1 A fter this, Absalom prepared a chariot and horses for himself, and fifty men to run before him.

După toate acestea, Absalom şi-a făcut rost de un car, de cai şi de cincizeci de oameni care alergau înaintea lui.

2 A bsalom rose up early, and stood beside the way of the gate. When any man had a suit which should come to the king for judgment, then Absalom called to him, and said, “What city are you from?” He said, “Your servant is of one of the tribes of Israel.”

Se trezea dis-de-dimineaţă şi stătea pe marginea drumului care ducea spre poarta cetăţii. Oricine venea la rege cu vreo neînţelegere pe care acesta s-o judece, Absalom îl chema şi-l întreba de unde este, iar acesta îi spunea seminţia din care face parte.

3 A bsalom said to him, “Behold, your matters are good and right; but there is no man deputized by the king to hear you.”

Atunci Absalom îi zicea: „Tu ai dreptate în această neînţelegere, însă nimeni din partea regelui nu te va asculta.“

4 A bsalom said moreover, “Oh that I were made judge in the land, that every man who has any suit or cause might come to me, and I would do him justice!”

Apoi adăuga: „Dacă m-ar pune pe mine judecător în ţară! Atunci oricine ar avea vreo neînţelegere sau vreo pricină de judecată, ar veni la mine şi eu i-aş face dreptate!“

5 I t was so, that when any man came near to do him obeisance, he stretched out his hand, and took hold of him, and kissed him.

Se mai întâmpla că oricine se apropia de el să i se închine, el îi întindea mâna, îl îmbrăţişa şi-l săruta.

6 A bsalom did this sort of thing to all Israel who came to the king for judgment. So Absalom stole the hearts of the men of Israel.

Aşa se purta Absalom faţă de toţi israeliţii care veneau la rege pentru a le fi judecate pricinile. Astfel, Absalom a câştigat inima bărbaţilor lui Israel.

7 A t the end of forty years, Absalom said to the king, “Please let me go and pay my vow, which I have vowed to Yahweh, in Hebron.

După o perioadă de patru ani, Absalom i-a zis regelui: – Dă-mi voie, te rog, să merg la Hebron ca să împlinesc un jurământ pe care I l-am făcut Domnului

8 F or your servant vowed a vow while I stayed at Geshur in Syria, saying, ‘If Yahweh shall indeed bring me again to Jerusalem, then I will serve Yahweh.’”

căci, pe când se afla în Aram, la Gheşur, slujitorul tău a făcut un jurământ spunând: „Dacă Domnul mă va aduce înapoi, la Ierusalim, Îi voi sluji Domnului!“

9 T he king said to him, “Go in peace.” So he arose, and went to Hebron.

– Mergi în pace, i-a răspuns regele. Atunci Absalom a plecat îndată la Hebron.

10 B ut Absalom sent spies throughout all the tribes of Israel, saying, “As soon as you hear the sound of the trumpet, then you shall say, ‘Absalom is king in Hebron!’”

De acolo Absalom a trimis mesageri la toate seminţiile lui Israel să le spună: „Atunci când veţi auzi sunetul cornului, să ziceţi: «Absalom s-a întronat la Hebron!»“

11 T wo hundred men went with Absalom out of Jerusalem, who were invited, and went in their simplicity; and they didn’t know anything.

Două sute de oameni din Ierusalim îl însoţeau pe Absalom, fiind invitaţii acestuia. În naivitatea lor, ei îl însoţeau fără să bănuiască nimic.

12 A bsalom sent for Ahithophel the Gilonite, David’s counselor, from his city, even from Giloh, while he was offering the sacrifices. The conspiracy was strong; for the people increased continually with Absalom.

În timp ce aducea jertfele, Absalom a trimis în cetatea Ghilo după ghilonitul Ahitofel, sfetnicul lui David. Uneltirea căpăta putere şi tot mai mulţi din popor treceau de partea lui Absalom. Fuga lui David

13 A messenger came to David, saying, “The hearts of the men of Israel are after Absalom.”

Cineva a venit şi i-a zis lui David: – Israeliţii au trecut de partea lui Absalom.

