1 N ow in the days of Ahasuerus (this is Ahasuerus who reigned from India even to Ethiopia, over one hundred twenty-seven provinces),

Iată ce s-a întâmplat pe vremea lui Ahaşveroş, – acel Ahaşveroş care domnea din India până în Cuş, peste o sută douăzeci şi şapte de provincii –,

2 i n those days, when the King Ahasuerus sat on the throne of his kingdom, which was in Shushan the palace,

în perioada în care împăratul Ahaşveroş stătea pe scaunul lui de domnie din citadela Susei.

3 i n the third year of his reign, he made a feast for all his princes and his servants; the power of Persia and Media, the nobles and princes of the provinces, being before him.

În al treilea an al domniei sale, Ahaşveroş a dat un ospăţ în cinstea tuturor demnitarilor şi a slujitorilor săi. Comandanţii oştirii Persiei şi ai Mediei, nobilii şi conducătorii provinciilor se aflau cu toţii acolo, înaintea împăratului.

4 H e displayed the riches of his glorious kingdom and the honor of his excellent majesty many days, even one hundred eighty days.

Timp de mai multe zile, mai precis timp de o sută optzeci de zile, împăratul le-a arătat strălucita bogăţie a împărăţiei sale şi nepreţuita glorie a măreţiei sale.

5 W hen these days were fulfilled, the king made a seven day feast for all the people who were present in Shushan the palace, both great and small, in the court of the garden of the king’s palace.

Când zilele acestea s-au încheiat, împăratul a pregătit întregului popor care se afla în citadela Susei, celor mari şi celor mici deopotrivă, un ospăţ de şapte zile, în curtea grădinii palatului împărătesc.

6 T here were hangings of white, green, and blue material, fastened with cords of fine linen and purple to silver rings and marble pillars. The couches were of gold and silver, on a pavement of red, white, yellow, and black marble.

Covoare de bumbac, colorate în alb şi violet, erau prinse cu funii din in subţire şi din purpură de nişte verigi de argint, pe stâlpi de marmură. Paturi de aur şi de argint stăteau pe un paviment de porfir, de marmură, de sidef şi de piatră neagră.

7 T hey gave them drinks in golden vessels of various kinds, including royal wine in abundance, according to the bounty of the king.

Băuturile se serveau din vase de aur, fiecare vas fiind diferit de celălalt. Vinul împărătesc se găsea din belşug, mulţumită dărniciei împăratului.

8 I n accordance with the law, the drinking was not compulsory; for so the king had instructed all the officials of his house, that they should do according to every man’s pleasure.

Băutura era oferită în urma unui decret imperial, fără oprelişti, căci împăratul ordonase tuturor mai marilor de la palat să facă pe plac fiecărui oaspete.

9 A lso Vashti the queen made a feast for the women in the royal house which belonged to King Ahasuerus.

Împărăteasa Vaşti a dat şi ea un ospăţ femeilor în palatul imperial al împăratului Ahaşveroş.

10 O n the seventh day, when the heart of the king was merry with wine, he commanded Mehuman, Biztha, Harbona, Bigtha, and Abagtha, Zethar, and Carcass, the seven eunuchs who served in the presence of Ahasuerus the king,

În ziua a şaptea, în timp ce inima îi era veselă din pricina vinului, împăratul le-a poruncit lui Mehuman, lui Bizta, lui Harbona, lui Bigta, lui Abagta, lui Zetar şi lui Carcas, cei şapte eunuci care slujeau înaintea împăratului Ahaşveroş,

11 t o bring Vashti the queen before the king with the royal crown, to show the people and the princes her beauty; for she was beautiful.

să o aducă înaintea împăratului pe împărăteasa Vaşti, purtând coroana împărătească, pentru ca popoarele şi demnitarii să-i vadă frumuseţea, căci ea era frumoasă la înfăţişare.

12 B ut the queen Vashti refused to come at the king’s commandment by the eunuchs. Therefore the king was very angry, and his anger burned in him.

La aflarea poruncii împăratului, trimisă prin eunuci, împărăteasa Vaşti a refuzat să vină, iar împăratul s-a mâniat foarte tare.

