1 Y ahweh sent Nathan to David. He came to him, and said to him, “There were two men in one city; the one rich, and the other poor.

Domnul l-a trimis pe Natan la David. Acesta, ajungând la David, i-a zis: – Într-o anume cetate trăiau doi oameni; unul era bogat, iar celălalt era sărac.

2 T he rich man had very many flocks and herds,

Cel bogat avea un mare număr de oi şi vite.

3 b ut the poor man had nothing, except one little ewe lamb, which he had bought and raised. It grew up together with him, and with his children. It ate of his own food, drank of his own cup, and lay in his bosom, and was like a daughter to him.

Cel sărac însă nu avea altceva decât o mieluşea pe care o cumpărase. Avea grijă de ea, iar aceasta creştea împreună cu el şi cu copiii săi. Mânca din aceeaşi bucată de pâine cu el, bea din cana lui şi dormea la pieptul său; îi era ca o fiică.

4 A traveler came to the rich man, and he spared to take of his own flock and of his own herd, to prepare for the wayfaring man who had come to him, but took the poor man’s lamb, and prepared it for the man who had come to him.”

La omul bogat a venit un călător, dar el nu s-a îndurat să ia din oile şi vitele lui pentru a-i pregăti să mănânce. În schimb, a luat mieluşeaua omului sărac şi i-a pregătit-o celui care venise la el.

5 D avid’s anger burned hot against the man, and he said to Nathan, “As Yahweh lives, the man who has done this deserves to die!

David s-a aprins foarte tare de mânie pe omul acela şi i-a zis lui Natan: – Viu este Domnul că omul care a făcut acest lucru este vrednic de moarte!

6 H e must restore the lamb fourfold, because he did this thing, and because he had no pity!”

Să dea înapoi patru mieluşele, pentru că a săvârşit fapta aceasta şi pentru că nu a arătat milă.

7 N athan said to David, “You are the man. This is what Yahweh, the God of Israel, says: ‘I anointed you king over Israel, and I delivered you out of the hand of Saul.

Atunci Natan i-a zis: – Tu eşti omul acela! Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Te-am uns rege peste Israel şi te-am scăpat din mâna lui Saul.

8 I gave you your master’s house, and your master’s wives into your bosom, and gave you the house of Israel and of Judah; and if that would have been too little, I would have added to you many more such things.

Ţi-am dat Casa stăpânului tău şi ţi-am pus în braţe soţiile stăpânului tău; ţi-am dat Casa lui Israel şi a lui Iuda. Şi dacă toate acestea ar fi fost prea puţin, aş mai fi adăugat şi altele.

9 W hy have you despised Yahweh’s word, to do that which is evil in his sight? You have struck Uriah the Hittite with the sword, and have taken his wife to be your wife, and have slain him with the sword of the children of Ammon.

De ce ai dispreţuit Cuvântul Domnului şi ai păcătuit împotriva Lui? L-ai ucis pe hititul Urie cu sabia, iar pe soţia lui ai luat-o să-ţi fie soţie. L-ai ucis pe Urie cu sabia amoniţilor.

10 N ow therefore the sword will never depart from your house, because you have despised me, and have taken Uriah the Hittite’s wife to be your wife.’

De aceea sabia nu se va îndepărta din familia ta niciodată, pentru că M-ai dispreţuit şi ai luat-o pe soţia hititului Urie să-ţi fie ţie soţie.“

11 “ This is what Yahweh says: ‘Behold, I will raise up evil against you out of your own house; and I will take your wives before your eyes, and give them to your neighbor, and he will lie with your wives in the sight of this sun.

Aşa vorbeşte Domnul: „Voi ridica nenorocirea asupra ta din propria ta familie. Îţi voi lua soţiile sub privirea ta şi le voi da altuia, iar el se va culca cu ele la lumina zilei.

12 F or you did this secretly, but I will do this thing before all Israel, and before the sun.’”

Tu ai lucrat în ascuns, însă eu voi împlini acest cuvânt la lumina zilei, înaintea întregului Israel.“

13 D avid said to Nathan, “I have sinned against Yahweh.” Nathan said to David, “Yahweh also has put away your sin. You will not die.

David i-a zis lui Natan: – Am păcătuit împotriva Domnului. – Domnul ţi-a iertat păcatul, i-a răspuns Natan, şi nu vei muri.

14 H owever, because by this deed you have given great occasion to Yahweh’s enemies to blaspheme, the child also who is born to you will surely die.”

Totuşi, pentru că prin fapta aceasta ai făcut pe duşmanii Domnului să-L dispreţuiască, copilul care ţi s-a născut va muri. Copilul născut de Batşeba moare

15 N athan departed to his house. Yahweh struck the child that Uriah’s wife bore to David, and it was very sick.

Natan a plecat acasă, iar Domnul a lovit copilul pe care i-l născuse soţia lui Urie lui David şi s-a îmbolnăvit grav.

16 D avid therefore begged God for the child; and David fasted, and went in, and lay all night on the ground.

David s-a rugat lui Dumnezeu pentru copil şi a postit, apoi a intrat în palat şi a stat culcat la pământ toată noaptea.