14 D avid said to all his servants who were with him at Jerusalem, “Arise, and let us flee; or else none of us will escape from Absalom. Hurry to depart, lest he overtake us quickly, and bring down evil on us, and strike the city with the edge of the sword.”

Atunci David le-a zis tuturor slujitorilor săi: – Să fugim repede! Altfel nu vom scăpa de Absalom! Să plecăm în grabă ca nu cumva să fie mai iute decât noi şi să ne ajungă. Pentru că astfel va aduce nenorocirea asupra noastră şi va trece cetatea prin ascuţişul sabiei.

15 T he king’s servants said to the king, “Behold, your servants are ready to do whatever my lord the king chooses.”

– Slujitorii tăi sunt gata să facă tot ceea ce va hotărî stăpânul nostru, regele, i-au răspuns slujitorii.

16 T he king went out, and all his household after him. The king left ten women, who were concubines, to keep the house.

Astfel, regele a plecat urmat fiind de întreaga sa familie; a lăsat totuşi zece ţiitoare ca să îngrijească de palat.

17 T he king went out, and all the people after him; and they stayed in Beth Merhak.

Regele a plecat împreună cu toţi cei care-l urmau şi s-au oprit într-un loc, la o oarecare distanţă.

18 A ll his servants passed on beside him; and all the Cherethites, and all the Pelethites, and all the Gittites, six hundred men who came after him from Gath, passed on before the king.

Toţi slujitorii săi au trecut pe dinaintea lui: toţi cheretiţii, toţi peletiţii şi toţi cei şase sute de ghitiţi care-l însoţiseră din Gat.

19 T hen the king said to Ittai the Gittite, “Why do you also go with us? Return, and stay with the king; for you are a foreigner, and also an exile. Return to your own place.

Regele i-a zis atunci ghititului Itai: – Tu de ce vii cu noi? Întoarce-te şi rămâi cu regele Absalom, căci tu eşti un străin şi ai fost alungat din ţara ta.

20 W hereas you came but yesterday, should I today make you go up and down with us, since I go where I may? Return, and take back your brothers. Mercy and truth be with you.”

Nu de mult timp ai venit şi acum să fac din tine un hoinar asemeni nouă, care nu ştim încotro vom merge!? Nu! Întoarce-te împreună cu oamenii tăi şi fie ca bunătatea şi credincioşia să te însoţească!

21 I ttai answered the king, and said, “As Yahweh lives, and as my lord the king lives, surely in what place my lord the king is, whether for death or for life, your servant will be there also.”

– Viu este Domnul, i-a răspuns Itai, şi viu este stăpânul meu, regele, că acolo unde se va afla stăpânul meu, regele, fie că va însemna moarte, fie viaţă, acolo se va afla şi slujitorul tău.

22 D avid said to Ittai, “Go and pass over.” Ittai the Gittite passed over, and all his men, and all the little ones who were with him.

– Bine, atunci vino şi treci înainte! i-a răspuns regele. Astfel, şi ghititul Itai, împreună cu toţi oamenii şi toţi copiii care erau cu el, au trecut înainte.

23 A ll the country wept with a loud voice, and all the people passed over. The king also himself passed over the brook Kidron, and all the people passed over, toward the way of the wilderness.

Toţi oamenii din acel ţinut plângeau în hohote, în timp ce treceau toţi acei oameni. Regele a trecut şi el uedul Chidron şi toţi cei care-l însoţeau s-au îndreptat spre pustie.

24 B ehold, Zadok also came, and all the Levites with him, bearing the ark of the covenant of God; and they set down God’s ark; and Abiathar went up, until all the people finished passing out of the city.

Se afla acolo şi Ţadok, împreună cu toţi leviţii, ducând Chivotul Legământului cu Dumnezeu. Leviţii au aşezat Chivotul lui Dumnezeu jos, iar Abiatar a adus jertfe până când au ieşit toţi din cetate.

