1 Y ahweh spoke to Moses and Aaron in the land of Egypt, saying,

Domnul le-a zis lui Moise şi lui Aaron în ţara Egiptului:

2 “ This month shall be to you the beginning of months. It shall be the first month of the year to you.

„Această lună va marca începutul lunilor; ea va fi pentru voi prima lună din an.

3 S peak to all the congregation of Israel, saying, ‘On the tenth day of this month, they shall take to them every man a lamb, according to their fathers’ houses, a lamb for a household;

Spune întregii adunări a lui Israel ca, în ziua a zecea a acestei luni, să ia un miel pentru fiecare familie, un miel pentru fiecare casă.

4 a nd if the household is too little for a lamb, then he and his neighbor next to his house shall take one according to the number of the souls; according to what everyone can eat you shall make your count for the lamb.

Dacă o familie este prea mică pentru un miel, ei vor trebui să-l împartă cu vecinul lor cel mai apropiat, după numărul persoanelor, iar mielul să fie împărţit după cât mănâncă fiecare om.

5 Y our lamb shall be without defect, a male a year old. You shall take it from the sheep, or from the goats:

Mielul vostru să aibă un an şi să nu aibă meteahnă. Puteţi lua un miel sau un ied.

6 a nd you shall keep it until the fourteenth day of the same month; and the whole assembly of the congregation of Israel shall kill it at evening.

Să-l ţineţi până în ziua a paisprezecea a lunii, apoi întreaga adunare să-l înjunghie între cele două seri.

7 T hey shall take some of the blood, and put it on the two door posts and on the lintel, on the houses in which they shall eat it.

Să ia din sângele lui şi să ungă cei doi uşori şi pragul de sus al caselor în care vor mânca.

8 T hey shall eat the flesh in that night, roasted with fire, and unleavened bread. They shall eat it with bitter herbs.

Să mănânce mielul în aceeaşi noapte; să-l mănânce fript la foc, cu azime şi cu ierburi amare.

9 D on’t eat it raw, nor boiled at all with water, but roasted with fire; with its head, its legs and its inner parts.

Să nu-l mâncaţi crud sau fiert în apă, ci fript la foc – capul, picioarele şi măruntaiele.

10 Y ou shall let nothing of it remain until the morning; but that which remains of it until the morning you shall burn with fire.

Să nu lăsaţi nimic din el până dimineaţă; orice va rămâne din el până dimineaţa să fie ars.

11 T his is how you shall eat it: with your belt on your waist, your shoes on your feet, and your staff in your hand; and you shall eat it in haste: it is Yahweh’s Passover.

Când îl veţi mânca să aveţi mijlocul încins, sandalele în picioare şi toiagul în mână. Să-l mâncaţi în grabă căci este mielul de Paşte al Domnului.

12 F or I will go through the land of Egypt in that night, and will strike all the firstborn in the land of Egypt, both man and animal. Against all the gods of Egypt I will execute judgments: I am Yahweh.

Pentru că în noaptea aceea, Eu voi trece prin ţara Egiptului şi voi lua viaţa tuturor întâilor născuţi din ţara Egiptului, atât ai oamenilor, cât şi ai animalelor şi îi voi judeca pe toţi zeii Egiptului. Eu sunt Domnul.

13 T he blood shall be to you for a token on the houses where you are: and when I see the blood, I will pass over you, and there shall no plague be on you to destroy you, when I strike the land of Egypt.

Sângele de pe casele în care locuiţi va fi un semn pentru voi: când voi vedea sângele, voi trece pe lângă voi şi urgia nu vă va distruge atunci când voi lovi ţara Egiptului.

14 T his day shall be to you for a memorial, and you shall keep it a feast to Yahweh: throughout your generations you shall keep it a feast by an ordinance forever.

Această zi va fi pentru voi o zi de aducere-aminte: să o comemoraţi ca pe o sărbătoare pentru Domnul; să o comemoraţi de-a lungul generaţiilor ca pe o sărbătoare dată printr- o poruncă veşnică.

15 “ ‘Seven days you shall eat unleavened bread; even the first day you shall put away yeast out of your houses, for whoever eats leavened bread from the first day until the seventh day, that soul shall be cut off from Israel.

Timp de şapte zile să mâncaţi azime. Chiar din prima zi să scoateţi aluatul din casele voastre, pentru că oricine mănâncă pâine dospită din prima până în a şaptea zi va fi nimicit din Israel.

16 I n the first day there shall be to you a holy convocation, and in the seventh day a holy convocation; no kind of work shall be done in them, except that which every man must eat, that only may be done by you.

În prima zi să aveţi o adunare sfântă; în ziua a şaptea să aveţi, de asemenea, o adunare sfântă. Să nu faceţi nici o muncă în zilele acelea; doar ceea ce trebuie să mănânce fiecare, aceea să fie pregătit de voi.

17 Y ou shall observe the feast of unleavened bread; for in this same day have I brought your armies out of the land of Egypt: therefore you shall observe this day throughout your generations by an ordinance forever.