17 T he elders of his house arose beside him, to raise him up from the earth: but he would not, and he didn’t eat bread with them.

Sfetnicii palatului lui au stăruit de el să se ridice de la pământ, dar el nu a dorit şi nici n-a vrut să mănânce cu ei.

18 O n the seventh day, the child died. David’s servants were afraid to tell him that the child was dead, for they said, “Behold, while the child was yet alive, we spoke to him, and he didn’t listen to our voice. How will he then harm himself, if we tell him that the child is dead?”

În ziua a şaptea, copilul a murit. Slujitorii lui David s-au temut însă să-i spună lucrul acesta pentru că îşi ziceau: „Când copilul trăia încă, îi vorbeam, dar el nu ne asculta. Cum să îndrăznim să-i spunem că a murit copilul? Şi-ar face mai mult rău.“

19 B ut when David saw that his servants were whispering together, David perceived that the child was dead; and David said to his servants, “Is the child dead?” They said, “He is dead.”

David a observat că slujitorii săi şuşoteau între ei şi a înţeles că a murit copilul. El i-a întrebat: – A murit copilul? – Da, a murit, i-au răspuns ei.

20 T hen David arose from the earth, and washed, and anointed himself, and changed his clothing; and he came into Yahweh’s house, and worshiped. Then he came to his own house; and when he requested, they set bread before him, and he ate.

Atunci David s-a ridicat de la pământ, s-a spălat, s-a uns şi şi-a schimbat hainele. Apoi a intrat în Casa Domnului şi s-a închinat. După aceea, întorcându-se acasă, a cerut să i se dea de mâncare şi a mâncat.

21 T hen his servants said to him, “What is this that you have done? You fasted and wept for the child while he was alive, but when the child was dead, you rose up and ate bread.”

Slujitorii săi l-au întrebat: – Ce înseamnă ceea ce faci tu? Când trăia copilul posteai şi plângeai, iar acum, când copilul a murit, te ridici de la pământ şi mănânci?

22 H e said, “While the child was yet alive, I fasted and wept; for I said, ‘Who knows whether Yahweh will not be gracious to me, that the child may live?’

David le-a răspuns: – Când trăia copilul posteam şi plângeam pentru că îmi ziceam: „Cine ştie, poate Domnul îmi va arăta îndurare şi copilul va trăi.“

23 B ut now he is dead, why should I fast? Can I bring him back again? I will go to him, but he will not return to me.”

Dar acum, că a murit, de ce să mai postesc? Aş putea oare să-l aduc înapoi? Eu voi merge la el, dar el nu se va mai întoarce la mine.

24 D avid comforted Bathsheba his wife, and went in to her, and lay with her. She bore a son, and he called his name Solomon. Yahweh loved him;

David a mângâiat-o pe soţia sa, Batşeba. A intrat la ea şi ea a născut un fiu pe care l-au numit Solomon. Domnul îl iubea

25 a nd he sent by the hand of Nathan the prophet, and he named him Jedidiah, for Yahweh’s sake.

şi de aceea El a transmis prin profetul Natan mesaj să-l numească Iedidia, de dragul Domnului. Amoniţii, subjugaţi de David

26 N ow Joab fought against Rabbah of the children of Ammon, and took the royal city.

Între timp, Ioab a asediat Raba amoniţilor şi a pus stăpânire pe cetatea regală.

27 J oab sent messengers to David, and said, “I have fought against Rabbah. Yes, I have taken the city of waters.

Apoi a trimis mesageri la David să-i spună: „Am luptat împotriva Rabei şi am pus stăpânire pe sursele de apă ale cetăţii.

28 N ow therefore gather the rest of the people together, and encamp against the city, and take it; lest I take the city, and it be called by my name.”

Acum, strânge restul trupelor, asediază cetatea şi cucereşte-o, ca să n-o cuceresc eu şi să primească numele meu.“

29 D avid gathered all the people together, and went to Rabbah, and fought against it, and took it.

David a strâns întreaga oştire, s-a îndreptat către Raba, a luptat împotriva ei şi a cucerit-o.

30 H e took the crown of their king from off his head; and its weight was a talent of gold, and in it were precious stones; and it was set on David’s head. He brought a great quantity of plunder out of the city.

A luat de pe capul regelui lor coroana care cântărea un talant de aur şi care era împodobită cu pietre preţioase; ea a fost pusă pe capul lui David. Prada luată din cetate era foarte multă.

31 H e brought out the people who were in it, and put them under saws, under iron picks, under axes of iron, and made them pass through the brick kiln; and he did so to all the cities of the children of Ammon. Then David and all the people returned to Jerusalem.

Pe locuitorii cetăţii i-a scos afară, i-a pus să muncească cu ferăstraie, cu grape de fier şi cu securi de fier şi i-a pus la făcut cărămizi. La fel a făcut el şi cu celelalte cetăţi amonite. Apoi David s-a întors la Ierusalim împreună cu întreaga oştire.