1 I n the second year of the reign of Nebuchadnezzar, Nebuchadnezzar dreamed dreams; and his spirit was troubled, and his sleep went from him.

În al doilea an al domniei sale, Nebucadneţar a avut nişte vise care i-au tulburat atât de tare duhul, încât nu a mai avut somn.

2 T hen the king commanded to call the magicians, and the enchanters, and the sorcerers, and the Chaldeans, to tell the king his dreams. So they came in and stood before the king.

Împăratul a poruncit să fie chemaţi magicienii, descântătorii, vrăjitorii şi astrologii, ca să-i spună împăratului visele. Ei au venit şi s-au înfăţişat înaintea împăratului.

3 T he king said to them, I have dreamed a dream, and my spirit is troubled to know the dream.

Împăratul le-a zis: – Am avut un vis şi duhul mi-e tulburat, căci aş vrea să aflu ce înseamnă visul!

4 T hen spoke the Chaldeans to the king in the Syrian language, O king, live forever: tell your servants the dream, and we will show the interpretation.

Astrologii i-au răspuns împăratului în limba aramaică, astfel: – Să trăieşti veşnic, împărate! Spune-le slujitorilor tăi visul, iar noi îţi vom da interpretarea!

5 T he king answered the Chaldeans, The thing is gone from me: if you don’t make known to me the dream and its interpretation, you shall be cut in pieces, and your houses shall be made a dunghill.

Împăratul le-a zis astrologilor: – Iată hotărârea fermă pe care am luat-o: dacă nu-mi veţi face cunoscut visul şi interpretarea lui, veţi fi făcuţi bucăţi, iar casele voastre vor fi prefăcute în mormane de gunoi.

6 B ut if you show the dream and its interpretation, you shall receive of me gifts and rewards and great honor: therefore show me the dream and its interpretation.

Dacă însă îmi veţi spune visul şi interpretarea lui, veţi primi din partea mea daruri, răsplătiri şi mari onoruri. Aşadar, spuneţi-mi visul şi interpretarea lui!

7 T hey answered the second time and said, Let the king tell his servants the dream, and we will show the interpretation.

Ei au răspuns a doua oară: – Să spună împăratul slujitorilor săi visul şi noi îi vom desluşi interpretarea.

8 T he king answered, I know of a certainty that you would gain time, because you see the thing is gone from me.

Atunci împăratul le-a zis: – Acum ştiu cu adevărat că vreţi să câştigaţi timp, pentru că vedeţi hotărârea fermă pe care am luat-o.

9 B ut if you don’t make known to me the dream, there is but one law for you; for you have prepared lying and corrupt words to speak before me, until the time be changed: therefore tell me the dream, and I shall know that you can show me its interpretation.

Dacă nu-mi veţi face cunoscut visul, nu rămâne decât un singur verdict pentru voi! Văd că v-aţi înţeles să-mi ziceţi minciuni şi lucruri false, sperând că situaţia se va schimba. Aşadar, spuneţi-mi visul ca să ştiu astfel că sunteţi în stare să-mi daţi şi interpretarea lui!

10 T he Chaldeans answered before the king, and said, There is not a man on the earth who can show the king’s matter, because no king, lord, or ruler, has asked such a thing of any magician, or enchanter, or Chaldean.

Astrologii i-au răspuns împăratului astfel: – Nu există nici un om pe pământ care să poată spune ceea ce doreşte împăratul. De aceea nici un împărat, oricât de mare şi de autoritar ar fi fost el, nu a cerut aşa ceva vreunui magician, vreunui descântător sau vreunui astrolog.

11 I t is a rare thing that the king requires, and there is no other who can show it before the king, except the gods, whose dwelling is not with flesh.

Lucrul pe care-l cere împăratul este prea greu şi nimeni nu i-l poate face cunoscut împăratului, în afară de zei, a căror locuinţă nu este printre muritori!

12 F or this cause the king was angry and very furious, and commanded to destroy all the wise men of Babylon.

Când a auzit aceasta, împăratul s-a mâniat şi, înfuriindu-se foarte tare, a poruncit să fie omorâţi toţi înţelepţii Babilonului.