Să ţineţi Sărbătoarea Azimelor, pentru că în aceeaşi zi am scos oştirile voastre din ţara Egiptului. Să ţineţi această zi în toate generaţiile, ca o poruncă veşnică.

18 I n the first month, on the fourteenth day of the month at evening, you shall eat unleavened bread, until the twenty first day of the month at evening.

În prima lună, din seara celei de-a paisprezecea zi până în seara celei de-a douăzeci şi una zi, să mâncaţi azime.

19 T here shall be no yeast found in your houses for seven days, for whoever eats that which is leavened, that soul shall be cut off from the congregation of Israel, whether he be a foreigner, or one who is born in the land.

Timp de şapte zile să nu fie aluat în casele voastre, pentru că oricine mănâncă ce este dospit va fi nimicit din adunarea lui Israel, fie că este străin, fie că este băştinaş.

20 Y ou shall eat nothing leavened. In all your habitations you shall eat unleavened bread.’”

Să nu mâncaţi nimic dospit; numai azime să se mănânce în toate locuinţele voastre.“

21 T hen Moses called for all the elders of Israel, and said to them, “Draw out, and take lambs according to your families, and kill the Passover.

Moise a convocat sfatul bătrânilor lui Israel şi le-a zis: „Duceţi-vă să vă alegeţi miei pentru clanurile voastre şi înjunghiaţi mielul de Paşte.

22 Y ou shall take a bunch of hyssop, and dip it in the blood that is in the basin, and strike the lintel and the two door posts with the blood that is in the basin; and none of you shall go out of the door of his house until the morning.

Luaţi un mănunchi de isop, înmuiaţi-l în sângele dintr-un vas şi ungeţi cu el pragul de sus şi cei doi uşori ai casei voastre. Nimeni să nu iasă în afara uşii casei până dimineaţa,

23 F or Yahweh will pass through to strike the Egyptians; and when he sees the blood on the lintel, and on the two door posts, Yahweh will pass over the door, and will not allow the destroyer to come in to your houses to strike you.

pentru că Domnul va trece să-i lovească pe egipteni. Când va vedea sângele pe pragul de sus şi pe cei doi uşori, Domnul va trece pe lângă acea uşă şi nu va lăsa pe nimicitorul să intre în casele voastre şi să vă ia viaţa.

24 Y ou shall observe this thing for an ordinance to you and to your sons forever.

Să ţineţi acest lucru ca pe o poruncă veşnică pentru voi şi pentru copiii voştri.

25 I t shall happen when you have come to the land which Yahweh will give you, according as he has promised, that you shall keep this service.

Când veţi ajunge în ţara pe care Domnul v-o va da, aşa cum a promis, să păziţi această poruncă.

26 I t will happen, when your children ask you, ‘What do you mean by this service?’

Când copiii voştri vă vor întreba: «Ce înseamnă acest lucru?»,

27 t hat you shall say, ‘It is the sacrifice of Yahweh’s Passover, who passed over the houses of the children of Israel in Egypt, when he struck the Egyptians, and spared our houses.’” The people bowed their heads and worshiped.

voi să le răspundeţi: «Este jertfa de Paşte în cinstea Domnului, pentru că El a trecut pe lângă casele noastre în Egipt, atunci când i-a lovit pe egipteni şi a scăpat familiile noastre.»“ Poporul s-a plecat la pământ şi s-a închinat.

28 T he children of Israel went and did so; as Yahweh had commanded Moses and Aaron, so they did.

Apoi israeliţii au plecat şi au făcut aşa cum le-a poruncit Domnul lui Moise şi lui Aaron. Moartea întâilor născuţi şi ieşirea din Egipt

29 A t midnight, Yahweh struck all the firstborn in the land of Egypt, from the firstborn of Pharaoh who sat on his throne to the firstborn of the captive who was in the dungeon; and all the firstborn of livestock.

La miezul nopţii Domnul a lovit toţi întâii născuţi din ţara Egiptului, de la întâiul născut al lui Faraon, care stătea pe tronul său, până la întâiul născut al prizonierului, care era în temniţă, şi întâiul născut al tuturor vitelor.

30 P haraoh rose up in the night, he, and all his servants, and all the Egyptians; and there was a great cry in Egypt, for there was not a house where there was not one dead.

Când Faraon, slujitorii săi şi toţi egiptenii s-au sculat noaptea, au fost mari ţipete în Egipt, pentru că nu era casă unde să nu fie cineva mort.

31 H e called for Moses and Aaron by night, and said, “Rise up, get out from among my people, both you and the children of Israel; and go, serve Yahweh, as you have said!

În aceeaşi noapte, el i-a chemat pe Moise şi pe Aaron şi le­a zis: „Plecaţi! Ieşiţi în grabă din mijlocul poporului meu, voi şi toţi israeliţii. Duceţi-vă şi închinaţi-vă Domnului, aşa cum aţi zis.

