1 N ow after these things, in the reign of Artaxerxes king of Persia, Ezra the son of Seraiah, the son of Azariah, the son of Hilkiah,

După toate acestea, iată ce s-a întâmplat în timpul domniei lui Artaxerxes, împăratul Persiei. Ezra era fiul lui Seraia, fiul lui Azaria, fiul lui Hilchia,

2 t he son of Shallum, the son of Zadok, the son of Ahitub,

fiul lui Şalum, fiul lui Ţadok, fiul lui Ahitub,

3 t he son of Amariah, the son of Azariah, the son of Meraioth,

fiul lui Amaria, fiul lui Azaria, fiul lui Meraiot,

4 t he son of Zerahiah, the son of Uzzi, the son of Bukki,

fiul lui Zerahia, fiul lui Uzi, fiul lui Buchi,

5 t he son of Abishua, the son of Phinehas, the son of Eleazar, the son of Aaron the chief priest;

fiul lui Abişua, fiul lui Fineas, fiul lui Elazar, fiul lui Aaron, preotul conducător.

6 t his Ezra went up from Babylon: and he was a ready scribe in the law of Moses, which Yahweh, the God of Israel, had given; and the king granted him all his request, according to Yahweh’s hand his God on him.

Ezra acesta a venit din Babilon. El era un cărturar priceput în Legea lui Moise, dată de Domnul, Dumnezeul lui Israel. Şi, pentru că mâna Domnului, Dumnezeul său, era peste el, împăratul i-a dat tot ce ceruse.

7 T here went up some of the children of Israel, and of the priests, and the Levites, and the singers, and the porters, and the Nethinim, to Jerusalem, in the seventh year of Artaxerxes the king.

Unii dintre israeliţi, dintre preoţi, dintre leviţi, dintre cântăreţi, dintre portari şi dintre slujitorii de la Templu au venit şi ei la Ierusalim în al şaptelea an al domniei împăratului Artaxerxes.

8 H e came to Jerusalem in the fifth month, which was in the seventh year of the king.

Ezra a sosit la Ierusalim în luna a cincea, în cel de-al şaptelea an de domnie al împăratului.

9 F or on the first day of the first month began he to go up from Babylon; and on the first day of the fifth month came he to Jerusalem, according to the good hand of his God on him.

Ezra plecase din Babilon în prima zi a lunii întâi şi a ajuns la Ierusalim în prima zi a lunii a cincea, căci mâna cea bună a Dumnezeului său a fost peste el.

10 F or Ezra had set his heart to seek Yahweh’s law, and to do it, and to teach in Israel statutes and ordinances.

Ezra se hotărâse în inima lui să cerceteze Legea Domnului, să o împlinească şi să înveţe pe Israel poruncile şi hotărârile ei. Scrisoarea lui Artaxerxes şi însărcinarea lui Ezra

11 N ow this is the copy of the letter that the king Artaxerxes gave to Ezra the priest, the scribe, even the scribe of the words of Yahweh’s commandments, and of his statutes to Israel:

Iată o copie a scrisorii date de împăratul Artaxerxes preotului şi cărturarului Ezra, un învăţat în ce priveşte poruncile Domnului şi reglementările Lui cu privire la Israel:

12 A rtaxerxes, king of kings, to Ezra the priest, the scribe of the law of the God of heaven, perfect and so forth.

„Artaxerxes, împăratul împăraţilor, către Ezra, preotul şi cărturarul Legii Dumnezeului cerurilor, Sănătate!

13 I make a decree, that all those of the people of Israel, and their priests and the Levites, in my realm, who are minded of their own free will to go to Jerusalem, go with you.

Am dat poruncă să se dea drumul tuturor celor din poporul lui Israel aflaţi în împărăţia mea, inclusiv preoţilor şi leviţilor, care doresc să meargă la Ierusalim împreună cu tine.

14 B ecause you are sent of the king and his seven counselors, to inquire concerning Judah and Jerusalem, according to the law of your God which is in your hand,

Cu privire la cele de mai înainte, tu eşti trimis de împărat şi de cei şapte sfetnici ai săi ca să cercetezi Iuda şi Ierusalimul în ce priveşte Legea Dumnezeului tău, Lege pe care o ai în mână,

15 a nd to carry the silver and gold, which the king and his counselors have freely offered to the God of Israel, whose habitation is in Jerusalem,

şi să duci argintul şi aurul pe care împăratul şi sfetnicii săi l-au dăruit de bunăvoie Dumnezeului lui Israel, Care Îşi are Lăcaşul la Ierusalim,

16 a nd all the silver and gold that you shall find in all the province of Babylon, with the freewill offering of the people, and of the priests, offering willingly for the house of their God which is in Jerusalem;

precum şi tot argintul şi aurul pe care îl vei obţine în tot ţinutul Babilonului împreună cu darurile de bunăvoie ale poporului şi ale preoţilor, oferite pentru Casa lui Dumnezeu de la Ierusalim.