13 S o the decree went out, and the wise men were to be slain; and they sought Daniel and his companions to be slain.

Decretul ieşise, înţelepţii erau pe cale de a fi omorâţi, iar gărzile îi căutau şi pe Daniel şi pe prietenii lui ca să-i omoare.

14 T hen Daniel returned answer with counsel and prudence to Arioch the captain of the king’s guard, who was gone out to kill the wise men of Babylon;

Atunci Daniel, cu prudenţă şi discreţie, s-a apropiat de Ariok, căpetenia gărzilor împăratului, care ieşise să-i omoare pe înţelepţii Babilonului.

15 h e answered Arioch the king’s captain, Why is the decree so urgent from the king? Then Arioch made the thing known to Daniel.

El l­a întrebat pe Ariok, comandantul împăratului: „De ce este atât de aspru decretul dat de împărat?“ Ariok i-a spus lui Daniel cum stau lucrurile.

16 D aniel went in, and desired of the king that he would appoint him a time, and he would show the king the interpretation.

Daniel s-a dus la împărat şi l-a rugat să-i dea timp, pentru a-i putea spune interpretarea visului.

17 T hen Daniel went to his house, and made the thing known to Hananiah, Mishael, and Azariah, his companions:

Apoi Daniel s-a dus acasă pentru a-i înştiinţa pe prietenii săi, Hanania, Mişael şi Azaria, cu privire la lucrul acesta

18 t hat they would desire mercies of the God of heaven concerning this secret; that Daniel and his companions should not perish with the rest of the wise men of Babylon.

şi pentru a cere îndurare din partea Dumnezeului cerurilor cu privire la acest mister, astfel încât Daniel şi prietenii lui, împreună cu restul înţelepţilor Babilonului, să nu piară.

19 T hen was the secret revealed to Daniel in a vision of the night. Then Daniel blessed the God of heaven.

Noaptea, misterul i-a fost descoperit lui Daniel într-o viziune. Atunci Daniel L-a binecuvântat pe Dumnezeul cerurilor.

20 D aniel answered, Blessed be the name of God forever and ever; for wisdom and might are his.

Daniel a zis: „Binecuvântat să fie Numele lui Dumnezeu din veşnicie în veşnicie, căci a Lui este înţelepciunea şi puterea.

21 H e changes the times and the seasons; he removes kings, and sets up kings; he gives wisdom to the wise, and knowledge to those who have understanding;

El schimbă vremurile şi împrejurările, El răstoarnă şi ridică împăraţi, El dă înţelepciune înţelepţilor şi cunoştinţă – celor pricepuţi.

22 h e reveals the deep and secret things; he knows what is in the darkness, and the light dwells with him.

El descoperă lucrurile adânci şi ascunse; El ştie ce se află în întuneric şi cu El locuieşte lumina.

23 I thank you, and praise you, you God of my fathers, who have given me wisdom and might, and have now made known to me what we desired of you; for you have made known to us the king’s matter.

Ţie, Dumnezeul părinţilor mei, Îţi aduc mulţumire şi laudă, căci mi-ai dat înţelepciune şi putere şi mi-ai făcut cunoscut lucrul pe care noi Ţi l-am cerut, descoperindu-ne ceea ce împăratul ne cere!“ Interpretarea visului împăratului

24 T herefore Daniel went in to Arioch, whom the king had appointed to destroy the wise men of Babylon; he went and said thus to him: Don’t destroy the wise men of Babylon; bring me in before the king, and I will show to the king the interpretation.

După aceste lucruri, Daniel s-a dus la Ariok, cel numit de împărat să-i omoare pe înţelepţii Babilonului; s-a dus la el şi i-a zis astfel: „Nu-i omorî pe înţelepţii Babilonului! Du-mă înaintea împăratului şi-i voi spune interpretarea!“

25 T hen Arioch brought in Daniel before the king in haste, and said thus to him, I have found a man of the children of the captivity of Judah, who will make known to the king the interpretation.

Ariok s-a grăbit să-l aducă pe Daniel înaintea împăratului şi i-a vorbit astfel: – Am găsit un om printre exilaţii din Iuda care poate face cunoscută împăratului interpretarea!

26 T he king answered Daniel, whose name was Belteshazzar, Are you able to make known to me the dream which I have seen, and its interpretation?

Împăratul i-a zis lui Daniel, numit şi Beltşaţar: – Poţi tu să-mi faci cunoscut ce am văzut în vis şi să-mi dai şi interpretarea lui?