32 T ake both your flocks and your herds, as you have said, and be gone; and bless me also!”

Luaţi-vă turmele şi cirezile, aşa cum aţi cerut, plecaţi şi binecuvântaţi­mă.“

33 T he Egyptians were urgent with the people, to send them out of the land in haste, for they said, “We are all dead men.”

Egiptenii zoreau poporul ca să-l scoată cât mai repede afară din ţară, căci îşi ziceau: „Vom muri cu toţii!“

34 T he people took their dough before it was leavened, their kneading troughs being bound up in their clothes on their shoulders.

Poporul şi-a luat aluatul înainte ca el să dospească, împreună cu vasele de frământat. Le-au înfăşurat în haine şi le-au pus pe umeri.

35 T he children of Israel did according to the word of Moses; and they asked of the Egyptians jewels of silver, and jewels of gold, and clothing.

Israeliţii au făcut aşa cum le-a spus Moise; au cerut egiptenilor lucruri de argint şi de aur, precum şi îmbrăcăminte.

36 Y ahweh gave the people favor in the sight of the Egyptians, so that they let them have what they asked. They plundered the Egyptians.

Domnul a făcut ca poporul să găsească bunăvoinţă la egipteni şi aceştia le-au dat ce-au cerut. Şi astfel i-au prădat pe egipteni.

37 T he children of Israel traveled from Rameses to Succoth, about six hundred thousand on foot who were men, besides children.

Israeliţii au călătorit pe jos, din Ramses spre Sucot; ei erau în jur de şase sute de mii de bărbaţi care mergeau pe jos, în afară de copii.

38 A mixed multitude went up also with them, with flocks, herds, and even very much livestock.

O mulţime amestecată de oameni a plecat împreună cu ei, precum şi foarte multe cirezi de vite şi turme de oi.

39 T hey baked unleavened cakes of the dough which they brought out of Egypt; for it wasn’t leavened, because they were thrust out of Egypt, and couldn’t wait, and they had not prepared any food for themselves.

Au făcut turte din aluatul nedospit pe care l-au adus din Egipt; aluatul nu era dospit, pentru că atunci când au fost izgoniţi n-au mai avut timp să-şi ia provizii.

40 N ow the time that the children of Israel lived in Egypt was four hundred thirty years.

Israeliţii au stat în Egipt patru sute treizeci de ani.

41 A t the end of four hundred thirty years, to the day, all of Yahweh’s armies went out from the land of Egypt.

La sfârşitul celor patru sute treizeci de ani, chiar în ziua aceea, toate oştirile Domnului au ieşit din ţara Egiptului.

42 I t is a night to be much observed to Yahweh for bringing them out from the land of Egypt. This is that night of Yahweh, to be much observed of all the children of Israel throughout their generations.

Pentru că, în noaptea aceea, Domnul a vegheat ca să-i scoată din ţara Egiptului, toţi israeliţii şi toţi urmaşii lor trebuie să ţină aceeaşi noapte de veghe în cinstea Domnului. Porunci privind Paştele

43 Y ahweh said to Moses and Aaron, “This is the ordinance of the Passover. No foreigner shall eat of it,

Domnul le-a zis lui Moise şi lui Aaron: „Aceasta este porunca cu privire la Paşte: nici un străin să nu mănânce mielul de Paşte,

44 b ut every man’s servant who is bought for money, when you have circumcised him, then shall he eat of it.

dar orice sclav cumpărat poate mânca din el după ce a fost circumcis;

45 A foreigner and a hired servant shall not eat of it.

peregrinul sau slujitorul plătit să nu mănânce.

46 I t must be eaten In one house. You shall not carry any of the meat outside of the house. Do not break any of its bones.

Să fie mâncat într-o singură casă; să nu scoateţi carnea afară din casă şi să nu-i zdrobiţi nici unul din oase.

47 A ll the congregation of Israel shall keep it.

Paştele să fie ţinut de întreaga adunare a lui Israel.

48 W hen a stranger shall live as a foreigner with you, and will keep the Passover to Yahweh, let all his males be circumcised, and then let him come near and keep it; and he shall be as one who is born in the land: but no uncircumcised person shall eat of it.

Dacă vreun străin care locuieşte la tine va dori să sărbătorească Paştele Domnului, toţi bărbaţii din familia lui să fie circumcişi; doar după aceea se poate apropia să sărbătorească. El va fi privit ca un băştinaş. Nici unul care este necircumcis să nu mănânce.

49 O ne law shall be to him who is born at home, and to the stranger who lives as a foreigner among you.”

Va fi o singură lege atât pentru băştinaş, cât şi pentru străinul care locuieşte în mijlocul vostru.“

50 A ll the children of Israel did so. As Yahweh commanded Moses and Aaron, so they did.

Toţi israeliţii au făcut aşa cum le poruncise Domnul lui Moise şi lui Aaron.

51 T hat same day, Yahweh brought the children of Israel out of the land of Egypt by their armies.

În ziua aceea Domnul i-a scos pe israeliţi din ţara Egiptului, după oştirile lor.