17 t herefore you shall with all diligence buy with this money bulls, rams, lambs, with their meal offerings and their drink offerings, and shall offer them on the altar of the house of your God which is in Jerusalem.

Prin urmare, cu banii aceştia să cumperi de îndată viţei, berbeci, miei, daruri de mâncare şi daruri de băutură, ca să le oferi pe altarul Casei lui Dumnezeu din Ierusalim.

18 W hatever shall seem good to you and to your brothers to do with the rest of the silver and the gold, do that after the will of your God.

Cu argintul şi aurul care va mai rămâne să faceţi, după voia lui Dumnezeu, ceea ce tu şi rudele tale credeţi că este mai bine.

19 T he vessels that are given to you for the service of the house of your God, deliver before the God of Jerusalem.

Uneltele care ţi-au fost date pentru slujba de la Casa lui Dumnezeu să le prezinţi înaintea lui Dumnezeu, la Ierusalim.

20 W hatever more shall be needful for the house of your God, which you shall have occasion to bestow, bestow it out of the king’s treasure house.

Celelalte cheltuieli pe care le vei avea de făcut pentru Templul Dumnezeului tău să le suporţi din vistieria imperială.

21 I , even I Artaxerxes the king, do make a decree to all the treasurers who are beyond the River, that whatever Ezra the priest, the scribe of the law of the God of heaven, shall require of you, it be done with all diligence,

Eu, împăratul Artaxerxes, dau următoarea poruncă tuturor vistiernicilor din provincia de peste râu: tot ce vă va cere Ezra, preotul şi cărturarul Legii Dumnezeului cerurilor, să i se dea de îndată

22 t o one hundred talents of silver, and to one hundred cors of wheat, and to one hundred baths of wine, and to one hundred baths of oil, and salt without prescribing how much.

până la valoarea de o sută de talanţi de argint, până la o sută de cori de grâu, până la o sută de baţi de vin şi până la o sută de baţi de ulei, iar în ce priveşte sarea – fără limită.

23 W hatever is commanded by the God of heaven, let it be done exactly for the house of the God of heaven; for why should there be wrath against the realm of the king and his sons?

Să se facă de îndată tot ceea ce a poruncit Dumnezeul cerurilor cu privire la Templul Dumnezeului cerurilor, ca să nu vină mânia Lui peste împărăţia împăratului şi a fiilor săi.

24 A lso we inform you, that touching any of the priests and Levites, the singers, porters, Nethinim, or servants of this house of God, it shall not be lawful to impose tribute, custom, or toll, on them.

De asemenea, vă mai facem cunoscut că nu aveţi voie să puneţi tribut, dare sau taxe de trecere nici asupra preoţilor, leviţilor, cântăreţilor, portarilor sau slujitorilor de la Templu şi nici asupra altor slujitori ai acestui Templu al lui Dumnezeu.

25 Y ou, Ezra, after the wisdom of your God who is in your hand, appoint magistrates and judges, who may judge all the people who are beyond the River, all such as know the laws of your God; and teach him who doesn’t know them.

Iar tu, Ezra, după înţelepciunea Dumnezeului tău cu care ai fost înzestrat, numeşte magistraţi şi judecători ca să facă dreptate întregului popor din provincia de peste râu, şi anume tuturor acelora care cunosc legile Dumnezeului tău, iar celor care nu le cunosc, să li le faceţi cunoscute.

26 W hoever will not do the law of your God, and the law of the king, let judgment be executed on him with all diligence, whether it is to death, or to banishment, or to confiscation of goods, or to imprisonment.

Toţi aceia care nu vor împlini Legea Dumnezeului tău şi legea împăratului să fie judecaţi imediat şi condamnaţi la moarte, la exil, la confiscarea averii sau la temniţă.“

27 B lessed be Yahweh, the God of our fathers, who has put such a thing as this in the king’s heart, to beautify Yahweh’s house which is in Jerusalem;

Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul strămoşilor noştri, Care a pus în inima împăratului dorinţa să onoreze Casa lui Dumnezeu din Ierusalim

28 a nd has extended loving kindness to me before the king, and his counselors, and before all the king’s mighty princes. I was strengthened according to Yahweh my God’s hand on me, and I gathered together out of Israel chief men to go up with me.

şi a îndreptat spre mine bunăvoinţa împăratului, a sfetnicilor săi şi a tuturor comandanţilor săi puternici. Întărit de mâna Dumnezeului meu, care era peste mine, am convocat căpeteniile lui Israel ca să meargă împreună cu mine.