27 D aniel answered before the king, and said, The secret which the king has demanded can neither wise men, enchanters, magicians, nor soothsayers, show to the king;

Daniel a răspuns împăratului: – Ceea ce împăratul cere este un mister pe care nici un înţelept, nici un descântător, nici un magician şi nici un ghicitor nu-l poate dezvălui împăratului.

28 b ut there is a God in heaven who reveals secrets, and he has made known to the king Nebuchadnezzar what shall be in the latter days. Your dream, and the visions of your head on your bed, are these:

Dar este un Dumnezeu în ceruri Care dezvăluie misterele şi El i-a făcut cunoscut împăratului Nebucadneţar ce se va întâmpla în zilele de pe urmă. Iată visul şi viziunile pe care le-ai avut în mintea ta în timp ce erai în patul tău.

29 a s for you, O king, your thoughts came on your bed, what should happen hereafter; and he who reveals secrets has made known to you what shall happen.

Ţie, împărate, pe când erai în patul tău, ţi-au venit gânduri cu privire la ce se va întâmpla în viitor şi Cel Ce descoperă misterele ţi-a făcut cunoscut ce va fi.

30 B ut as for me, this secret is not revealed to me for any wisdom that I have more than any living, but to the intent that the interpretation may be made known to the king, and that you may know the thoughts of your heart.

Cât despre mine, misterul acesta mi-a fost descoperit, nu pentru că aş avea mai multă înţelepciune decât toţi cei vii, ci pentru ca împăratului să i se dezvăluie interpretarea visului şi să înţeleagă gândurile inimii sale.

31 Y ou, O king, saw, and behold, a great image. This image, which was mighty, and whose brightness was excellent, stood before you; and its aspect was awesome.

Tu, împărate, te uitai şi iată că ai văzut o statuie mare. Statuia aceasta era foarte mare şi de o strălucire nemaipomenită. Stătea în picioare înaintea ta şi înfăţişarea ei era înspăimântătoare.

32 A s for this image, its head was of fine gold, its breast and its arms of silver, its belly and its thighs of brass,

Capul acestei statui era din aur curat, pieptul şi braţele îi erau din argint, iar pântecele şi coapsele îi erau din bronz.

33 i ts legs of iron, its feet part of iron, and part of clay.

Gambele ei erau din fier, iar picioarele – o parte din fier, o parte din lut.

34 Y ou saw until a stone was cut out without hands, which struck the image on its feet that were of iron and clay, and broke them in pieces.

În timp ce te uitai, a fost desprinsă o piatră, fără ajutorul vreunei mâini, care a lovit statuia peste picioarele ei de fier şi de lut şi le-a sfărâmat.

35 T hen was the iron, the clay, the brass, the silver, and the gold, broken in pieces together, and became like the chaff of the summer threshing floors; and the wind carried them away, so that no place was found for them: and the stone that struck the image became a great mountain, and filled the whole earth.

Atunci fierul, lutul, bronzul, argintul şi aurul au fost sfărâmate împreună şi au ajuns precum pleava din arie vara, la vânturat. Le-a luat vântul şi nici o urmă nu s-a mai găsit din ele. Dar piatra care a lovit statuia s-a făcut un munte mare, care a umplut tot pământul.

36 T his is the dream; and we will tell its interpretation before the king.

Acesta este visul; acum voi spune şi interpretarea lui înaintea împăratului.

37 Y ou, O king, are king of kings, to whom the God of heaven has given the kingdom, the power, and the strength, and the glory;

Tu, împărate, eşti împăratul împăraţilor, căci Dumnezeul cerurilor ţi-a dat o împărăţie, putere, tărie şi glorie.

38 a nd wherever the children of men dwell, the animals of the field and the birds of the sky has he given into your hand, and has made you to rule over them all: you are the head of gold.

El ţi-a dat în mâini pe oameni, oriunde locuiesc ei, ţi-a dat fiarele câmpului şi păsările cerului şi te-a făcut stăpân peste toate. Tu eşti deci capul de aur!

39 A fter you shall arise another kingdom inferior to you; and another third kingdom of brass, which shall bear rule over all the earth.