25 T he king said to Zadok, “Carry God’s ark back into the city. If I find favor in Yahweh’s eyes, he will bring me again, and show me both it, and his habitation;

După aceea, regele i-a zis lui Ţadok: „Du Chivotul lui Dumnezeu înapoi, în cetate. Dacă voi găsi bunăvoinţă la Domnul, atunci El mă va aduce înapoi şi mă va lăsa să revăd Chivotul şi locuinţa lui.

26 b ut if he says, ‘I have no delight in you;’ behold, here am I. Let him do to me as seems good to him.”

Dacă însă va spune: «Nu Îmi eşti plăcut!», atunci sunt pregătit ca El să facă cu mine ce va crede de cuviinţă.“

27 T he king said also to Zadok the priest, “Aren’t you a seer? Return into the city in peace, and your two sons with you, Ahimaaz your son, and Jonathan the son of Abiathar.

„Oare nu eşti tu un văzător? l-a întrebat apoi regele. Întoarceţi-vă în pace în cetate atât tu şi fiul tău Ahimaaţ, cât şi Abiatar cu fiul său Ionatan.

28 B ehold, I will stay at the fords of the wilderness, until word comes from you to inform me.”

Eu voi aştepta la vadurile pustiei până voi primi veşti de la voi.“

29 Z adok therefore and Abiathar carried God’s ark to Jerusalem again; and they stayed there.

Aşadar, Ţadok şi Abiatar au dus Chivotul lui Dumnezeu înapoi, la Ierusalim şi au rămas acolo.

30 D avid went up by the ascent of the Mount of Olives, and wept as he went up; and he had his head covered, and went barefoot: and all the people who were with him each covered his head, and they went up, weeping as they went up.

David urca Muntele Măslinilor, plângând, cu capul acoperit şi desculţ. Toţi cei care erau cu el şi-au acoperit capetele şi urcau şi ei, plângând.

31 S omeone told David, saying, “Ahithophel is among the conspirators with Absalom.” David said, “Yahweh, please turn the counsel of Ahithophel into foolishness.”

David a fost înştiinţat că Ahitofel se află printre trădători, de partea lui Absalom. Atunci David a zis: „Te rog, Doamne, fă ca Ahitofel să-i dea sfaturi proaste lui Absalom!“

32 W hen David had come to the top, where God was worshiped, behold, Hushai the Archite came to meet him with his coat torn, and earth on his head.

Când a ajuns în vârf, în locul unde oamenii obişnuiesc să I se închine lui Dumnezeu, architul Huşai îl aştepta acolo cu tunica sfâşiată şi cu pământ pe cap.

33 D avid said to him, “If you pass on with me, then you will be a burden to me;

David i-a zis: „Dacă vii cu mine, vei fi doar o povară pentru mine.

34 b ut if you return to the city, and tell Absalom, ‘I will be your servant, O king. As I have been your father’s servant in time past, so will I now be your servant; then will you defeat for me the counsel of Ahithophel.’

Dacă însă te vei întoarce în cetate şi-i vei spune lui Absalom: «Slujitorul tău voi fi, o, rege. Până acum am fost slujitorul tatălui tău, însă acum doresc să fiu slujitorul tău!», atunci vei putea zădărnici pentru mine sfaturile lui Ahitofel.

35 D on’t you have Zadok and Abiathar the priests there with you? Therefore whatever you hear out of the king’s house, tell it to Zadok and Abiathar the priests.

Vor fi cu tine, acolo, preoţii Ţadok şi Abiatar. Orice vei auzi vorbindu-se în palatul regelui să le spui lor.

36 B ehold, they have there with them their two sons, Ahimaaz, Zadok’s son, and Jonathan, Abiathar’s son. Send to me everything that you shall hear by them.”

Se mai află cu ei, acolo, şi fiii lor: Ahimaaţ, fiul lui Ţadok, şi Ionatan, fiul lui Abiatar. Să-mi trimiteţi prin ei orice ştire pe care o veţi afla.“

37 S o Hushai, David’s friend, came into the city; and Absalom came into Jerusalem.

Huşai, prietenul lui David, a intrat în Ierusalim chiar atunci când Absalom intra şi el în cetate.