13 T hen the king said to the wise men, who knew the times, (for it was the king’s custom to consult those who knew law and judgment;

Atunci împăratul a vorbit cu înţelepţii săi, cunoscători ai obiceiurilor vremii, căci aşa se obişnuia, şi anume ca împăratul să se sfătuiască cu toţi cei ce cunoşteau legea şi dreptatea.

14 a nd the next to him were Carshena, Shethar, Admatha, Tarshish, Meres, Marsena, and Memucan, the seven princes of Persia and Media, who saw the king’s face, and sat first in the kingdom),

În apropierea lui se aflau Karşena, Şetar, Admata, Tarşiş, Meres, Marsena şi Memucan, cei şapte demnitari ai Persiei şi ai Mediei, care vedeau faţa împăratului şi care aveau locul întâi în împărăţie.

15 “ What shall we do to the queen Vashti according to law, because she has not done the bidding of the King Ahasuerus by the eunuchs?”

– Cum trebuie pedepsită, după lege, împărăteasa Vaşti, pentru că nu a împlinit porunca împăratului Ahaşveroş trimisă prin eunuci?

16 M emucan answered before the king and the princes, “Vashti the queen has not done wrong to just the king, but also to all the princes, and to all the people who are in all the provinces of the King Ahasuerus.

Memucan a răspuns în prezenţa împăratului şi a demnitarilor astfel: – Nu numai faţă de împărat s-a purtat rău împărăteasa Vaşti, ci şi faţă de toţi demnitarii şi de toate popoarele din toate provinciile împăratului Ahaşveroş,

17 F or this deed of the queen will become known to all women, causing them to show contempt for their husbands, when it is reported, ‘King Ahasuerus commanded Vashti the queen to be brought in before him, but she didn’t come.’

pentru că fapta împărătesei se va răspândi la toate soţiile acestora, astfel că ele vor începe să-şi dispreţuiască soţii şi să zică: „Împăratul Ahaşveroş i-a zis împărătesei Vaşti să se înfăţişeze înaintea lui, dar ea nu a venit!“

18 T oday, the princesses of Persia and Media who have heard of the queen’s deed will tell all the king’s princes. This will cause much contempt and wrath.

Când vor fi auzit despre fapta împărătesei, soţiile nobililor Persiei şi ai Mediei vor vorbi şi ele la fel tuturor demnitarilor împăratului, iar lucrul acesta va da naştere la mult dispreţ şi neînţelegere.

19 “ If it please the king, let a royal commandment go from him, and let it be written among the laws of the Persians and the Medes, so that it cannot be altered, that Vashti may never again come before King Ahasuerus; and let the king give her royal estate to another who is better than she.

Dacă împăratul găseşte că este bine, să dea un decret imperial, care să fie înscris în legislaţia medo­persană pentru a nu fi încălcat, decret în care să se spună că Vaşti nu va mai putea intra niciodată în prezenţa împăratului Ahaşveroş, şi că demnitatea ei de împărăteasă va fi dată, de către împărat, alteia, mai vrednică decât ea.

20 W hen the king’s decree which he shall make is published throughout all his kingdom (for it is great), all the wives will give their husbands honor, both great and small.”

Decretul împăratului va fi auzit în tot imperiul său, cât este el de mare, şi astfel toate soţiile le vor da cinste soţilor lor, de la cel mai mare până la cel mai mic.

21 T his advice pleased the king and the princes, and the king did according to the word of Memucan:

Sfatul a fost apreciat de împărat şi de demnitari, iar împăratul a făcut după sfatul lui Memucan.

22 f or he sent letters into all the king’s provinces, into every province according to its writing, and to every people in their language, that every man should rule his own house, speaking in the language of his own people.

El a trimis scrisori în toate provinciile supuse împăratului, fiecărei provincii în scrierea provinciei respective şi fiecărui popor în limba poporului respectiv, vestind că fiecare bărbat trebuie să fie stăpân în familia lui şi trebuie să vorbească limba propriului său popor.