După tine se va ridica pe pământ o împărăţie mai neînsemnată decât a ta şi apoi o a treia împărăţie, a bronzului, care va avea stăpânire peste tot pământul.

40 T he fourth kingdom shall be strong as iron, because iron breaks in pieces and subdues all things; and as iron that crushes all these, shall it break in pieces and crush.

Va fi şi o a patra împărăţie, tare ca fierul (fierul sfărâmă şi spulberă totul). Şi, după cum fierul sfărâmă şi spulberă totul, tot astfel şi această împărăţie le va sfărâma şi le va zdrobi pe celelalte.

41 W hereas you saw the feet and toes, part of potters’ clay, and part of iron, it shall be a divided kingdom; but there shall be in it of the strength of the iron, because you saw the iron mixed with miry clay.

De asemenea, aşa cum ai văzut că picioarele şi degetele erau o parte din lut de olar şi o altă parte din fier, tot aşa va fi împărţită şi împărăţia. Va rămâne însă în ea ceva din tăria fierului, întocmai cum ai văzut fierul amestecat cu lutul.

42 A s the toes of the feet were part of iron, and part of clay, so the kingdom shall be partly strong, and partly broken.

Şi aşa cum degetele picioarelor erau o parte din fier şi o altă parte din lut, tot aşa şi împărăţia aceasta va fi în parte tare şi în parte fragilă.

43 W hereas you saw the iron mixed with miry clay, they shall mingle themselves with the seed of men; but they shall not cling to one another, even as iron does not mingle with clay.

După cum ai văzut fierul amestecat cu lutul, tot aşa şi ei îşi vor amesteca neamul cu ceilalţi oameni, însă nu vor rămâne uniţi, aşa cum nici fierul nu se poate uni cu lutul.

44 I n the days of those kings shall the God of heaven set up a kingdom which shall never be destroyed, nor shall its sovereignty be left to another people; but it shall break in pieces and consume all these kingdoms, and it shall stand forever.

În zilele acestor împăraţi însă, Dumnezeul cerurilor va ridica o împărăţie veşnică, care nu va fi distrusă niciodată şi care nu va fi lăsată în mâinile altui popor. Ea va sfărâma şi va pune capăt tuturor celorlalte împărăţii, însă ea va dăinui veşnic.

45 B ecause you saw that a stone was cut out of the mountain without hands, and that it broke in pieces the iron, the brass, the clay, the silver, and the gold; the great God has made known to the king what shall happen hereafter: and the dream is certain, and its interpretation sure.

Aceasta înseamnă piatra care ai văzut că a fost desprinsă din munte fără ajutorul vreunei mâini şi care a sfărâmat fierul, bronzul, lutul, argintul şi aurul. Dumnezeul cel Mare a făcut deci cunoscut împăratului ce va fi în viitor. Visul este adevărat, iar interpretarea lui este vrednică de încredere.

46 T hen the king Nebuchadnezzar fell on his face, and worshiped Daniel, and commanded that they should offer an offering and sweet odors to him.

Atunci împăratul Nebucadneţar a căzut cu faţa la pământ şi i-a adus omagii lui Daniel. El a poruncit să i se ofere un dar de mâncare şi miresme.

47 T he king answered to Daniel, and said, Of a truth your God is the God of gods, and the Lord of kings, and a revealer of secrets, since you have been able to reveal this secret.

Împăratul i-a zis lui Daniel: – Cu adevărat Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor, Stăpânul împăraţilor şi Cel Ce descoperă misterele, căci ai putut să descoperi misterul acesta!

48 T hen the king made Daniel great, and gave him many great gifts, and made him to rule over the whole province of Babylon, and to be chief governor over all the wise men of Babylon.

Apoi împăratul l-a înălţat pe Daniel, i-a dat daruri multe şi bogate, l-a pus conducător peste toată provincia Babilonului şi l-a făcut înalt demnitar, dându-i autoritate peste toţi înţelepţii Babilonului.

49 D aniel requested of the king, and he appointed Shadrach, Meshach, and Abednego, over the affairs of the province of Babylon: but Daniel was in the gate of the king.

Daniel l-a rugat pe împărat să-i numească pe Şadrak, pe Meşak şi pe Abed-Nego în slujba de administratori ai provinciei Babilonului. Daniel însă a rămas la curtea împăratului.