Queen Vashti has done wrong not only to the king, but to all the princes and all the people in the lands of King Ahasuerus.

Memucan a răspuns în prezenţa împăratului şi a demnitarilor astfel: – Nu numai faţă de împărat s-a purtat rău împărăteasa Vaşti, ci şi faţă de toţi demnitarii şi de toate popoarele din toate provinciile împăratului Ahaşveroş,

17 F or what the queen has done will become known to all the women, and will make them hate their husbands. They will say, ‘King Ahasuerus told Queen Vashti to be brought to him, but she would not come.’

pentru că fapta împărătesei se va răspândi la toate soţiile acestora, astfel că ele vor începe să-şi dispreţuiască soţii şi să zică: „Împăratul Ahaşveroş i-a zis împărătesei Vaşti să se înfăţişeze înaintea lui, dar ea nu a venit!“

18 T his very day the ladies of Persia and Media who have heard what the queen has done will speak in the same way to all the king’s princes. And there will be much hate and anger.

Când vor fi auzit despre fapta împărătesei, soţiile nobililor Persiei şi ai Mediei vor vorbi şi ele la fel tuturor demnitarilor împăratului, iar lucrul acesta va da naştere la mult dispreţ şi neînţelegere.

19 I f it pleases the king, let word be sent by him, and let it be written in the laws of Persia and Media which cannot be changed, that Vashti should not come again to King Ahasuerus. Let the king give the place of queen to another who is better than she.

Dacă împăratul găseşte că este bine, să dea un decret imperial, care să fie înscris în legislaţia medo­persană pentru a nu fi încălcat, decret în care să se spună că Vaşti nu va mai putea intra niciodată în prezenţa împăratului Ahaşveroş, şi că demnitatea ei de împărăteasă va fi dată, de către împărat, alteia, mai vrednică decât ea.

20 T hen the king’s word will be heard through all his great nation, and all women will give honor to their husbands, from the greatest to the least.”

Decretul împăratului va fi auzit în tot imperiul său, cât este el de mare, şi astfel toate soţiile le vor da cinste soţilor lor, de la cel mai mare până la cel mai mic.

21 W hat was said pleased the king and the princes, and the king did as Memucan said.

Sfatul a fost apreciat de împărat şi de demnitari, iar împăratul a făcut după sfatul lui Memucan.

22 S o he sent letters to all parts of the king’s nation, to each land in its own writing and to every people in their own language. The letters said that every man should rule in his own house and speak there in the language of his own people.

El a trimis scrisori în toate provinciile supuse împăratului, fiecărei provincii în scrierea provinciei respective şi fiecărui popor în limba poporului respectiv, vestind că fiecare bărbat trebuie să fie stăpân în familia lui şi trebuie să vorbească limba propriului său popor.